1,024 matches
-
oricâte încercări de bunăvoință ai face, vor să-ți strivească chiar aripa pe care le-ai împumutat-o. Pentru adăpost și-au construit colivii din poleieli amăgitoare; firele sunt împletite din orgolii bătute cu pietre de trufie ... Dacă teau prins în lațul pe care îl țin întotdeauna la îndemână, libertatea ta va fi pusă în pericol: te vor ține în colivie fără apă și pâine, iubindu-te în felul lor bolnăvicios. Poveste de toamnă Simt de la un timp un gând care nu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
atunci generalul, cu voce groasă. Militarul în uniformă nu poate fi călău! Într-un minut caporalul întinse iarăși mâinile spre funie, numai în cămașă și cu capul gol, ca un al doilea osândit. În răstimp însă Svoboda își potrivise singur lațul pe gât, parcă ar fi încercat un guler neobișnuit. ― Trage scaunul! șopti iarăși plutonierul. Caporalul smulse năuc scăunelul de sub picioarele condamnatului. Brațul spânzurătorii pârâi, și trupul începu a se zvârcoli în căutarea unui sprijin. În ochi lucirea stranie, arzătoare, pâlpâia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fi prins chiar în clipa când vei încerca să... ― Tocmai de aceea trebuie să plec la noapte! făcu Bologa neclintit. ― Atunci te cheamă spînzurătoarea! șopti căpitanul disperat, pipăindu-și gâtul, parcă ar fi vrut să dea la o parte un laț închipuit; apoi, după un răstimp, adăugă cu o tremurare de frică: în orice caz eu nu vreau să știu nimic... nimic... Eu mă spăl pe mâini... Apostol Bologa se sculă liniștit și vru să iasă. Klapka se repezi la el
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zor bagajele, când la fata groparului, care înțepenise în dosul ușii, privind afară, departe, cu o expresie imobilizată de o teamă chinuită. Bologa se credea dator să-i spuie ceva, dar o frică nelămurită parcă-i strângea gâtul ca un laț. În cele din urmă izbuti să rostească cu o voce aproape poruncitoare: ― Ilona... Fata, ca și când atâta ar fi așteptat, răspunse cu o privire întunecată și apoi o zbughi afară, trântind ușa, alergând undeva, să-și ascundă inima. ― Fac și eu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cum se cuvine creștinilor, dar nu i-au coborât din ștreang... Zice că-i porunca să atârne acolo trei zile și trei nopți, să-i vază toată lumea și să se învețe minte!... Doamne, Doamne, apără-ne! Până ce le-au pus lațul de gât, s-au jurat bieții oameni că nu-s vinovați... Parcă a vrut cineva să-i asculte?... Ordin și iar ordin!... Și uite-așa, a doua zi de Paști! Doamne, mare ești și mare-i mila ta, Doamne!... Și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
privind iar în față, cu o umbră de surâs pe buze. ― Ștreangul, Bologa! Auzi?... Ștreangul! șopti căpitanul, roșind și uitîndu-se, fără să vrea, la gâtul lui strâns în gulerul înalt al tunicii. Numai un om nebun își vâră gâtul în laț, când viața îi surâde și-i făgăduiește... Ești dator să trăiești! continuă apoi, după o pauză, mai potolit, bătîndu-l pe umăr. Când ți se îmbie o portiță de scăpare aproape sigură, n-ai dreptul să te codești, nu ți-e
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întrebări, din ce în ce mai aspre și mai poruncitoare, care i se înfigeau în inimă ca niște gheare ascuțite și-l strângeau de gât să-l sugrume. Când simți că se înăbușe, tresări, îngrozit, galben la față. Gulerul tunicii i se păru un laț nesuferit. Cu o smucitură disperată își rupse gulerul și strigă răgușit: ― Omorîți-mă!... Omorîți-mă!... Gestul și strigătul lui stârniră uimire și indignare. Colonelul se sculă în picioare, cu ochii fulgerători, și bătu cu pumnul în masă, în vreme de Apostol căzu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cerc - Căci de o dureroasă beție mă îmbată. Nu știu nici ce gândiri am, nu știu nici unde merg Și simt că toată firea îmi e întunecată... Ai fi ucis și capul și inima din mine Dacă-n a tale lațuri eu m-aș fi prins mai bine. Cuvîntu-mi pentru tine nu avea înțeles, Cuvântul tău pe mine mă înciuda adânc. 35Cu cît-amărăciune îți răspundeam ades, Cum îmi plăcea în suflet ca să te fac să plângi Și printr-o nedreptate părea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
