801 matches
-
să adaug, prea multe lucruri ne despart. Noi nu am făcut din cunoaștere, tout court, un scop în sine și nici o armă. Este vorba despre o bucurie, de un companion drag, care nu te lasă să fii singur cu gândurile lașe. Din păcate, viața a arătat că cei ca noi nu prea reușesc să se afirme în lumea dominată de cei din prima categorie. Iar radio City FM lansează la această oră târzie bluzan’ după bluzan’, cele pe care am dansat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
spunea și ea că e normal și că nu accepta să mă fac prieten/mai bine m-aș gândi la ceva serios. Fiecare prezență din acest roman semnifică o dimensiune a opoziției sau a complicității, a supraviețuirii sau a oportunismului laș. Cei trei prieteni ai protagonistei, Edgar, Kurt și Georg, sunt trimiși la reeducare, în medii muncitorești sănătoase, în orașe industriale bântuite a atmosfera mortală a lagărelor de concentrare. Tereza, prietena cea mai apropiată, este, ca într-o schemă arhetipală, trădătorul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și „forțele interne” se vor concentra, ca la o alarmă, spre apărarea cu „orice preț” a integrității, a „onoarei” vechilor idei și judecăți. Un turnir medieval În care eroii vor fi cei cu viziera coborîtă și lancea În vânt; iar „lașii” sau „perdanții” - cei care vor ezita „să se apere sau să atace!” Cei care „vor Întârzia să Înțeleagă”, cu riscul de a părea cretini sau proști. 42 Rațional-irațional, iată un cuplu antinomic de substantive, după modelul În care grupau presocraticii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
foste elemente din eșalonul doi sau trei ale fostului regim, cu perpetuarea unui sistem care, și Înainte de ’89, Își pierduse de mult caracterul colectivisto-marxist, devenind un simplu și brutal stat polițienesc, condus de un alienat mental și de clica sa lașă și incapabilă de a-l schimba, deși aberațiile sale le puneau În pericol propriile structuri și poziții!... Iar sub acest slogan al „anti-comunsimului” a fost printre altele demonizat și Ion Iliescu - cert, un fost activist de vârf, cu sechele inconfundabile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în cultură mari filozofi și gânditori ca Eminescu, L. Blaga, C. Rădulescu-Motru, N. Iorga, C. Noica sau Mircea Eliade". Să-i fi citit Dan Iosif pe toți aceștia? Mira-m-aș! Aproape cioraniene unele notații venite din disperare: "Fără mediocritatea lașă, actualele statorniciri sociale n-ar fi fost posibile. Românii au vocația slugii". Cam tare finalul, dar nu departe de adevăr. Câteva aforisme ne pot face mai încrezători: Nu există frumos unde nu e suflet". Sau: " Adevărul nu poate sta în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o demitizeze. Autorul Politicelor (1996) este pornit, rău de tot, împotriva a tot ce este românesc: limbă, istorie, Eminescu, etnie, cultură, intelectualitate și peste toate suportă ca o povară umilitoare rușinea de a fi român (considerat rapace, violent, intolerant, xenofob, laș, retractil, abulic ș.a.m.d.). Exemplele lui Patapievici sunt, în mare parte, reale, dar adevărurile la care ajunge sunt rezultatul unor generalizări forțate și tendențioase ale unor cazuri particulare (Th. Codreanu). Pentru a măsura corect disprețul profund asupra românismului din partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
entitate abstractă, ci vom încerca, pe calea documentelor și a memoriei unui participant observator, să pătrundem în viața lui din ultimii douăzeci de ani ai comunismului: cu organizațiile sale politico-administrative, cu regulile și cutumele academice, cu oamenii săi (curajoși și lași, demni și obedienți), cu problemele sale curente și mai ales cu cele recurente, cu bunele și cu relele sale. În dialogul nostru nu prevalează nici documentele din arhive, nici povestea vieții, chiar dacă în unele locuri una dintre părți domină cantitativ
