102,189 matches
-
a cam înțeles din apogeul șuturilor trase de steliști la poarta belarușilor... Și a fost al doilea cântat al cucuvelei, care mi-a și luminat mintea (era cam împrejurul miezului nopții), așa că am priceput totul, și anume: în mod întenționat jocul echipei Steaua a fost gândit sub formă de harababură, tocmai pentru ca „nemanii” să fie surprinși nu atât de așezarea în teren, cât de jocul la derută. Desigur, este vorba despre o strategie ultrasecretă pe care nu o vor pricepe nici
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
luminat mintea (era cam împrejurul miezului nopții), așa că am priceput totul, și anume: în mod întenționat jocul echipei Steaua a fost gândit sub formă de harababură, tocmai pentru ca „nemanii” să fie surprinși nu atât de așezarea în teren, cât de jocul la derută. Desigur, este vorba despre o strategie ultrasecretă pe care nu o vor pricepe nici viitorii adversari din Cupa UEFA, astfel că, până se vor fi dezmeticit, vor fi eliminați unul câte unul, iar Gigi Becali va fi salvat
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un model dinamic prin excelență. De unde jocul formelor pe care-l cultivă, atît în sensul mobilității ce alcătuiește mecanismul intern al avangardei, cît și în cel al reflectării paradigmei universale. Prin ea însăși, ca și prin spectrul său filosofic, poetica sa e heracliteană. Între libertate, formă, om
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
acord. Dar cînd a egalat Mutu mi s-a părut că și el a făcut același lucru. Nu spun asta ca să-l scuz pe arbitru, însă hențul lui Laurse nu s-a văzut decît la reluare. Și apropo de prelungirea jocului. Ai noștri, care au avut un corner înaintea egalării, puteau juca mingea “la păstrare”, plimbând-o de la unul la altul, până s-ar fi plictisit arbitrul. Fiind vorba de o decizie tactică, aceasta trebuia să vină însă din partea antrenorului. Dar
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
de la cutare antrenor de gimnastică (?!) la hahalerele din televiziuni, să vorbească de „persecuții” și de „alianțe nefaste”, pentru că nu asta e problema fotbalului românesc. Mi se pare nu doar periculos, ci și jalnic să explici nereușita la calificări prin nu știu ce jocuri duble ale lui Mircea Sandu. Acum observăm lipsa de caracter și tropăielile prin culise? Dar bine, omul ăsta, ca și camarila care-l susține, nu e capabil decât de așa ceva! La fel cum Iliescu și Năstase știu să facă doar
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
că Mortido este un roman care, pentru a fi înțeles, trebuie citit de mai multe ori, cu aplicarea unor grile diferite de lectură. La o primă lectură cititorului îi va lua cam o jumătate de carte pentru a înțelege regula jocului din punct de vedere narativ (evenimentele sînt privite și relatate de doi naratori, situați, simbolic unul în cîrca celuilalt, ale căror voci și perspective se interferează în permanență; mai mult decît atît, există și o interferență a timpurilor narațiunii, pentru că
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
-i numim doar pe Peter Brook și pe Giorgio Strehler, dar și numele importante ale regiei românești de teatru l-au adus consecvent acestei arte, valorii pe care o imprimă unei montări, desenului pe care îl lasă în memoria spectatorului, jocului tăcut al formelor și volumelor, ideii textului exprimate prin alt tip de limbaj, acela vizual, plastic, tridimensional. “Revizorul.Spectacol epocal, în care Pintilie a indus genialitatea în fiecare personaj, în fiecare obiect, în fiecare gest. Decorul meu răspundea intuițiilor lui
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
cărții lui Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, pe care o consideră defavorizată de opinia criticilor, nu consemnează însă în nici un fel apariția lui Ion sau a Pădurii spânzuraților. În dramaturgie, preferă cronicile teatrale, limitându-se la rezumat și la aprecierea jocului actoricesc. Deplânge precaritatea instrumentelor criticii românești, promovând un singur nume, al lui N. Davidescu, uitând parcă de Lovinescu. Mai interesante sunt opiniile lui din articolele-eseu în care analizează literatura și cultura română ca fenomen, terenul preferat fiind cel al mișcării
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Mircea Mihăieș Ca ardelean și ca urmaș al celor mai „fundamentaliști” dintre transilvăneni, moții, nu cunosc spaimă superioară aceleia provocate de co-sângenii mei când fac pe subtilii. Chiar dacă unii dintre noi sunt talentați la jocul cu mărgelele de cuvinte, o dau sistematic în bară când încearcă să scoată efecte etice din osârdia retorică. Un recent exemplu de nefericită exersare a misiei moralizatoare într-o lume lipsită de prințipuri (și carele va zică zică, nu le
