1,000 matches
-
porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist : „De ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de motive” pentru Înființarea unei iluzorii - dar, În epocă, foarte posibile - organizații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1900. „Dumnezeu ți-a dat moștenire frumusețea mamelor noastre străbune. Așa de frumoase și de mândre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion” <endnote id="(650)"/>. Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu bun-gust, cel puțin), după cum le caracterizează autorul Însuși Într-o listă de Dramatis personae : „Rebeca - 31 ani. Bunătate Întrupată și Împerecheată cu o frumusețe blândă și fermecătoare. E simplă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sentiment care numai de fiicele Ierusalimului se cultivă” <endnote id="(3, p. 55)"/>. Stabilitatea cuplurilor familiale evreiești și proverbiala fidelitate a nevestele evreice au Întreținut această legendă. Iată un tablou idilic zugrăvit de un publicist român În 1885 : „Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul adunărilor, primblărelor, jocurilor. Sărbătorele stă acasă, se odihnește, ascultă pe tat-său citind Biblia ; pe când agera româncă are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 13)"/>. Liderii legionarilor români nu doar traduceau, comentau și publicau celebrele Protocoale..., precum Ioan Moța prin 1930, dar le și preluau ideile, precum Corneliu Zelea Codreanu. În 1936, acesta din urmă atenționa și el opinia publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Codreanu. În 1936, acesta din urmă atenționa și el opinia publică asupra faptului că „jidanii vor aplica un plan unic și diabolic” de distrugere a poporului român. Dintre cele șase puncte ale complotului, două se refereau la „prostituție” și „alcoolism” : „[Jidanii] Îi vor Îndemna sistematic [pe români] pe calea desfrâului, nimicindu-le familia și puterea morală” și „Îi vor otrăvi și ameți cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel este perceput evreul de către ucraineni : „O zicală rămasă din bătrâni spune că jidanul e În stare să se fure și pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apar și În discursul politic (fie el și caricatural) al liber-schimbistului Cațavencu : „Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face de loc În țara noastră ! [...] În Iași n-avem nici un negustor român, nici unul ! Și cu toate acestea toți faliții sunt jidani ! [...] Această stare de lucruri este intolerabilă ! Până când să n- avem și noi faliții noștri ?” (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută, III, 5 ; <endnote id="cf. 336, I, p. 186"/>). În aceste condiții, imaginea evreului-furnică și a românului-greiere era foarte la Îndemână
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte la Îndemână. Iat-o folosită de un publicist român Într-un articol din 1885 : „Pe când românul banchetează, cheltuește și perde timpul, jidovul lucrează și adună ca furnica, pe când greerul cântă și se Înveselește. Și avantagiul ce-l mai au jidanii este că ei ies sara din sărbătoare și se apucă de lucru, pe când românul iese dimineața și mahmur de noapte perde zeua toată” <endnote id="(735)"/>. Percepția se modifică radical odată cu modificarea elementului de referință. Dacă românii se autopercep ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
magazinelor evreiești. În 1883, de pildă, În urma congreselor județene ale comercianților români, s-a cerut populației „să nu se cumpere decât de la români” <endnote id="(612, I, p. 207)"/>. Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit al Bucovinei) s-a referit la acest poem al lui Creangă, Încercând să-i convingă pe români că, Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie necesar să-l expulzezi” <endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți lideri ai Mișcării Legionare au organizat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți lideri ai Mișcării Legionare au organizat așa- zisul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți lideri ai Mișcării Legionare au organizat așa- zisul „comerț legionar”, menit „să sfărâme comerțul necinstit ovreesc, prin concurență”, cu alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii ’20-’30, Corneliu Zelea Codreanu și ceilalți lideri ai Mișcării Legionare au organizat așa- zisul „comerț legionar”, menit „să sfărâme comerțul necinstit ovreesc, prin concurență”, cu alte cuvinte, „să bată pe străini pe propriul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boicotării magazinelor evreiești - Înainte de confiscarea lor și exproprierea propriu-zisă - a fost atins În timpul regimului național-legionar (septembrie 1940 - ianuarie 1941). Pe vitrinele magazinelor evreiești din multe orașe ale României au fost lipite afișe mari conținând texte de tipul : „Cine cumpără de la jidani este trădător, va fi fotografiat și publicat. Intrarea oprită la jidani”. Semnat : „Gărzile de fier legionare” <endnote id="(554, p. 53)"/>. Era, probabil, și un ecou al deciziei oficiale (luate de Joseph Goebbels la 1 aprilie 1933) de boicotare a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atins În timpul regimului național-legionar (septembrie 1940 - ianuarie 1941). Pe vitrinele magazinelor evreiești din multe orașe ale României au fost lipite afișe mari conținând texte de tipul : „Cine cumpără de la jidani este trădător, va fi fotografiat și publicat. Intrarea oprită la jidani”. Semnat : „Gărzile de fier legionare” <endnote id="(554, p. 53)"/>. Era, probabil, și un ecou al deciziei oficiale (luate de Joseph Goebbels la 1 aprilie 1933) de boicotare a magazinelor evreiești din Germania. În esență Însă, aceste slogane erau aplicarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintâi au „dispoziții primordiale pentru capitalism” (precum evreii), iar cele din urmă „sunt caracterizate printr-o antiteză netă față cu spiritul capitalist” (precum românii) <endnote id="(808, pp. 358- 359)"/>. „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă” Expresia „Are cap de jidan !” nu are În limba română doar un sens admirativ, ci și - foarte adesea - unul peiorativ. După Iuliu Zanne, ea s-ar aplica unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ispirescu și Alexandru Odobescu - că acest proverb ar fi „ori o traducere din vro limbă străină, ori mai mult ca rarisim” <endnote id="(109, p. 46)"/>. O credință destul de asemănătoare, atestată În Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea, spune : „Jidanii, lunea, nu dau nimică pe datorie, până nu capătă ceva bani” <endnote id="(259, p. 224)"/>. Ambele superstiții sunt centrate pe valoarea magică a primilor bani câștigați la Începutul unei perioade de timp (fie ea zi sau săptămână). În epoca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]