664 matches
-
dispărut care încotro pentru toată perioada aceea tulbure, când unii cereau socoteală, iar alții erau nevoiți să dea explicații asupra faptelor săvârșite în decursul anilor. Și motive de răfuială erau destule, în special din perioada veche a înscrierilor, de când cu lămuritul cu nagaica și cu pușcăria pentru pârloagă încă înainte de colectivă. Dar și motive mai noi erau destule, ca unele condamnări pentru furt din avutul obștesc. Pe de altă parte, destui dintre cei care au avut de pătimit nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că cineva, considerînd că noi am fi capabili să studiem aceste aspecte, ne-ar fi cerut să facem asta. De ce ar fi făcut-o? ─ Probabil pentru că voia să aducă o contribuție la lămurirea acestor probleme. ─ Ai dreptate. Atunci cînd trebuie lămurită o problemă, Înseamnă că asupra acelei probleme există păreri diferite, sau ca să mă exprim mai corect, există puncte de vedere diferite. În cazul nostru, discutînd despre credința În Dumnezeu, se știe că unii oameni cred, iar alții nu cred În
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
halucinantă descoperire. Tustrei exclamară surprinși. Kane o ținea una și bună: ― Un fel de astronavă, sigur că da. Lambert, pe care o interesa luciul aproape umed al cocăi curbate, remarcă absența reliefurilor exterioare, a formelor caracteristice identificabile și, nefiind deloc lămurită, scutură din cap uimită. ― Ești chiar așa de sigur? Poate că este o construcție locală. Este năucitor... ― Nu. (Atenția lui Kane se mută spre cele două brațe gemene care formau, poate, spatele navei.) Nu e fixat la suprafață. Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de imaginație este creatoare, accentuează Kant, în sensul că ea depășește conceptele intelectului: "Ea pune în mișcare facultatea ideilor intelectuale spre a gândi anume, cu prilejul unei reprezentări mai mult decât se poate cuprinde și concepe în ea în mod lămurit." Geniul, scrie Kant, este cel care poate îndeplini dezideratul unor asemenea creații.. Hölderlin va duce mai departe viziunea kantiană: "Voll verdienst doch dichterisch wohnet der Mensch auf diese Erde". Plin de merite, poetic trăiește omul pe acest pământ idee capitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sau propozițiile în care i s-a părut că Nae Ionescu își relevă contribuția personală în metafizică, ci și să respingă - printr-o ridicolă demonstrație „logică“ - afirmația acestuia asupra apartenenței unei idei celui care o asimilează și o trăiește. Astfel lămurite, revelațiile Martei Petreu ne îndreptățesc să luăm termenul apocálypsis în înțelesul său figurat - care i-a devenit de fapt sens prim. Titlul pe care l-am împrumutat pentru acest capitol își are probabil sursa de inspirație în celebra frază a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asemenea adevărului, noi aceasta cugetăm, 565 {EminescuOpXV 566} fiindcă avem temeiuri pentru această cugetare. Însă totdeodată simțim cumcă aceste temeiuri, deși în sine și pentru sine sunt adevărate, totuși nu sunt de ajuns ca să ni aducă o învingere deplină și lămurită și pentru aceasta socotim noi aceea ce-am cugetat prin mijlocirea așa unor temeiuri numai ca pre un ce asemenea adevărului. Deci daca tot aceea ce are să se cugete trebuie să aibă temei de agiuns, atunci, fără îndoială, ar trebui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt cari se pot în conștiință deosebi de cătră alte concepturi, altmintrelea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în conștiință deosebi de cătră alte concepturi, altmintrelea de nu se pot deosebi sunt întunecoase, d[e] e[xemplu] de pot cu deosebi aurul de cătră alte metaluri, am concept chiar despre dânsul, altmintrelea va fi conceptul meu întunecos. 2) Lămurite sau alese concepturi sunt, cari nu numai se pot deosăbi de cătrăolaltă, ci și notele lor se pot spune anume; iară de s-ar putea concepturile deosebi de cătrăolaltă, însă nu s-ar putea anumi notele lor, vor fi nelămurite
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sau în știință și măiestrii le întrebuințăm, pentru a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la întrebuințarea terminilor în chip de lege ne poate sluji: ca să întrebuințăm terminii însemnători, nu săci, hotărâți, proprii și lămuriți. Îndeosebit în privire cătră noi înșine la întrebuințarea terminilor se cuvine să ni aducem aminte cumcă numai potrivit este să însemnăm unul și tot acelaș concept cu unul și tot același termin. Iară în privire cătră alții, la folosirea terminilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