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că ea poate oferi mai mult decât atât, pentru că, reînviind pentru o clipă în mintea cititorului faptele și personajele din arhive, el le arată tuturor cum se raportau față de regimul comunist și cum acționau diferite tipuri umane: arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ș.a. Apoi, servește la perceperea "stilului și metodelor de muncă ale organelor de partid", ca să folosesc o sintagmă des utilizată de comuniști. Întâlnim aceste tipuri umane cu stilurile și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de atunci. Această dublă măsură se aplică pentru că, după ce a căzut regimul, majoritatea a acceptat că a fost unul criminal. Evaluarea este justă și verificabilă. Regimul a căzut, însă tipurile umane rămân mai departe să facă istorie. Arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ce au făcut comunismul fac și postcomunismul. Cu stilurile și metodele lor. Iar dacă nu avem răbdarea metodologică să le înțelegem resorturile faptelor lor în comunism, vom avea mari
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spart geamuri și o mașină a Miliției a fost aruncată în Bahlui. D.T.: Să vă spun o fază comică: studenții din Copou strigau "Veniți cu noi!" și "Lașilor, lașilor!", iar cei din căminele din "Tudor", încuiați fiind, strigau: Nu suntem lași! Suntem încuiați!".Studenții au încercat să coboare pe frânghii făcute din cearceafuri și pe coloanele pentru gunoi. Studenții străini erau încuiați în cămine. Actualul profesor Cornel Munteanu era atunci secretar al CUASC din CU, după ce a fost și președinte ASC
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al dialogului și al bunei-cuviințe. Evident, aș fi încântat să constat că jurnalistul are, când scrie, și o notabilă înzestrare literară. Dar mă mulțumesc și cu simpla folosire decentă a limbii române. Pe acest fundal, declarația unei tinere și drăgă lașe reprezentante a breslei, cum că ocupația ei de predilecție este să mănânce politicieni pe pâine, mă tulbură. Adică cum? Ce să înțeleg? Că pleacă „pe teren“ cu șișul în geantă? Că, de câte ori vede un politician, îi vine să-l muște
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
făcut liste de subscripții, parlamentarii au cedat diurna pe o zi, s-au dat serbări cu plată, s-au primit și donații de la particulari. Au mers lucrările până la pictura bisericii. Pentru pictură am vorbit cu profesorul Troteanu de la Belle Arte lași și ne-a trebuit 200000 lei. Am apelat la un alt fiu al Botoșanilor, Dombrovschi Victor, fost elev al meu, atunci primar al capitalei, și ne-a dat suma trebuincioasă. Ne-a mai trimes și o serie de stampe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care ne-o arătă acoperind-o cu mâna printre halbe. Avea capul polizat, era ca un fel de sulă solidă, cu mâner trainic de ebonită și Îndeajuns de lungă ca să străbată un gât din beregată până-n ceafă. - Românii nu sunt lași, da’ până nu-i Înțepi În cur cu chestii d-astea, nu se mișcă. Trebuie să fim cu ochii-n patru, copii, și cu siguranță citi În privirile noastre o aprobare deplină, dacă s-a dus la bar și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Timișoara nu s-a Înfăptuit Întru totul, și-a luat o Întorsătură destul de urâtă și periculoasă pentru cine are ochi să vadă. Se vedea de altfel cu ochiul liber, Însă prea puțini sunt În stare să vadă. Românii nu sunt lași, desigur, atâta doar că au ceață pe ochi și pe creier, și-i duc ăștia cu zăhărelul cum vor. Așa e, Carole, o să fie rău. O să fie rău de tot de astă dată și nu văd ce ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai obscene acte incestuoase, fiindcă n-am putut să trăiesc în anturajul imperial fără să observ ce se petrecea acolo, ba chiar nu puteam să mă lipsesc de a lua parte la el. Pot spune c-am fost un complice laș care a participat la orice defecțiune morală ce se consuma la curte, prin simplul fapt că discursul meu amoros (carmen) a constituit implicarea maximă posibilă. Dar nu e vorba doar de o culpă individuală, căci Ars amandi devenise o imagine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
văzut-o, nici măcar o dată. Acum mi se pare că tot mai simt chinul acela; poate că, instantaneu, mă îndrăgostisem cu adevărat de fetița aceea, deși eram foarte mici, dar încercările mele de seducție au fost mizer răsplătite de părăsirea ei lașă. Cred că am înțeles atunci, de prima dată, că ființa feminină poate fi trădătoare și rea; de aceea, preventiv, mi-am antrenat trupul și sufletul, scriind atâtea manuale erotice care nu sunt altceva decât niște inutile exerciții de apărare. Reproș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lumea” să-și redobîndească rânduiala (adânc tulburată), să-și recâștige necesarul echilibru. Nu din cine știe ce fel de tulbure, chiar echivocă (moral), înverșunare, incredibil hiperbolizată de autor, ci, dimpotrivă, dintr-un refuz, cu toată ființa ei, al oricărei forme de pasivitate lașă, vinovată, de - nu mai puțin - resemnare „mioritică”, vin și „hotărârea” din sufletul eroinei, ca și comportamentul ei de-a lungul căutărilor (capătul doar al acestora ar trebui să fie descoperirea trupului celui ucis și îngroparea lui, creștinește) și „anchetei” din
