1,019 matches
-
Nicolae Breban la Laurențiu Ulici, de la Zigu Ornea la Alexandru Zub, dar și din străinătate, precum Paul Miron (Germania), Sorin Alexandrescu (Olanda), Reverend Donald Altchim (Anglia), Catherine Durandin (Franța) ș.a. *** După ce au fost finalizate lucrările de restaurare amplă a casei JUNIMII, în anul 2007 prelecțiunile au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în străinătate. Iată de ce, prelecțiunile populare au un primordial caracter paideic, semănând, cel puțin în faza lor de început, cu niște cursuri de inițiere pe care un dascăl mai răsărit le predă unor elevi interesați de așa ceva. Intrat în celebra Junime în anii '70, George Panu avea să confirme în Amintirile sale că "popular" nu se referea la grosul anonim al populației, ci tocmai la lumea bună, așa cum era ea definită în accepțiunea veacului XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
presupuse de ideea "prelecțiunii". Ceva mai târziu, după înființarea Societății "Junimea", membrii fondatori au continuat să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ca și mine, a început a umplea sala"21 Despre beneficiile colaterale ale prelecțiunilor pomenește și Zigu Ornea: Prelecțiunile Junimii au fost cu adevărat o instituție. Și încă una respectată și temută. Chiar de adversari. A audia cu regularitate prelegerile Junimii era un semn de distincție. Ce să mai spunem de cei ce se produceau la tribuna acestor prelecțiuni? Le aducea un invidiat spor de prestigiu, o aură de necontestată glorie cum nu mai cunoscuse viața Iașilor din perioada de renaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință a noii serii din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să nu fie legat de oferta Junimii" Junimea evocă un moment fast din istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
bună. Nu e numai delăsare și contemplație mioritică, ci, deopotrivă, act critic, iar actul critic stă la baza disocierilor, a opțiunilor, a creației însăși. Mie mi se pare că marele avantaj al intelectualului de veac XIX, care se raporta la Junimea maioresciană, era relaxarea, în sensul bun, lipsa unor orgolii intelectuale de pro-porția celor de azi. Era și un soi de solidaritate străină contemporaneității. Credeți că astăzi ar mai exista condiții de posibilitate pentru întruparea unei asemenea efervescențe a spiritului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
altfel. Există o întreagă literatură critică pe seama momentului junimist. Însă cel vizat era, cel mai adesea, chiar Maiorescu. E un lucru bine știut că așa-numiții detractori ai lui Eminescu apăreau tocmai pe linia criticii indirecte la adresa lui Maiorescu și a Junimii. Da, era inevitabil ca anumite critici la adresa grupului să se reflecte asupra unuia sau altuia. Grupul însuși nu era deloc unitar. Știm de exemplu că raportarea la istorie era diferită la Maiorescu și la unii apropiați ai săi (Xenopol, Panu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea casei" pe care o adresez constant tuturor prelectorilor invitați la Casa Pogor. Ce reprezintă pentru dumneavoastră Junimea, spiritul junimist și ideea de prelecțiune junimistă în veacul XXI? Eu cred că întreaga activitate a Junimii și a junimiștilor, pornind de la programul cunoscut, corespunde întru-totul imperativelor europenizării și a integrării europene. Altfel spus, revine în actualitatea noastră fierbinte, cu un consens și o anticipație de timp... Aproape 150 de ani... Da, aproape 150 de ani. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
adresez frecvent prelectorilor de la Pogor. Ce repre-zintă pentru dumneavoastră ideea de Junimea și ideea de junimism? E bine că ați făcut distincția dintre Junimea și junimism. Și eu cred că e vorba despre două noțiuni diferite ca sens. Pentru mine Junimea este în primul rând o valoare literară, în vreme ce junimismul este mai degrabă o noțiune din domeniul evoluției ideilor politice. În istoria noastră, Junimea este cel mai coerent dintre grupurile literare, cu cea mai înaltă valoare, și, mai ales, grupul care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
