695 matches
-
vorbit despre o „abordare de animal de pradă“ și a îndrăznit o apreciere care a fost preluată și de alți critici și - ca urmare a strădaniilor de a produce noi comparații - variată. Se poate însă și ca cineva, poate acel Kaiser pe care-l chema pe numele mic Joachim, să fi avertizat publicul împotriva laudelor excesive. Deoarece însă până și bărbatul cu sprâncenele stufoase, care se numea Richter și care ședea lângă scaunul celor ce citeau, care era numit în glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
odată, la o lecție, examinând o poezie, în care era vorba despre vestitul împărat german cu același nume, unul mai îndrăzneț, când i-a recitat-o, s-a uitat fix la el și a rostit răspicat: ― "Der alte Barbarossa, der Kaiser Frederich!", iar Barbă, ca să nu fie văzut zâmbind, a-ntors capul, prefăcîndu-se că vede nu știu ce lucru interesant pe fereastră. Mitică Ionescu de Gimnastică era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc", poreclă primită din pricina ciocului pe care-l purta cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
găsit-o? întrebă Ganz. Nu era o întrebare la care să-mi vină ușor să răspund. Cum le spui unor părinți că trupul gol al fiicei lor a fost găsit într-un turn de anvelope dintr-un garaj nefolosit de pe Kaiser Wilhelm Strasse? I-am dat versiunea îndulcită, care nu cuprindea decât locația garajului. La asta avu loc un schimb de priviri foarte clar. Ganz se așeză jos, cu mâna pe genunchiul soției sale. Ea era tăcută, absentă chiar, și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fapt, evreu, dar că la aflarea acestei vești a preferat să nu trădeze comunitatea în care fusese crescut și educat. . Hoppegarten este unul dintre cele mai mari hipodromuri din Germania; a fost înființat în 1867 (printre fondatori aflându-se însuși Kaiserul Wilhelm I), are o suprafață de 65 ha și adăpostește cca. 200 de cai. . Beniamino Gigli (1890-1957), unul dintre cei mai mari tenori italieni ai vremii sale. . Unitate militară nazistă alcătuită din voluntari din Luftwaffe, aflată sub comanda Falangei Spaniole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu Clausenburgul, și cu Kolosvárul, și cu Clusiumul, și cu toate. Străbunicul meu, român get-beget a luptat în primul război mondial alături de austrieci, în Italia. A murit pe front, dar nici bunicii, nici mama mea nu aveau nici o ură pe Kaiser. Dacă-i întrebai ce sunt, ei ziceau întâi că sunt ardeleni, după aia români. Măcar 10-20 de ani dacă ar mai fi dăinuit imperiul ăsta, acum eram și noi în Europa și nu ne mai ploconeam pe rând, ba la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Țar al Rusiei. Numele conducătorului statului rus a fost împrumutat de la monarhii autocrați ai Imperiului Bulgar și mai apoi ai Serbiei. Cuvântul "țar" derivă cel mai probabil din latinescul Caesar devenit pe filiera slavonă țesar fiind înrudit cu titlul germanic Kaiser. Deși în 1721, Petru cel Mare s-a proclamat împărat, termenul de "țar" a continuat să fie folosit până în zilele noastre pentru a defini conducătorii ruși. Ivan cel Groaznic a avut o domnie controversată. În perioada în care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sînt reprezentate totuși de teatru (pe linie futuristo-constructivistă, prin experiențele lui Meyerhold și Tairoff) și de artele plastice (pe linia „purismului” constructivist și a suprematismului). Contimporanul a publicat reproduceri ale unor lucrări de G. Anenkoff (machetă p. Gaz de G. Kaiser — în nr. 55-56, martie 1925) sau Rodschenko (Construcție — în nr. 59, mai 1925). Numărul 53-54 al Contimporanului (consacrat arhitecturii moderne) cuprinde două articole semnate de Marcel Iancu, făcînd referiri entuziaste la adresa constructivismului rus: „Constructivism și arhitectură“ („acele serii de expoziții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și scurte interpretări ilustrative, să contribuie la o înnoire radicală a vieții noastre teatrale. E mai mult decît semnificativ faptul că primele expuneri ei le consacră mișcării dramatice expresioniste. Despre Wedekind vorbește Eugen Filotti, despre Strindberg - A. Dominic, despre Georg Kaiser și Hasenclaver, Ion Sân-Georgiu. Conferințele intră imediat în centrul atenției generale; ziarele dau despre ele ample relatări; lumea intelectuală le discută; revistele literare la rîndul lor se simt îndemnate să-și informeze cititorii despre aceste probleme” (Crohmălniceanu, op. cit., pp. 24-25
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
presă (calificativele „demență”, „puerilitate” etc. apar frecvent); în același an, „Kunstleriche Schaubuhne” din Berlin juca la Cernăuți piesa Jederman a lui Hugo de Hoffmanstahl, iar în 1923, ansamblul german „Raoul Aslan” reprezenta în Capitală Der Brand in Opernhaus de Georg Kaiser, iar Lulu de Wedekind se joacă abia în 1925 (ibid., p. 35). Alături de Ion Marin Sadoveanu, un rol în promovarea scenică a noii dramaturgii l-a jucat Victor Eftimiu, ca director al Teatrului Național în perioada 1921-1925; acesta era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
drept la inimă. Nash e un om masiv. Un tip mare, cu o haină groasă peste uniforma albă; când ajung, e la bar, încălțat cu adidași albi. Stă cu coatele pe bar și mănâncă un un sendviș cu friptură și kaiser din care ies, la capătul celălalt, muștarul și maioneza. Bea o ceașcă de cafea neagră. Își ține părul slinos legat într-un palmier negru, în creștet. Și atunci? zic. Apartamentul a fost jefuit? întreb. Nash continuă să mestece, rumegând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de reporter. Ea era acum cea plină de nerăbdare. — Repede! Peronul cinci! E și douăzeci și opt. Doar cinci minute. Încă Îl mai ținea pe hamal lângă ea, cu forța mușchilor săi. — Ascultă, Îi zise. Vreau să duci un mesaj pentru mine. Kaiser Wilhelmstrasse, numărul 33. — Nu pot să plec din gară, Îi spuse omul. — La ce oră ieși din tură? — La șase. Nu-i bine. Trebuie s-o ștergi. Poți face asta, nu? Nu va băga nimeni de seamă. — Mă vor da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
