4,323 matches
-
în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. “ ; ... – Art. 488 alin. (1) pct. 7: „(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: […] 7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;“; ... – Art. 509 alin. (1) pct. 8: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
509 alin. (1) pct. 8: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“. ... ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale care consacră principiul securității raporturilor juridice, ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
noiembrie 2022, mai sus menționată, paragrafele 26 și 27). ... 17. Referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 324 din 30 mai 2023, mai sus menționată, paragrafele 27 și 28, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
excepției referitoare la faptul că în prezenta cauză, cu toate că și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă și, în mod concret, pe încălcarea autorității puterii de lucru judecat a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, instanța de revizuire i-a respins cererea de revizuire în urma analizării și constatării numai a faptului că nu există tripla identitate, Curtea apreciază că aceste aspecte reprezintă o problemă de aplicare a
DECIZIA nr. 467 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294682]
-
jurisprudenței Curții, respingerea ca devenită inadmisibilă a excepției, în aceste situații particulare, este întemeiată pe considerentul că un text de lege nu poate fi constatat neconstituțional de două sau mai multe ori, în sens contrar fiind încălcată autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale. Într-o asemenea ipoteză, partea nu poate fi sancționată pentru lipsă de diligență, aceasta formulându-și apărările necesare în cursul litigiului, inclusiv prin invocarea excepției de neconstituționalitate ca mijloc de apărare. Faptul că instanța constituțională a
DECIZIA nr. 479 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294650]
-
a solicitat și anularea Adresei nr. 422 din 19.10.2020, reprezentând răspunsul la plângerea prealabilă adresată intimatului-pârât, Înalta Curte constată că soluția de respingere, ca inadmisibilă, a acestei cereri, prin Încheierea din data de 24.11.2021, a intrat sub autoritatea de lucru judecat, în recurs nefiind formulate critici față de soluția primei instanțe sub acest aspect. ... 6. Temeiul legal al soluției din recurs În baza dispozițiilor art. 496 și art. 497 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va admite recursul reclamantei, în
DECIZIA nr. 4.607 din 16 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291975]
-
și a sănătății, dispozițiilor constituționale ale art. 22 alin. (1). ... 8. Totodată, se arată că interpretarea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 131 din Constituție întrucât nu asigură un just echilibru între principiul autorității de lucru judecat și interesul general al societății de a-i trage la răspundere penală pe autorii infracțiunilor. ... 9. Se mai arată că, în interpretarea criticată, dispozițiile legale analizate creează discriminare între persoanele vătămate/părțile civile care sunt victimele unor infracțiuni progresive, al căror
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
nr. 196 din 6 aprilie 2023, precitată, paragrafele 12-17, Curtea a reținut că activitatea desfășurată în ciclul ordinar al procesului penal - dacă a fost legală și temeinică - trebuie să se finalizeze cu pronunțarea unei hotărâri definitive, având autoritate de lucru judecat, în care faptele reținute exprimă adevărul, iar legea penală și cea civilă au fost aplicate corect. Practica a învederat însă și cazuri de hotărâri definitive care au soluționat cauzele penale cu grave erori de fapt și de drept. Legiuitorul a
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desființare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii și adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorității de lucru judecat - așadar stabilității hotărârilor judecătorești definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiției -, cazurile și condițiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept. În egală măsură
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
asupra propriei hotărâri, revizuirea având caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile de judecată intervenite în rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada că hotărârea definitivă se întemeiază pe o eroare judiciară (a se vedea în acest sens și Decizia nr.
