1,007 matches
-
era contrasemnată de „șeful diviziei“, Merișescu. al Fracțiunii liberale din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în adevăr, sunt acum în România 400 000 jidani 73; însă nu-i poate scoate din țară fiindcă nici Turcia, nici Rusia, nici Austria, nimenea nu-i vrea să-i primească. Deși evreii făceau să răsune Europa cu doleanțele lor, deși Alianța israelită mijlocea la toate cabinetele Marilor Puteri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în trecut și acum, huzuresc de bine și barem acum să aibă puțin respect și decență”, și au cerut autorităților să li se interzică accesul la ștrand, pe considerentul ca „atât semn de respect să le impună autoritatea locală la Jidani”. I.G.J. a comunicat Inspectoratelor și Legiunilor, la 8 august 1942, categoriile de evrei ce trebuie evacuați în Transnistria, eliminând din start generalizarea acestei probleme: ,,a) evrei comuniști identificați și aflați liberi pe teritoriul țării; b) evrei care, după invazia Basarabiei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gide”, prezidat de Mihai Ralea, ziarele îi anunțaseră ca vorbitori pe Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Emil Gulian, Alexandru Vianu, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, I.I. Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu „jidan” și se denunța recenta vizită a scriitorului în URSS, manifestanți legionari conduși de Mihail Stelescu forțează intrarea și produc o busculadă; Comarnescu e pălmuit, sala e „încărcată de electricitate”, dezbaterea nu poate continua. De atunci, precizează diaristul Comarnescu, „la simpozioane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de arbitraritatea judecătorilor pământeni, căci, dacă nu-i place judecata lor, apelează la protecția străinilor numindu-se târtan."611 Faptul că exista la mijlocul anului 1866 o "luptă" inegală era o realitate, dar responsabilitatea pentru această situație nu revenea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de fanatism și intoleranță, ci de cotropire, de invazie de străinii împilatori fie de orice gintă, mulți din așa-zișii evrei au fost împotriva constituției de la 1848, făcând cauză comună cu reacționarii. Astfel peste curând pământurile moldovenilor vor fi ale jidanilor, funcțiile publice ale lor, ei vor influența în alegeri pentru că vor avea votul direct, jidanii sunt deja azi împilatorii de azi în Moldova."630 Și totuși existau și excepții. Deputați moldoveni precum Ion Strat, M.C. Epureanu sau Ghica Comănești, deși
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
gintă, mulți din așa-zișii evrei au fost împotriva constituției de la 1848, făcând cauză comună cu reacționarii. Astfel peste curând pământurile moldovenilor vor fi ale jidanilor, funcțiile publice ale lor, ei vor influența în alegeri pentru că vor avea votul direct, jidanii sunt deja azi împilatorii de azi în Moldova."630 Și totuși existau și excepții. Deputați moldoveni precum Ion Strat, M.C. Epureanu sau Ghica Comănești, deși membri ai familiei politice conservatoare, dar adepți ai unui liberalism economic bine conturat, strategic sau
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
societatea românească. Unul din mesajele foarte categorice la adresa evreilor venea, la sfârșitul anului 1866, de la Iași prin intermediul unui document emis la 7 noiembrie 1866 în care se anunța decizia unui grup politic nedifinit foarte bine ideologic de a realiza "stăvilirea jidanilor în marginile dorite de toți moldovenii spre a nu mai fi creștinii înădușiți de neamul jidovesc"641. Unul dintre puținii oameni politici care dorea în aceeași perioadă mai multe lămuriri cu privire la problema evreiască era Titu Maiorescu. El era cel care
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
străinul"650. Reproșurile la adresa comunității evreiești, văzută în continuare ca fiind una predispusă la ostilitate față de societatea românească, persistau pe tot parcursul anului 1866. Sfârșitul aceluiași an aducea o corespondență de la Hârlău în care se vorbea despre "o răscoală a jidanilor împotriva autorităților", prilej pentru ziariștii de la Constituția să amintească din nou despre "criminalii jidanii și despre cum mai mulți polițiști ar fi fost maltratați de jidani". Revolta ziariștilor era determinată de faptul că tribunalul îi achitase pe evreii amintiți din
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ostilitate față de societatea românească, persistau pe tot parcursul anului 1866. Sfârșitul aceluiași an aducea o corespondență de la Hârlău în care se vorbea despre "o răscoală a jidanilor împotriva autorităților", prilej pentru ziariștii de la Constituția să amintească din nou despre "criminalii jidanii și despre cum mai mulți polițiști ar fi fost maltratați de jidani". Revolta ziariștilor era determinată de faptul că tribunalul îi achitase pe evreii amintiți din lipsă de probe, dar asta nu însemna sub nici o formă pentru cei dintâi obligația
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
an aducea o corespondență de la Hârlău în care se vorbea despre "o răscoală a jidanilor împotriva autorităților", prilej pentru ziariștii de la Constituția să amintească din nou despre "criminalii jidanii și despre cum mai mulți polițiști ar fi fost maltratați de jidani". Revolta ziariștilor era determinată de faptul că tribunalul îi achitase pe evreii amintiți din lipsă de probe, dar asta nu însemna sub nici o formă pentru cei dintâi obligația de a nu mai vorbi despre "Criminalii jidani care au compromis grav
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fi fost maltratați de jidani". Revolta ziariștilor era determinată de faptul că tribunalul îi achitase pe evreii amintiți din lipsă de probe, dar asta nu însemna sub nici o formă pentru cei dintâi obligația de a nu mai vorbi despre "Criminalii jidani care au compromis grav ordinea publică, au violat legile și au insultat"651. Liderii politici români manifestau în continuare preocupări evidente nu pentru acțiuni prin care să creeze un spațiu al comuniunii reciproc avantajoase, ci identificau măsuri prin care doreau
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, 1866-1869, vol. I, (Ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura Scripta, 1993. Memoriile Principelui N.