inscripții pe piatră. Iar el trebuise să-i însoțească dincolo de portalul înalt de bronz: mai întâi pe nepotul lui, tânărul și strălucitul Marcellus. Apoi pe marele amiral Agrippa, învingătorul lui Marcus Antonius. Apoi cenușa fiilor Juliei, morți în împrejurări niciodată lămurite, departe de Roma. Încă de pe atunci, în cortegiile acelea îndurerate, mulțimea șoptise - iar uneori strigase - că Maștera nu plângea. Oricum, înăuntrul mausoleului, morții aceia, în urnele lor grele, aliniate aveau să evoce imensa glorie a familiei, însă și tragediile acesteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
volumul Evocări. Confesiuni. Portrete, Editura Cartea Românească, 1974, pp. 256-260, textul reia o scrisoare publicată în România literară, nr. 18, din 30 aprilie 1970). Așadar, Vinea a găsit numele, iar prenumele a fost ales de Samuel Rosenstock. Problema „nășiei” pare lămurită. Totuși, o serie de manuscrise ale unor poeme — datate 1913 sau 1914 — sînt semnate Tristan Țara sau chiar Tristan Tzara! „Înserează“, datat 1913, Mangalia, e semnat Tr. Țara. „La marginea orașului“, scris în 1913, e semnat tot Tr. Țara. Varianta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
secretarul Girolteanu și de ajutorul dezinteresat al Caloienilor, care-i aduceau din când în când, cu titlu de pomană creștinească, bucate gătite, și se îngrijeau de grădina casei, unde semănaseră cartofi. În legătură cu chestiunea transferului la Vidra, nu era, deocamdată nimic lămurit; Stelian avea de gând, totuși, să se mai ducă pe la secția financiară a raionului și să discute din nou cu șeful secției, să afle cum mai stăteau lucrurile. Din nou dezamăgit, Virgil începu să se gândească că n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să-i inventeze. ...Și deodată istoria cu colectivizarea întregii agriculturi fu din nou scoasă de la naftalină și comisii peste comisii începură să bântuie pe ulițele satelor românești și să bată greu cu ciomagul în porțile țăranilor, somați să se lase "lămuriți" că proprietatea era o piedică, un anacronism și un moft. Văzând toate astea, Stelian, cu felul său de-a fi rațional și realist dintotdeauna, conchise că, în mod indiscutabil, soarta proprietății particulare în agricultură era definitiv și iremediabil pecetluită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și afurisit al taifunicei doamne Cosiția se va acoperi cu un planșeu gros de osânză și va cântări un chintal. Urmează divorțul, rămâne porecla și varianta feminină a biciului lui Dumnezeu ajunge să conducă și să terorizeze șantierul. Pe Ulpiu, lămurită imediat cu cine are de-a face, Cosiția îl va striga de-acum Viorel. Toți bărbații aflați în subordinea doamnei Chintal poartă doar unul din umătoarele două nume: o parte din angajați sânt numiți Viorel, ceilalți se simt convocați atunci când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
flăcările atotcuprinzătoare. Paula umbla În jurul mașinii; Încrederea În mine Îi scădea treptat, parcă În același ritm În care i se scurgea sîngele din obrajii mai devreme Îmbujorați. PÎnă la urmă cedă și făcu un gest disprețuitor cu brațul prin aer, lămurită odată pentru totdeauna că n-aveam să mă ridic niciodată să-l Înfrunt pe Crawford. M-am Întins peste bancheta din spate și am luat ghidul turistic al Calabriei de sub lunetă; l-am deschis la dedicația pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de studiu pe care le indic și cântărind bine în minte argumentele pro și contra, veți accepta, domnilor, opinia care vi se va părea mai temeinică". Sau: " Această chestiune nu mi se pare a fi fost încă îndestulător studiată și lămurită, nefiind încă posibil, în stadiul actual al științei, să formăm în privința ei o opinie care s-ar putea considera definitivă". Iată, bunăoară, un fragment din lecția de deschidere a cursului de Economie Politică 1918-1919, fragment pe care Salazar îl reproduce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pistolul. ― Cum l-a ars? ― Am uitat să întreb. Oricum, l-a prăjit. Inginerul începu să râdă. Un râs amar, venit din pântece cu fălcile încleștate. Dascălu căscă ochii. ― De ce rîzi? ― Așa! E vesel! Al naibii de vesel! Cârnul clătină din cap lămurit. ― Am înțeles! Ești țicnit rău! Se uită la ceas: S-a făcut de 2. ― Te grăbești? ― Bineînțeles. Avem de scotocit toată biblioteca. Inginerul încruntă sprâncenele. ― De ce? ― Păi nu ți-am spus? Tipa zice că ar fi o încăpere secretă. Apăsăm
