710 matches
-
calviție. Se freacă pe cap cu un soi de batistă. Apa rece ne mai înviorează. Fără să-l întreb, începe o poveste. Tu îmi aduci aminte de un prizonier al meu, atunci, în chestia cu Golful Porcilor... Mă simt aproape jignit. Ce mama naibii, chiar Golful Porcilor! Să fi fost Guantánamo, Camagúey sau Santiago de Cuba, dar așa... Aproape că mă fac dezinteresat și vorbesc cu chelnerul. Dar el se face că nici nu observă. Erau, dom'le, aproape 37 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să fi stat amândoi În pielea goală. Nu era Însă cazul, deoarece Ortansa nu se arăta nici pe departe așa de Înfocată cum mă străduisem cândva să mi-o Închipui sau cum dorisem. Nu mi s-a părut totuși deloc jignită când i-am spus că ar trebui să am un ac la-ndemână ca s-o Înțep În fese și, după câte văd, cu siguranță că-i plac femeile. Era probabil obișnuită cu astfel de ramarci. Oricum, felul vehement În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
om. Pentru noi, care am venit din deportare, comunismul a Însemnat redarea demnității de om. Puteai să-ți exprimi o părere, puteai să vorbești. Trebuie să știți că prin ’46-’47 nu puteai să oferi bacșiș unui frizer. Se considera jignit. Noi nu cunoșteam atunci părțile negative ale comunismului practic. Cunoșteam partea ideologică, ce părea frumoasă: egalitate Între oameni, fiecăruia după meritele lui și așa mai departe. Dumneavoastră trebuie să știți următorul lucru: că un om nu trăiește tot timpul cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pot fi de folos?“. (Operatorii indieni Își aleg singuri nume vestice. Ideea este, desigur, de a-i face pe clienții americani sau europeni să se simtă mai În largul lor. Cei mai mulți tineri indieni cu care am discutat nu erau deloc jigniți, ci au luat-o ca pe o ocazie de a se amuza. În vreme ce doar câțiva au optat pentru numele de Susan sau Bob, alții s-au arătat cu adevărat creativi.) Operatoare din Bangalore stând de vorbă cu un american: „Numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
prealabil de profesor), un fel de prelegere-conferință la care asistența (colegi și invitați din alte clase) făcea completări sau diferite observații. Profesorii, în frunte cu directorul Emil Palade, au îmbrățișat acest stil de lucru. Numai V. Maciu s-a simțit jignit; cu autoritate singulară și desăvârșită prezenta, explica și interpreta „Istoria”. Deși la vârsta noastră se mai nasc invidii copilărești, mulți buzoieni ne-au devenit prieteni. În anul următor am făcut apropieri mai intense de prietenie, pentru a-i câștiga la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care era și magazioner al pieselor de schimb pentru războaiele de țesut. El avea o deformație profesională: își depășea atribuțiile de magazioner și dădea ordine copiilor, care de care mai absurde, încât de multe ori stârnea râsul. Atunci se simțea jignit și-i punea să măture prin curte, drept pedeapsă, chit că era sau nu era nevoie. Altul, Spiru, fusese muncitor la fabrica de stofe Dorobanțul, din Ploiești. Refuzase lucrul de Duminica și era pedepsit să lucreze cu deținuții la Târgșor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin care să pună în conflict pe Iorga cu proprii săi copii spirituali. Mândria lui nu putea accepta lecții de politică și naționalism din partea celor pe care-i crescuse în acest spirit. Deși legionarii au încercat să tempereze amorul propriu jignit, Iorga a fost hrănit cu aversiunea împotriva celor care avuseseră curajul să-i atragă atenția asupra primejdiei care pândește ideea naționalistă. Pentru a putea lovi în ceea ce până atunci iubise, Iorga a devenit mason. Mulți politicieni căzuseră în brațele iudeo
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece”. Voi aveți niște idei fixe. Eu cred că voi sunteți bolnavi de misticism. Ce înseamnă pentru dumneavostră mistic? Așa..., ceva ieșit din minți, zăpăcit. Vă rog să nu vă simțiți jignit că vă întreb, dar în afară de limba română, cunoașteți altă limbă străină? Una clasică, latină sau greacă? Ce legătură are cu limba? Dacă ați fi cunoscut greacă, nu multă, ați fi știut că vine de la grecescul mysticos și înseamnă tainic, ascuns
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