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
se manifesta ca o încălcare a măsurii umane și a codului etic ce decurge din aceasta. Nu ca o încălcare a legii, întrucît infracțiunea nu poate fi hazlie. Însă abaterea de la cutuma morală era sancționată prin rîsul batjocoritor și prin jocul oglinditor al actorului de comedie. Ridicolul se ivea din împrejurarea de a nu-ți da seama de limitele ființei tale ori din tendința de-a le forța în numele unui lucru derizoriu: „Ca și cum muntele s-ar opinti să dea naștere unui
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
acea frenezie care înseamnă și descătușare, și revers al „lenei” balcanice, dar și efect al obișnuinței cu „bucuriile false”: omul acelei vremi schimba (și nu era doar martorul schimbării) un sistem social, politic, economic și descoperea posibilitatea exprimării sale în jocul politic, instalînd primul Domn constituțional. Culoarea epocii este politicianismul; la soarèle, printre parfumuri, vălătuci de trabucuri, respirații alcoolice, transpirații erotice, melancolii romantice, la Șosea, în cupeurile luxoase, în parlament, pe stradă, în saloane, pe terasa cofetăriei lui Fialcowsky, la balul
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
speranța unuia viitor. Continua nevoie de schimbare aparține romantismului nostru de tinerețe, o amintire... Nebunia este că vedem un regim care nu ne mai dă nici o speranță...”; chiar dacă elanurile romantice ale tinereții sînt acum înlocuite de luciditatea și abilitatea necesare „jocurilor de culise”, nevoia de schimbare agită pe toți oamenii politici ai vremii, de la Kogălniceanu la Ion Ghica, de la Brătianu la Rosetti și de la Alecsandri la Bălăceanu; se schimbă în mod radical însăși perspectiva asupra socialului: realitatea din Bucureștii anilor 1860
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
fără excepție, toate personajele, de la „modista” Fany Tippi, la Sașa și Ion Ghica însuși; atmosfera carnavalescă este întreținută prin aspectele exterioare ale vieții mondene din Bucureștii timpului (baluri, întîlniri, plimbări cu trăsura, toalete, culoare de epocă, intrigi, bîrfe, interminabile discuții, jocuri de șah), ca și prin relevarea unor trăsături generale ce desemnează o tipologie (pesimismul, pasivitatea, obișnuința, anecdoticul, căutarea pitorescului). Spațiul romanesc, trasat pe aceste coordonate, este dominat de figura lui Ion Ghica: lucid, exprimîndu-și patriotismul într-un limbaj temperat, departe
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Tănase. Regele recursurilor în anulare, cel care i-a scăpat de și din pușcărie pe toți clienții președintelui Iliescu și pe toți amicii PSD-ului, Joiță Tănase va rămâne în istoria nefericitei noastre tranziții ca magistratul care și-a bătut joc în chipul cel mai scandalos de ideea de Justiție în România. S-a bucurat Opoziția de parcă ea l-ar fi dat jos pe Joiță, ziarele mari erau în al nouălea cer, iar celor de la APADOR-CH, care au izbutit o dată să
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
cinstit, prin concurs, în barou sau într-un spital mare, dacă nu dă o șpagă de cîteva mii de dolari?) - situația e perfect normală. Cînd mita, pilele, nepotismul, traficul de influență, fărădelegea sînt generalizate, noțiunea de moral e scoasă din joc sau devine demagogică. „Am ales în aceste comisii - mai spune Răzvan Theodorescu - pe cei care, după opinia mea, sînt în domeniul lor printre cele mai importante personalități”. Iată importantele personalități ale Comisiei Naționale pentru subvenții de carte și reviste culturale
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
și elevat al Profesorului.” Încoronare cu scandal Au vuit ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu, s-a încoronat la mănăstirea Curtea de Argeș, rege internațional al rromilor. Motivul ar fi că prin această încoronare și-ar fi bătut bulibașa joc de biserica în care odihnesc osemintele regilor României. ADEVĂRUL titrează grav: “Patriarhia cercetează implicarea episcopului Calinic în penibila slujbă de încoronare a regelui țiganilor” și tot ADEVĂRUL detaliază: “Încoronarea căldărarului Stănescu: 10 milioane de lei, trei găini și <lopeți de
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
serviciile a patru preoți și s-a putut intitula, după ce s-a sfințit obiectul cu pricina, rege internațional al rromilor. După părerea Cronicarului în biserică ar trebui să fie loc pentru toată lumea, iar ideea că Ilie Stănescu și-a bătut joc de sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd a apărut pe firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru a