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și primește peste an peste un metru de ploi” (Simion Mehedinți, George Vâlsan, Lecturi geografice ) Carpații Orientali „În câteva ceasuri de urcuș, pornind din Câmpulungul Moldovenesc, te afli pe vârful Rarăului. Rar loc de unde priveliștea Carpaților Răsăriteni să fie mai lămurită și mai măreață. Privind spre miazăzi, ai în față lunga vale a Bistriței, însoțită la răsărit și la apus de nenumărați munți în chip de voaluri negre, fiind acoperiți de brazi. Apele Bistriței curg spre miazăzi ca printr-un șanț
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
om mai putea. Și să ne Împodobim crierul cu ideea că tragicul președinte era supărat pe Ceaușescu de foarte multe anotimpuri. De unde i-a și ieșit porecla de disident tehnic. Douăzeci de ani de marginalizare sînt greu de suportat. Odată lămurite aceste avataruri, vietatea prezidențială a glăsuit În microfon că nu se simte vinovat de nimic, nici de decembrie, c-abia sosise, era iarnă, haos, și el doar În pulover, nici de mineriade, deoarece așa este dînsul, bun. Și dacă părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
identitate, nu? - La școală cui să-i cer? Adică lasă, m-oi descurca eu. După o clipă de gândire, adăugă: - Da’ știi că ai dreptate, nene Pascarule! - Bun. Noaptea asta dormi la mine, mâine dimineață mergi la ,,Vasile Lupu’’. Odată lămurită plecarea, își schimbă tonul: zi-mi, că n-am mai fost de multă vreme pe acasă, se mai face tutun în Basarabia noastră ? Dimineața următoare economisi banii rămași, urcând tot pe jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mea, dar și la casa mea! - Antoane, regret atitudinea de data trecută. Când am putut judeca la rece, m-am învinuit. Rămâi cu copiii și nevasta ta, eu plec la Iași. Numai să vedem cum se va termina războiul. Odată lămurite lucrurile, Anton îl invită să-și vadă nepoții, două fetițe și-un băiețel, mai răsăriți, acum. Ca o mică favoare, o rugă pe cumnată să-i facă niște plăcinte cu brânză, numai că, oricât s- a strădut ea, nu i-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
n-am înțeles; și am zis: "Domnul meu, care va fi sfîrșitul acestor lucruri?" 9. El a răspuns: "Du-te, Daniele! Căci cuvintele acestea vor fi ascunse și pecetluite pînă la vremea sfîrșitului. 10. Mulți vor fi curățiți, albiți și lămuriți; cei răi vor face răul, și niciunul din cei răi nu va înțelege, dar cei pricepuți vor înțelege. 11. De la vremea cînd va înceta jertfa necurmată, și de cînd se va așeza urîciunea pustiitorului, vor mai fi o mie două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Adică asta cum vine, primarule? întrebă Boiangiu când rămase singur cu Pravilă. Boierul Miron ți-a spus de un vagon de porumb, iar arendașul reclamă trei saci? ― De, știu eu? ridică din umeri celălalt. În interesul anchetei, chestia asta trebuie lămurită mai întîi. Fiindcă într-un fel se anchetează un vagon și alta e când sunt câțiva saci. Prin urmare primarul va merge la fața locului să constate cât și cum s-a furat. ― Dar să nu te culci pe o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
subiect și predicat. După subiect, în loc de predicat, urmează două puncte. Numele, două puncte. Prenumele, două puncte. Locul nașterii, așijderea. Și, mai ales, nu există atribute sub forma adjectivelor. Adjectivele sunt un mod de a lămuri ; or, aici lucrurile sunt deja lămurite. Polițistul din prezent răsfoia un buletin vechi, cu coperți de culoarea șobolanului, fără verbe și adjective, căci nu mai poți îndrepta nimic din ceea ce ți s-a dat, iar grade de comparație nu există, de vreme ce pe acest scaun, ca la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe tocurile alea, înțepat, parcă ar merge pe boașe. Asta de unde-ți veni ? întrebă Maca, cocoțându-se pe speteaza de lemn a băncii și continuând să privească peste gard. — Se vede că-i place, spuse Jenică, de parcă lucrurile erau deja lămurite. Nu însă și pentru Maca : — Dacă accepți logica asta, atunci, pe măsură ce trece timpul, lucrurile continuă să se agraveze. Înseamnă că femeile de acum sunt mai frumoase decât cele de acum o sută de ani, care și ele erau mai frumoase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]