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu toiage de cornu (AA.1708: 68v) b. nu-i vei vreasă-i lași (PO.1582: 203) 12 Există și alte forme de dublare a cliticului, care sunt accidentale, nu sistematice, deci relevanța lor pentru sintaxa cliticizării în româna veche este redusă: (i) a. ca-l va-l vrea (PH.1500−10: 17r) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vorbești despre el și-l recomanzi și altor prieteni, nu-i așa ? La fel este și cu sfinții. Evlavia și dragostea oamenilor lucrează, ea îi «promovează», cum zici dumneata !” Apoi se oprește brusc, oarecum rușinat de privirile călugărilor din ace lași cort cu el, care începuseră să asculte cu atenție, dar și cu o doză de îngrijorare dialogul nostru. Cine eram eu, la urma urmei ? Nici prea a pelerin nu arătam, nici ziarist cu cameră de luat vederi pe umăr, le-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în absența realismului clasic de care a fost precedat. Aici apar în prim-plan nume ca Hans Morgenthau, Edward Carr sau Reinhold Niebuhr. Prima imagine a lui Waltz este cea mai importantă în cazul relismului clasic. Natura umană, coruptă, amorală, lașă sau vindicativă se află la baza tuturor evenimentelor reprobabile are au loc în lume. Se poate observa aportul teologiei catolice la acest tip de realism: "păcatul originar" cu care fiecare persoană se naște, trăiește și moare oferă măsura relațiilor interumane
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Viitorul secretar general va adăuga acuzelor mai sus amintite pe cea, nedovedită încă, a colaborării cu Siguranța, datorită unui "șir de arestări care slăbiseră activitatea partidului după 1940" (Deletant: 2006, 44). Asasinat la ordinul lui Dej în 1946, Foriș "element[] laș[], trădător[] și capitulant[]" (Lecții...: 1960, 444) va fi reabilitat ulterior de către Nicolae Ceaușescu, mai degrabă ca un gest de blam la adresa predecesorului său decât în baza unor criterii obiective. Gheorghiu-Dej va fi ajutat să evadeze în august 1944, un rol
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie. 809 Raționamentul divin este același Ordo ab chao. Permanent, în noi persistă nu numaiu memoria haosului primordial cât chiar elemente active ce înrâuresc viața noastră, considerate mai alers de religii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fiecăreia din viețile noastre anterioare, așa încât accesul nostru să fie posibil în starea de veghe sau somn. Imensitate, veșnicie, Tu, haos, care toate-aduni... În golul tău e nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie 879. Raționamentul divin este același Ordo ab chao. Permanent, în noi persistă nu numaiu memoria haosului primordial cât chiar elemente active ce înrâuresc viața noastră, considerate mai alers de religii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trecutul sau prezentul nostru. Însă Google, Yahoo! și MSN Search Încep să treacă foarte repede de ele, astfel Încât oricine poate căuta prin trecutul altcuiva numai prin câteva click-uri pe un PalmPilot. Nici nu mai știi de-acum câte urme electronice lași În baze de date, urme despre care Îți Închipui că sunt private și care sunt deja sau vor fi cât de curând accesibile tuturor. S-ar putea să descoperi cu uimire tot ce pot oamenii sau companiile să afle despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dat mâna interesele marilor companii petroliere. Eu unul m-am săturat să tot aud prostia că activismul de mediu, eficiența energetică și conservarea sunt hobby-uri pe care nu ni le putem permite. Nu-mi vine În minte nimic mai laș și mai ne-american decât această replică. Dragi patrioți, dragi susținători ai răspândirii democrației În lume, trăiți În consonanță cu doctrina verde! Roșul, albul și albastrul de pe drapelul național s-au colorat În verde. TREISPREZECE Globalizarea regională Revoluția culturală e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]