este un post-modern" 112 "Poezia poate învinge bășcălia" 127 "Argoul înseamnă poezie!" 146 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" 156 "Casa cu ferestre luminate" 173 O casă și un spirit al ei 173 O "biografie" 177 Expoziția permanentă 182 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Tema acestei prime prelecțiuni relua o preocupare destul de proaspătă a lui Maiorescu, materializată la finele anului 1961, la București, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală cu rezonanțe preponderent istorice "Influențe consecutive asupra poporului român", divizată în nu mai puțin de opt subteme, susținute de tot atâția prelectori. (În G. Panu, op.cit., p.157) 20 Junimea, op. cit., vol. II, p.264 21 George Panu, op.cit., vol. I, p.p. 7-8 22 Z. Ornea, op.cit., p.p.25-26 23 George Panu vorbește chiar despre un "ceremonial": "Ceremonialul pe care l-a introdus domnul Maiorescu în asemenea conferinți și care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Iași. Din 1872 este membru al societății Junimea. Trimis, în 1879, de Titu Maiorescu la studii în Franța, se înscrie la École des Hautes Études și la Collège „Sainte-Barbe” din Paris. Atras de programul Partidului Liberal, P. se desprinde de Junimea politică. Tot în această perioadă stabilește legături cu grupări socialiste din Franța și Belgia. Obținând doctoratul în drept la Bruxelles (1897), este numit procuror pe lângă Tribunalul din Iași, apoi avocat al Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon. Membru de vază al Partidului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
în figuri de stil care trezesc în sufletul nostru anumite trăiri sufletești. Junimea a adus o atmosferă de lucru temeinic făcut. Prin ea se marchează în istoria culturii și literaturii române începutul funcționării sigure și la obiect a spiritului critic. Junimea fondată de tinerii intelectuali formați la studii în străinătate, a întreprins „acea fundamentare ideologică mergând de la problemele limbii literare și ale esteticii literare...-. ăI.Negoițescu) la promovarea literaturii prin revista „Convorbiri literare„baza cea mai rapidă a noii direcții fiind
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
E menționat în articolul referitor la Eminescu și ediția Morțun, unde Creangă devine termen de comparație pentru proza Fătfrumos din lacrimă și semnificarea optimă a termenului de "poveste". Iarăși este evocat Creangă, alături de Alecsandri și Eminescu, atunci când Iorga focalizează meritele Junimii și ale autoritarei sale reviste în statornicirea limbii române culte, echivalent "bunului simț în literatură"). Ca amplitudine, studiul dedicat special lui Creangă, marcând debutul râvnit în "Convorbiri literare", poate fi considerat cel mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
românești alcătuite de A. Ubicini pentru un dicționar al lui L.-G. Vapereau. Ca publicist, R., redactor la „Românul”, mai colaborează la ziare ca „La Boîte aux lettres”, „Timpul”, „Constituționalul”, „L’Indépendance roumaine”, „Epoca”. La București lua parte la ședințele Junimii. De altfel, în „Convorbiri literare” i-au și apărut o serie de scrieri. A mai semnat D.R.R., Dim. și cu pseudonimele Max și Stal. Și-a pierdut viața într-un accident de automobil. Localizările și prelucrările lui R. sunt farse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
Emil Gârleanu și Dimitrie Nanu), „Freamătul” (1912, apărută mai întâi la Tecuci în 1911), „Florile dalbe” (1919, împreună cu V. Voiculescu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu), „Graiul nostru” (1925-1927), „Scrisul nostru” (1929-1931). A mai colaborat la „Cosinzeana”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Junimea literară”, „Însemnări literare”, „Luceafărul”, „Miron Costin”, „Noua revistă română”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Viața românească” ș.a. Este membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Nu atât valoarea versurilor lui T. a făcut ca numele său să fie reținut de istoria literară, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
