23,636 matches
-
toate acestea, soluționarea cauzei într-un termen rezonabil nu se poate converti în justificarea ce stă la baza unei reglementări ce afectează drepturi fundamentale, așa încât Curtea constată că obiecția formulată este neîntemeiată. De altfel, Curtea reține că dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil se analizează în funcție de particularitățile cauzei (în acest sens, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
președintelui Camerei de a-l desemna pe domnul judecător în calitate de judecător ad-hoc (art. 26 § 4 din Convenție și art. 29 § 1 din Regulamentul Curții), întrucât doamna Iulia Motoc, judecător ales să reprezinte România, s-a abținut de la judecarea cauzei (art. 28 din Regulament), ... după ce a deliberat în camera de consiliu, la 4 octombrie 2022, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: INTRODUCERE 1. Capetele de cerere formulate în prezentele cereri, în special în temeiul art. 1 din
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
libertățile recunoscute de Convenție au fost încălcate. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010 și Decizia nr. 117 din 3 martie 2016. De asemenea, autoarea excepției a avut acces la judecarea cauzelor atât în primă instanță, cât și în apel, bucurându-se de dreptul la un dublu grad de jurisdicție. În ce privește existența unei discriminări prin reglementarea căii de atac a recursului numai în anumite materii, se reține că dispozițiile
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
și teoretic (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13). Or, autoarea excepției a avut acces la judecarea cauzei în primă instanță, precum și în apel, beneficiind de o cale de atac, care provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
lit. b) din Codul de procedură penală: „(1) Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
În acest context, Curtea a subliniat cele anterior menționate referitoare la efectul devolutiv al căii de atac a apelului. Așa fiind, curțile de apel, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de instanțe de apel, învestite cu judecarea laturii penale și civile a cauzei, au competența legală, conform art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, de a remedia viciul invocat, nefiind necesar să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Dosarul nr. 1.388/107/2021/a1 al Tribunalului Alba - Secția penală. ... 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse în Dosarul nr. 1.531D/2021 de către autorul excepției, prin care acesta solicită judecarea în lipsă. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de infracțiuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând să se aplice cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014. ... 24. Judecătoria Gherla apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 25. Tribunalul
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
penal, ținând cont de existența cel puțin a unei infracțiuni comise sub imperiul acestei legi, astfel că, la alegerea legii penale mai favorabile pentru infracțiunile săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014, va ține cont de această împrejurare. De asemenea, judecarea separată a infracțiunilor nu poate fi imputată inculpatului, aceasta fiind o chestiune ce ține de activitatea organelor judiciare, astfel că nu se poate susține că acesta și-a asumat, de la început, modalitatea de pedepsire. Prin urmare, aplicarea art. 10
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
sancționator al concursului de infracțiuni, așadar, doar atunci când cel puțin una dintre infracțiunile concurente a fost săvârșită după intrarea în vigoare a noii legi, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând să se aplice cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
previzibilă pentru inculpat. În aceste condiții este pe deplin justificată opțiunea legiuitorului de a reglementa tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni în mod diferit, după cum toate infracțiunile din structura pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969, judecarea lor având loc sub legea nouă, situație tranzitorie în care aplicarea legii penale mai favorabile se va face potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014, ori cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
de neconstituționalitate precizează că, în soluționarea recursului pe care l-a formulat, Înalta Curte a aplicat art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă fără a dispune citarea părților și fără să fi obținut în prealabil acordul părților pentru judecarea recursului în aceste condiții. Ca atare, susține că, în aplicarea în concret a legii, Înalta Curte a atribuit textului art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă un înțeles neconstituțional, în vădită contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că judecarea recursului pe care l-a introdus împotriva unei sentințe civile a avut loc fără citarea părților și, totodată, în absența acordului acestora ca, atunci când recursul este admisibil în principiu, să fie soluționat de către completul de filtru prevăzut la
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