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
alegere între util și inutil, în poemul de astăzi, mi se par cu neputință și chiar nefolositoare. Cred că veți evolua rapid, inteligența vă va supune curând, prin saturare de glorie facilă și prin lehamite de mult și amestecat, unui joc nou și cuceritor al epúrei. Adolescența se duce, și cu ea multele scârbe, inutile, excesive în vârsta următoare. Intimitățile țipătoare, lipsa de pudoare, aglomerările abracadabrante de relatări fără rușine, gesturile și experiențele neconsumate până la capăt distrug, prin delire și sinceritate
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
necaz și al absurdului, să ai la tine gumă de mestecat, cărți, reviste, integrame, un aparat radio portabil și baterii de schimb sau un walkman cu căști și mai multe casete cu muzică ambientală, clasică sau cu zgomote din natură, jocuri pe telefonul mobil, un pulovăr de croșetat sau o idee care să te țină ocupat și concentrat mai mult timp, sandvișuri variate, o sticlă cu lapte, cafea columbiană (de preferință marca Juan Varez) sau ceai de tei, să ai o
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
de compatibilitate cu gusturile mele este... răsfoirea. Or, acest tip de “turnesol”, performant de obicei, nu poate produce decât confuzie când e vorba de eseurile lui Adrian N. Mihalache. Într-un fel de prefață - intitulată Pe gânduri... și împănată cu jocuri de cuvinte ce abuzează de bietul substantiv - mă trezesc ricoșând din citat în citat (Bacovia, pomenit și ca “Poetul”, Malraux, Rimbaud & Baudelaire - nenumiți, dar evidenți); și tocmai pe când constatam caracterul enciclopedic ad-hoc al cărții, dau peste Pledoarie pentru pornografie. Aidoma
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
atîția ani”. Mediul tomitan evocat cu stăruință își are noima sa. Căci Dan Ciachir vădește o atracție spre peisajele balcanice, inclusiv pe tărîm literar, declarînd a avea drept referințe” pe I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu. Intră aci în joc un rafinament „pervers”, o postură specifică de gourmet al literelor, dar și, neîndoielnic, un cinism personal mascat, acordîndu-i acestui om bisericos delicioase trăsături contrastante (un autoportret retro, din junețe, sună astfel: „m-am revăzut în cutare pe mine, pentru că era
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
expresive era permisă și întrebuințarea altor cuvinte decât cele trecute în dicționare. Nu e necesar însă să fii terorizat de asemenea amintiri pentru sentimentul de înstrăinare provocat de spectacol. Mânia este mimată, hazul este căznit, mesajul autorului nu trece în jocul actorilor, deși ei fac eforturi stimabile pentru a rămâne în legătură cu spectatorul. Bănuiesc că în acest context cuvântul mesaj mă compromite, dar dacă autorul nu are nimic de spus, de ce mă ține de vorbă? Victimele acestei dispariții de semnal sunt și
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
forță de atracție mai puternică decât legătura spontană dar precară asigurată de aerul curat. Cuplul se desface înainte de a exista. Crina Mureșan și Mariana Dănescu, în prima piesă, Dorina Chiriac și Daniel Popa în cea de a doua, practică un joc al nuanțelor, adevărul sentimentelor conferă veridicitate situației, dialogul se desfășoară sub imperiul necesității, logica replicilor pune în pagină și dă coerență caracterului irațional al întâmplărilor. Biologic, dar și estetic m-am simțit bine și o să mă duc să văd piesele
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
o mînecă și își împarte haina de blugi cu prietena ei, cea cu tenul de lut și ochii de cireși, care tremură de frig. Cîțiva golani, care asistă la spectacol din-afara barierelor, caută să bruieze spectacolul și să-și bată joc de teatrul călător, strigînd ostentativ :”Iisus trăiește”, fără să-și dea seama că ei ar fi cei dezavantajați. Socialismul în chip de schelet De-aici s-a sfîrșit cu tot RDG-ul”, acestea sunt primele cuvinte conspirative ale femeii care
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
de reluare ludică a întregului material disponibil în viața mentală și care poate să ducă la fel de bine la reverii interioare dar și la manifestări mediate de către limbaj, prin amintiri. Este, prin urmare, o mare apropiere între imaginație și memorie și jocul cu imaginile. Cealaltă dimensiune a imaginației este cu adevărat creatoare; ea nu mai este limitată de memorie, ci este inovație, explorare a potențialităților. Astfel, de exemplu, cazul imaginației din domeniul tehnicii, al științelor, în care imaginația inventează noi îmbinări ale
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]