Nopțile din underground, București, 1972. Antologii: Antologie de imagini din poezia nouă, București, 1934. Traduceri: Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat, PRV, 1935, 144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
de rinichi, care avea să-l și răpună, chinuindu-l în ultimii lui ani, petrecuți la moșia pe care o avea la Râmnicu Sărat. A colaborat la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină, teatru de vară, str. Academiei, 27 (p. 319). Cluburi: Cereul francez, str. Academiei, 14; Clubul Comercial, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Clubul conservator, str. știrbei-Vodă, 2; Clubul Junimii, Calea Victoriei, 36; Clubul militar, Calea Victoriei, 82; Clubul român, Piața Teatrului (Casa Török); Clubul regal, fondat la 21 august 1881, Calea Victoriei, 22; Jockey Club, Calea Victoriei, 100 (p. 320). Camera de Comerț: str. Doamnei, 7. Președinte: șt. Ioanide (p. 320). Ghicitor: Gherey
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
MIHAIȘTEFAN CEAUȘU UN ILUMINIST BUCOVINEAN: BOIERUL VASILE BALȘ. 1756-1832 JUNIMEA IAȘI 2007 Coordonatorii colecției: DR. DUMITRU IVĂNESCU DR. DUMITRU VITCU Tehnoredactare și coperta: MIHAELA RĂDUCĂ Coperta I: Imagine din Viena la sfârșitul secolului XVIII Coperta IV: Secțiune din harta Bucovinei (1791) Carte editată cu sprijinul financiar al MINISTERULUI CULTURII ȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea către celelalte creatoare. A neglija educațiunea junimii este a degrada pe om în particular și societatea în general.” În legătură cu scopul educației, I. P. Eliade îl aborda în două sensuri, unul individual, iar celălalt din punct de vedere social: ,,a dezvolta la copii toți germenii ce creatorul a depus
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
spirit al ,,cetății”. Reușita actului paideutic, într-o apropiere de opțiunea lui Rousseau din Emile, constă în cunoașterea aprofundată a sufletului copilului: ,,este de datoria fiecărui (educator, n.ns.) să cunoască pe cât se poate mai exact diversele dispozițiuni individuale ale junimei (...) studiați, analizați și apreciați individualitatea lor.” Din perspectiva relației dascăl-elev, autorul susținea ideea unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Colecția MOUSAION (inițiată de Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu) Lucrarea a beneficiat de o bursă de cercetare COPYRO Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Ediție, prefață, tabel cronologic și note de Ilie DAN EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 MEMORIALISTICA LUI GANE Întâiul prozator al Junimii, Nicolae (sau Nicu, pentru prieteni și apropiați) Gane, după debutul cu "nuvela" Fluierul lui Ștefan în "Convorbiri literare" nr. 3 din 1867, a devenit repede cunoscut și apreciat nu numai în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai ales sub latura documentară". Acest aspect, alături de valoarea literară a textelor lui Gane, le face instructive, pline de informații, plăcute la lectură, incitante, uneori, amuzante, alteori. Prozatorul se deosebește net, în această privință, nu numai de celebrii "biografi" ai Junimii (G. Panu și Iacob Negruzzi), ci și de alți autori români care au redactat memorii sau jurnale, precum Maiorescu, Sextil Pușcariu, Valeriu Braniște și Liviu Rebreanu. Evenimentele deosebite care rețin pana scriitorului sunt următoarele: alegerile pentru Unire din 1859, domnia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
director general al poștelor și telegrafului, care, ca să descopere pe autorii furtului unei trăsuri poștale cu patru mii de galbeni, a recurs la cele mai barbare torturi, pedepsite de lege). Întors la Iași, scriitorul participă activ la ședințele săptămânale ale "Junimii", care-și sporise numărul membrilor. În noiembrie, Gane ia parte la cel dintâi banchet ce a avut loc în casele lui Titu Maiorescu cu prilejul celei de a patra aniversări a societății "Junimea". Probabil că acum Gane a fost proclamat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]