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
589 Leon Volovvici, Ideologia naționalistă și Problema evreiască. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, 1995, p. 24. 590 Victor Neumann, op. cit. p. 179. 591 D. P. Marțian, Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. 592 Victor Neumann, op. cit. , p.179. 593 Un exemplu în acest sens îl reprezintă ziarul Legalitatea nr 21, an I, 27 iunie 1866, 30 mai 1866, nr. 13, 2 iunie, an I, nr. 14, 6 iunie 1866, an
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să le privim cu circumspecție, dat fiind controlul politic asupra acestora -, ar reieși că În mulțime s-au strigat lozinci violent antisemite. Astfel, În raportul Serviciului Special de Informații se menționează folosirea de lozinci ca „Jos guvernul jidovit!” și „Jos jidanii!”, subliniindu-se că la manifestație „au participat legionari”3. Este adevărat, raportul poate fi pus sub semnul Întrebării, Însuși limbajul folosit este cel al Partidului Comunist. Totuși, nu este exclus ca o serie de cercuri să fi folosit demonstrația În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
octombrie 1940, un Ordin circular tuturor prefecturilor și primăriilor din țară, precum și directorului general al Poliției dar și Inspectorului general al Jandarmeriei Române, în care se mai adăuga o interdicție contra evreilor la cele deja existente. Considerând, probabil, că mâna „jidanului” este prea impură pentru a putea atinge chiar și vreun obiect bisericesc creștin, directorul acestui minister ordona următoarele: „... ca urmare a Ordinului circular nr.14891/19 septembrie a.c. (1940, n.n.), pe lângă care v’am trimis în copie decizia Ministerului Cultelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți, sat Miorcani și Rediu, șeful cuziștilor era ajutorul de primar Mihai Maxim, dar potrivit rapoartelor agenților de poliție, acestea nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, București, Paideia, 1999, p.305. 70 să se închine și când regele le va încredința puterea pentru conducerea țării să se unească tot creștinul care se simte român să nu fie sclavi jidanilor. Existența Partidului Totul pentru Țară și constituirea Partidului Național Creștin a însemnat consolidarea frontului de dreapta din viața politică românească, însă, chiar dacă anul 1937 a însemnat o intensificare a propagandei naționaliste, evoluția celor două organizații naționaliste a fost în concurență
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tuturor slugilor masonice care încearcă să predea țara din nou în gheara jidoviților; vrem guvern legionar, vrem o Românie legionară”605. Corpurile legionarilor au primit ordinul să se adune pentru manifestații de stradă. Scandau „vrem guvern legionar”, „moarte masonilor și jidanilor”. La 21 ianuarie 1941 accentul este pus pe acțiuni cu caracter militar, legionarii execută foc de armă asupra sediului gardienilor publici aflat lângă Președinția Consiliului de Miniștri, de asemenea, ocupă clădiri publice, sediul Facultății de drept, sediile comisariatelor de poliție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
oprirea căsătoriilor între românii de sânge și evrei”, publicată la 21 august 1940 a completat Statutul evreilor; la 29 august se interzicea evreilor să poarte nume românești. În perioada guvernării național legionare, legislația antievreiască a avut ca motivație culpabilitatea evreilor. „jidanii...sunt vinovați în mare parte de nenorocirile care s-au abătut asupra acestei țări”621. La aceasta se adăuga suspiciunea privind numărul mare de evrei din țară. Atât legionarii cât și Ion Antonescu trăiau cu impresia că numărul evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țară a fost subiect de discuții în ședința guvernului din 29 octombrie 1940; într-un dialog cu Petrovicescu, care spune că datele sunt de la Siguranță, conducătorul are suspiciuni „d-ta ești de acord cu Filderman că avem numai 339000 de jidani? dacă ar fi numai atât, n-ar mai exista o problemă jidovească acută la noi...Să reiei d-ta chestiunea în mână. Să faci un control sever să vedem dacă nu cumva face altcineva recensământul în locul celor meniți să-l
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drepturilor naturale ale națiunii”. În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În graba lor de a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18 septembrie 1940, Conducătorul statului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]