DECIZIA nr. 439 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292100]
-
din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. ... 35. În final, Curtea constată că, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de corupție. ... ... 149. Curtea Constituțională a statuat că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta: «Întrucât toate considerentele unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, Curtea Constituțională constată că autoritatea de lucru judecat și caracterul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta: «Întrucât toate considerentele unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, Curtea Constituțională constată că autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrânge asupra tuturor considerentelor deciziei»“ (Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017). ... 150. În considerentele Deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
1 noiembrie 2022, apărările formulate prin întâmpinare, prin care pârâtul a invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că actul atacat nu poate face obiectul acțiunii în anulare exercitate de prefect, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active, excepția prescripției dreptului material la acțiune. ... 63. În aceste condiții, în lipsa oricăror argumente pentru care instanța de fond nu a înțeles să se pronunțe asupra aspectelor a căror lămurire se impunea cu prioritate, în
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
balcoanele laterale, din mijlocul sălii de spectacol și chiar de la „cucurigu”, alți spectatori își scot cu gesturi lente, ca într-o filmare cu încetinitorul, telefoanele mobile, sau aparate de fotografiat și încep să fotografieze scena de luptă, ca într-o judecată post factum a istoriei pentru ca, în final, cei doi protagoniști - Haftling Eva Heyman și Doktor Josef Mengele, încleștați într-o încăierare pe moarte și pe viață, să încremenească într-un clișeu ultim de poziție grăitoare și semnificativă de luptă...) -------------oOo-------------
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
lutul frământat, ce suflu cel de sus i-a dat! Nu-i în drept să dați și să luați, ce voi nu aveți și n-ati avut măcar primit. Nu-n trepte de mai sus, nedrept ajunși nu sunteți ca să judecați, iar dacă asta vreți să faceți în țărână veți rămâne nejudecați. Nu-i dat nimănui, nici luminii, nici întunericului, să orbească calea sau să închidă ochii cuiva, căci eu l-am făurit. Trupul timpului, rămas în urmă, se pierde. El
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP.VIII - NESTATORNICIA VIEȚII Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cine este înțelept Vede-n toate-ntelepciune Față i se luminează După faptele lui bune. El rămâne înaintea Judecaților supus Și de toate cele rele Îl ferește chiar Iisus. Chiar în clipa crunt-a morții El găsește izbăvire Și în veacul care vine Se imbraca-n nemurire. Fericirea este Domnul Și cei ce se tem de Sfanțul Pe cei
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.VIII – NESTATORNICIA VIETII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340146_a_341475]
-
În motivare a arătat că prima instanță s-a raportat numai la considerentele Deciziei nr. 5.147 din 22 octombrie 2021 a Curții de Apel București, nu și la dispozitivul acesteia, când a dat eficiență efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. Or, analiza deciziei anterior evocate relevă o contradicție între considerente și dispozitiv, deoarece în considerente s-a reținut că reclamantul nu are dreptul la pensia de serviciu în condițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, iar prin dispozitivul
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Din interpretarea coroborată a art. 521 alin. (3) și a art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă reiese că, în situația unui concurs între efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și caracterul obligatoriu al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, vizând dezlegarea dată unei probleme de drept, în situația în care ambele sunt incidente într-un proces, dar soluționează în mod diferit o problemă de drept, are prioritate de
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de apel analizând și tranșând în acel cadru procesual, în mod definitiv, împrejurarea că această decizie nu a afectat în niciun fel autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârile judecătorești pronunțate în primul demers procesual efectuat de reclamant, anterior pronunțării invocatei decizii. ... 60. Cum instanța care judecă procesul ulterior, derulat între aceleași părți, este obligată să țină cont de autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
autoritatea de lucru judecat rezultată din hotărârile judecătorești pronunțate în primul demers procesual efectuat de reclamant, anterior pronunțării invocatei decizii. ... 60. Cum instanța care judecă procesul ulterior, derulat între aceleași părți, este obligată să țină cont de autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive anterioare, indiferent dacă este vorba despre efectul negativ sau pozitiv al autorității de lucru judecat, este evident că o rezolvare de principiu a celei de-a doua chestiuni ce face obiectul prezentei sesizări nu ar fi
DECIZIA nr. 51 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297129]
-
faptă, chiar și sub altă încadrare juridică. “ ; ... – Art. 16 alin. (1) lit. i): „(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: [...] i) există autoritate de lucru judecat;“; ... – Art. 335 alin. (4^1) teza a doua: „ [...] Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă. “ ... ... 9. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și dispozițiilor art. 4 din Protocolul
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă. ... 10. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoritatea de lucru judecat constituie un efect important al hotărârilor judecătorești, ca acte jurisdicționale ce emană de la o putere publică a statului, trăsătură ce deosebește hotărârea judecătorească de alte acte juridice. Cu privire la acest principiu, Curtea reține că funcția jurisdicțională a statului
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
principiu statuat la art. 16 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (în prezent art. 18 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară), articol ce reprezintă, de altfel, o aplicare a dispozițiilor art. 129 din Constituție. Așadar, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea astfel pronunțată este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, această
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]