neconstituționalitate își axează critica de neconstituționalitate pe susținerea că, în cauza sa, Înalta Curte a aplicat art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă fără a dispune citarea părților și fără să fi obținut în prealabil acordul părților pentru judecarea recursului în aceste condiții. Ca atare, susține că, în aplicarea în concret a legii, Înalta Curte a atribuit textului art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă un înțeles neconstituțional, în vădită contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 7 decembrie 2017 (paragraful 25), a reținut că, în acord cu principiul disponibilității, legiuitorul a acordat o importanță deosebită exprimării acordului expres al părților asupra judecării recursului de către completul de filtru, atunci când a instituit, prin dispozițiile art. 490 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, obligativitatea depunerii acestui acord împreună cu cererea de recurs, a întâmpinării sau, respectiv, a răspunsului la întâmpinare
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
trece la soluționarea pe fond a recursului, fără citarea părților, atunci când nu există acordul părților pentru soluționarea potrivit procedurii reglementate prin textul de lege criticat. Curtea a constatat (paragraful 27) că, în vederea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității, pentru judecarea pe fond a recursului în cadrul completului de filtru, fără citarea părților, întotdeauna este necesar să existe acordul expres al părților în acest sens. ... 21. Așadar, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate semnalează o aplicare greșită a legii la cauză, constând
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
de filtru, fără citarea părților, întotdeauna este necesar să existe acordul expres al părților în acest sens. ... 21. Așadar, autorul prezentei excepții de neconstituționalitate semnalează o aplicare greșită a legii la cauză, constând în faptul că instanța a procedat la judecarea pe fond a recursului, fără să citeze părțile, deși acestea nu și-au exprimat acordul în acest sens. ... 22. În jurisprudența sa, Curtea a statuat (Decizia nr. 583 din 21 septembrie 2017, mai sus citată, paragraful 31) că problema de
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
Codul de procedură civilă a fost aceea ca la primul termen de judecată instanța să poată dispune de toate elementele care definesc cadrul procesual, iar părțile să cunoască reciproc pretențiile, respectiv apărările formulate de acestea, pentru a putea avea loc judecarea cauzei, aceste coordonate servind celerității soluționării procesului și bunei administrări a justiției. Dreptul la apărare al reclamantului este respectat, în condițiile în care toate neregulile constatate de instanță sunt aduse la cunoștința acestuia și are posibilitatea de a complini aceste
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a stabilit că, în ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua și lit. c) din Codul de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
nominalizarea celor care au votat. (3) Punctele de vedere cu privire la problema sau chestiunea de drept supusă dezlegării, exprimate diferit față de opinia exprimată în raport, se depun cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru judecarea sesizării și se atașează la dosarul cauzei. (4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia majoritară, vor fi evidențiate în procesele-verbale ale ședințelor de judecată respective. (5) În situația în care
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; ... g) pentru judecarea recursurilor în casație împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători; ... h) pentru recursurile împotriva încheierilor
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
judecată este format dintr-un judecător, iar cauzele înregistrate se repartizează ciclic judecătorilor ce alcătuiesc completul prevăzut la alin. (1) lit. g) . (3) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație trimite cauza, în vederea judecării recursului în casație, la completul de judecată format din 3 judecători din care face parte. (4) Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la alin. (1) lit. a) . Articolul 54 Judecătorii Secției penale
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Arsene într-o cauză în care autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de strămutare a judecării cauzei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că există situații în care suspiciunile rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată există atât cu privire la tribunal, cât și cu privire la curtea de apel competentă să soluționeze cererea
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
că, în cazul curților de apel din a căror circumscripție fac parte doar două tribunale, așa cum este și cazul Curții de Apel Bacău, dacă motivele de strămutare a judecății cauzei ar fi întemeiate atât în privința tribunalului învestit cu judecarea în primă instanță a cauzei, cât și în privința tribunalului la care s-ar putea strămuta cauza, curtea de apel competentă să soluționeze cererea de strămutare s-ar găsi în imposibilitatea de a strămuta cauza la o instanță în privința
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
găsi în imposibilitatea de a strămuta cauza la o instanță în privința căreia n-ar plana suspiciuni privind lipsa de imparțialitate. Or, se susține că, în astfel de situații, inculpatul nu mai beneficiază de garanțiile constituționale și procesuale referitoare la judecarea cauzei de o instanță independentă și imparțială, ceea ce afectează în mod substanțial dreptul părții la un proces echitabil. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]