multe amenajate în toată închisoarea. După un timp a apărut un civil, care mi a cerut câteva date biografice. Înainte de a i le da, l-am rugat să nu se supere, dar vreau să știu cine este. S-a simțit jignit. Cine ar putea să ceară aici, ceva, în afara unei autorități a statului? Mie mi-au cerut alții, substituindu-se securității, iar securitatea zice că nu a știut nimic; puteți fi și dumneavoastră un astfel de caz. Nu am încredere în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de 3-4 ori, nu? Vă dați seama că eu eram închisă acolo, fără nicio posibilitate, nici măcar să pun o cârpă rece pe piept... S-au înroșit, s-a-nvinețit și era cât p-aci să îi taie... Deci n-ați fost nici jignită, nici lovită în timpul anchetei? Nu, nu, nu. Doar la sfârșitul anchetei am întrebat ce pedeapsă voi primi, că eram și eu curioasă la 20 de ani să știu ce pedeapsă îmi vor da... și era șeful anchetelor acolo, mai târziu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu satele: Bilvănești Bilvanestii de Jos Calinestii de Jos Calinestii de Sus Parlagele 6. Comună SISESTI, cu satele: Craguiesti Cocorova 7. Comună ILOVAT, cu satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita
ACORD din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135353_a_136682]
-
cu satele: Bilvănești Bilvanestii de Jos Calinestii de Jos Calinestii de Sus Parlagele 6. Comună SISESTI, cu satele: Craguiesti Cocorova 7. Comună ILOVAT, cu satele: Budanesti Cracul Lung Racova 8. Comună CAZANESTI, cu satele: Cazanesti Birbovatu de Sus Govodarva Ilovu Jignita Paltinisu Roșia Severinesti Suharu Valea Cosustei 9. Comună PRUNIȘOR; CU SATELE: Cervenita Lumnic 10. Colmuna TIMNA, cu satele: Timna Boceni Colaret Cremenea Față Cremenii Izvoralu Pavat Plopi 11. Satul Stignita din comuna POROINA MARE 12. Comună PADINA, cu satele: Iablanita
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
mi se arată găurite...” (I. Creangă) „Atunci împăratul a început s-o sfătuiască zicând...” (I. Creangă) „...M-am frământat cu gândul fel și chip cum aș putea îndupleca pe mama...” (I. Creangă) „Numai de un lucru era baba cu inima jignită - că nu putea să le zică tată și mamă.” (I. Creangă) „Avem noi dreptul de a refuza?”/„ Avem noi dreptul să refuzăm?” Observații: În condiții sintactice particulare, conjunctivul prezintă acțiunea din alte perspective modale decât cele care-i sunt proprii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți, violate. Unele dintre ele, erau puține, ajungeau în bordeluri doar din nevoi sexuale nimfomane. Toate însă purtau amintirea iubirii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Omul nostru a fost surprins de ceea ce i-am spus și, fiind genul de persoană care crede în valoarea informației, era dornic să afle mai mult. Alte persoane de la conducerea companiei lui nu credeau ce le-am spus, erau extrem de jigniți, se simțeau insultați; și erau foarte convinși că făcusem calculele greșit. Astfel că și-au conceput propria versiune a studiului, stând la ușa unuia sau altuia din magazine și numărând câți oameni intrau și câți ieșeau cu sacoșe în mână
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
română, matematică, la alte câteva. Incidentul povestit survenise la cea de română, cred. Mi-aduc aminte, cum spuneam, că povestea nu m-a afectat prea mult: n-am plâns, nu m-am revoltat. Dar m-am simțit într-un fel jignit. În fine, nu a fost totuși ceva adânc. S.A.: Cum așa? Ți se părea că e o injustiție... normală? M.I.: Nu normală, ci una care face parte din viață. S.A.: Adică ai descoperit o regulă a jocului: „Dacă stau aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
stau locului și să mă lupt cu smunciturile ei, spre a n-o scăpa din mâini." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Și iată că erau cinci mii de flori, toate semănând între ele, într-o singură grădină! Ar fi foarte jignită, își spuse el, dacă ar vedea așa ceva...[...] Iar eu aș fi silit să mă prefac c-o îngrijesc, căci, dacă n-aș face așa, s-ar lăsa cu adevărat pradă morții pentru a mă umili pe mine..."" (Antoine de Saint-Exupéry