speriat pe om. — Optzeci de mărci, spuse ea, și dă-i șefului cât vrei. Vei lipsi doar zece minute. — E un risc mare, spuse hamalul, dar Îi permise să-i Împingă bancnotele În mână. — Ascultă cu atenție. Te duci pe Kaiser Wilhelmstrasse, la numărul 33. Vei găsi acolo redacția publicației Clarion din Londra. Cineva va fi cu siguranță acolo. Spune-i că domnișoara Warren a luat Orient Expressul spre Viena. Nu-i va aduce interviul În noaptea aceasta; Îl va transmite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
iubea pe Janet Pardoe și o va iubi veșnic pe Janet Pardoe, protestă ea În sinea ei. Janet fusese o revelație pentru ceea ce putea Însemna dragostea pentru ea Încă din prima seară În care se Întâlniseră, la un cinematograf de pe Kaiser Wilhelmstrasse, și totuși, totuși... Ajunseseră să aibă o relație apropiindu-se prin dezgustul amîndurora pentru actorul principal. Cel puțin Mabel Warren spusese tare, În engleză, ca să se elibereze de Încordare, În tensiunea șușotelilor din Întunericul sălii, „Nu-i pot suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Belgrad, care a avut loc miercuri noaptea, nu fără pierderi omenești, după cum s-a relatat ieri În ultimele ediții, a fost pusă la cale de faimosul agitator dr. Richard Czinner, care a dispărut În timpul procesului Kamnetz... nu Kanmetz! K de la Kaiser, A de la Animal, M de la Măgar, N de la Nebun... nu, nu ăla. Nu contează, e aceeași literă. E de la Erotic, T de la Tâmpit, Z de la Zebră. Ai scris?... procesul Kamnetz. Notă pentru redactor: vezi relatările din presă din august 1927
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
idei, desigur) voi folosi de data aceasta metoda desantului, oferindu-vă câteva exemple de nume proprii care au redevenit nume comune (exemple extrase dintr-o carte a academicianului Al. Graur): Caesar, porecla romanului care a instaurat monarhia, devine În germană Kaiser și În rusă țar; pronunția slavă a numelui Împăratului Traianus, „troian“, desemnează În românește mai Întâi un „val de pământ“, o “Întăritură“ și mai apoi doar troianul de zăpadă ușor de spulberat și oricum gata să se topească când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
în localitatea Malovăț-Colibaș, județul Mehedinți, România, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wieeer Neustadt, Steinabruckler Gasse 6/2/7, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Timișoara, str. Carei nr. 17, sc. A, ap. 16, jud. Timiș.(520/2004) 54. KAISER ILONA-ILDIKO, fiica lui Gerzsenyi Zoltan și Ileana, născută la data de 10 iulie 1963 în localitatea Satu-Mare, județul Satu-Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 90449 Nurnberg, Gundelsheimer Str. 12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Satu-Mare, str. Lucian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi sau dintre cei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost explicit formulată de psihologul american Knight Dunlap într-un articol din 1928, el fiind recunoscut ca autorul care a fundamentat teoria funcției de protecție a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236; E.C. Davis, 1928, 65; M.J. Horn, 1968, 15; S.B. Kaiser, 1997, 17). Potrivit psihologului american, oamenii au început să poarte haine pentru a se proteja de intemperii, pentru a-și feri corpul de insecte, de animale și de forțe supranaturale. Dat fiind anul apariției acestui articol, contribuția lui Knight Dunlap
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un singur factor.Acesta a fost și reproșul fundamental adus teoriilor evoluționiste care vizau explicarea originii hainelor și a motivelor pentru care oameni se îmbracă (E. Harms; 1938, 249; R. Köning, 1971/1974, 91; M.J. Horn, 1968, 12; Susan B. Kaiser, 1997, 27). Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din 1955 și până în 2005. Totuși, din bibliografia pe care am reușit să o parcurg, am identificat câteva studii (M.S. Sontag și J. Lee, 2004, 164; K.P. Johnson et al., 2002, 132; B. Henderson și M. DeLong, 2000, 18; S.B. Kaiser și K. Ketchum, 2005, 123), ale căror rezultate au relevat existența unor procese afective specifice (self-love, self-acceptance, self-cathesis) și a unor emoții sociale (anxietate și rușine), determinate de purtarea unui anume tip de îmbrăcăminte. Există, fără îndoială, diferențe între indigenii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24). Punctul de plecare al interogațiilor despre rolul vestimentației în spațiul public ar fi următorul: opțiunile noastre cu privire la vestimentație se bazează pe o cunoaștere tacită și, în acest sens, toți indivizii sunt "psihologi sociali naivi ai vestimentației" (ibidem); în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un anume stil de îmbrăcăminte), pe de o parte, și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau să dezbată statutul academic al noii discipline
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (1997), Susan B. Kaiser folosește un exemplu elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic în care este surprins alături de alți indivizi. Astfel înfățișarea, reprezintă "un context în sine, dar și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]