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gânduri descumpănite, cărei scene delirante de reproșuri a servit oare drept cadru acest cabinet? Îmi închipui și că acești pereți, aceste mobile, aceste obiecte pe care le văd au fost martorii unei drame și mai oribile decât cea a împăratului jignit, a învingătorului învins, a orgoliosului umilit, învins în plină pace, când se bucura din plin de măreția sa, și toate acestea din cauza greșelilor sale! Camera asta, în care mă aflu acum, la această oră, douăsprezece și treizeci și cinci, azi, 15 iunie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
înfățișare și ducînd o viață omenească. Îngrețoșarea față de omenesc și-a găsit în acești "Yahoos" cea mai puternică expresie. Prin aceste descrieri ale josniciei și mîrșăviei, marele satiric a dat expresie nu doar indignării sale morale, ci și propriului orgoliu jignit, suferințelor interioare și condițiilor sale tragice de viață. Ca să folosim o expresie a lui Leslie Stephen, din cartea sa despre Swift (p. 184), este vorba de un suflet rănit care ni se adresează și nu doar de un profet ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la Belcești, minunându-mă de farmecele devoalate inocent de Profira, sau urmărind cu sufletul la gură, cum se tot îmbracă și dezbracă mama, probând voluptoasă (avea 30 de ani!Ă rochițe spumoase aduse cu vagonul de „ajutorul american“. Ba adolescent jignit profund că trebuie să fac, la orele practice de anatomie, împreună cu „grupa“, tușeu vaginal unui cadavru de femeie întins pe masa de piatră din sala de disecție. Lucru pe care, de fapt, l-am refuzat spre stupoarea colegelor sârguincioase, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
trezit cu acest CSM care încurcă lucrurile. Consiliul sesizează din presă și verifică chestiuni legate de telefoane, CSM efectuează anchete fără nici o reținere despre cine este vorba, păi, până unde o să-și permită acest Consiliu?“ Lupașcu încheie apoteotic și pleacă jignit. O singură problemă nu și-o pune: până unde trebuia să ajungă marea corupție ca să avem un condamnat, măcar unul de sămânță? Până când trebuia să contemplăm un fiasco? La această întrebare, cuminte, domnul Lupașcu nu vrea să răspundă. OAMENI CARE
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
care a șters paradisul de pe fața pământului. În vechea mitologie egipteană această vină e precizată în revolta oamenilor împotriva zeului suprem Ra, pe care l-au socotit de la o vreme prea bătrân și neputincios ca să mai conducă lumea, drept care zeul, jignit și înfuriat, a dezlănțuit un adevărat masacru în neamul omenesc. Ideea paradisului, chiar la aceste popoare din afară de sfera biblică, e luată în două accepțiuni: e mai întâi un paradis pământesc, pierdut din cauze mai mult sau mai puțin lămurite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se încheie abrupt. Larderel, un desfrânat și un alcoolic, se înșeală asupra intențiilor Mariei. Îi atribuie fetei mult mai multă experiență decât are ea de fapt. Ca atare, îi propune fără înconjur să-i fie ibovnică. Marie se arată profund jignită, redevenind brusc tânăra îmbujorată și temătoare. Se indignează, dă înapoi, se simte umilită. La rândul său, contele Larderel rămâne perplex și deconcertat la vederea acestei candori și ingenuități regăsite dintr-odată. Nu poate face altceva decât să-și ia adio
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de greu ca în familia asta să-i mai semene cineva, căci vorba ceea n-ar avea loc să-ntoarcă. Madame Ch. este "bien en chair", cum zice francezul cînd vrea ca doamnele ceva mai... pline să nu se simtă jignite. Este atît de volubilă încît nu este greu să-ți dai seama pentru ce toți ceilalți patru sunt atît de tăcuți. Pare o bombă în veșnică acțiune din calea căreia este tot atît de inutil să te ferești ca din fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe unde și adus fără viață În spital, de unde a și fost ridicat. La o lună după Înmormântarea fiului, Al. Tăcu este chemat la Securitate, ofițerul cu nume de Împrumut Îi adresează condoleanțe - vai, ce bun creștin - apoi este anchetat, jignit, bătut la tălpi. ,, Știm noi cine sunteți voi, ăștia”... Cu siguranta, știa totul. Al. Tăcu da cărțile pe față. Scrie la ,,Europa liberă”, semnează, alături de alții, foarte puțini ieșeni, o scrisoare Împotriva lui Ceaușescu. Faptele se cunosc. Familia Tăcu n-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]