clatină în vânturi cumplitul lui fantom. Nu-i milă. De ce oare îi vine aminte-acum Ce-a fost? A-nceput cariera fiind negustor de sclavi Și sărăcind căzuse din treaptă-n treaptă - numa Un om îi scăpă gâtul de nodul unui laț. Galerian pe fugă și osândit la moarte Călcă-ntr-o noapte-orașul cel mare și căzu Pe strade d-osteneală, de foame - și pe soarte El blestemă, - De ziduri s-apropiă, șezu. Întinse mâna neagră la trecători, dar nime Nu se uita
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu va mai străluci. 6. Se va întuneca lumina în cortul lui și se va stinge candela deasupra lui. 7. Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8. Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9. este prins în cursă de călcîi, și lațul pune stăpînire pe el; 10. capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt și prinzătoarea le stă pe cărare. 11. De jur împrejur îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
stinge candela deasupra lui. 7. Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8. Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9. este prins în cursă de călcîi, și lațul pune stăpînire pe el; 10. capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt și prinzătoarea le stă pe cărare. 11. De jur împrejur îl apucă spaima, și-l urmărește pas cu pas. 12. Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
4. Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta. 5. Credeți că mă puteți lua de sus? Credeți că mi-ați dovedit că sunt vinovat? 6. Atunci să știți că Dumnezeu mă urmărește și mă învelește cu lațul Lui. 7. Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde; cer dreptate, și dreptate nu este! 8. Mi-a tăiat orice ieșire, și nu pot trece; a răspîndit întuneric pe cărările mele. 9. M-a despoiat de slava mea, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
rîul să iasă din matcă, el nu fuge: chiar de s-ar năpusti Iordanul în gîtlejul lui, el ar rămîne liniștit. 24. Crezi că-l poți prinde lovindu-l în față? Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul lațurilor? $41 1. Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să-i legi limba cu o funie? 2. Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cîrlig falca? 3. Îți va face el multe rugăminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lăsîndu-și numai o bucată de pânză în jurul coapselor. Acum păreau niște robi ca toți robii negri, așa cum înșiși au fost cândva. Stătură așa multă vreme, sporovăind liniștiți, când deodată, de după tufe, se aruncară asupra lor patru oameni înarmați. Aveau și lațuri de frânghie. Luat pe neașteptate, Auta fu doborât cu fața la pământ, și doi inși pe care nu-i vedea îi suceau mâinile la spate căutând să i le lege. Chiar de-ar fi vrut să-și folosească arma albastră dată de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
primejdie în ce-i privea pe oameni, se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de păr din coada unuia, făcu un laț pe care-l puse la gura scorburii, după care-și văzu de treabă, nu înainte de a-i spune lui Ioan să-l cheme, dacă s-o prinde pasărea. Tare bucuros de ce avea să urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
din forum, se plânge Peter Inglis. Inglis e prea schilod pentru un polițai de peste treizeci de ani. I-a căzut victimă Împuțitei de SIDA, dacă măntrebi pe mine. — Io mi-aș păstra calmu și le-aș da puțoilor drumu din laț suficiensă se spânzure cu iel, Încuviințez eu din cap. Mai Încolo Îl sun pe micul meu prieten funcționar public Bladesay și-i zic să ne Întâlnim mai târziu la Lojă. Apoi o tai la Crawford’s la un rulou cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
numai juma’ de oră. Ba chiar mă pun bine cu Niddrie exprimându-mi acceași opinie cu puțoiu despre politică, spre dezgustul Amandei Drummond. — Egalitatea e o aiureală imensă, zic eu, Întărâtând-o pe Drummond, care se așteaptă să-mi pun lațul de gât spunând vreo tâmpenie de genul că negrii nu sunt egali cu albii. Gândește-te mai bine, ușchito. Cum poți să spui așa ceva? — Ușor. E un punct de vedere filosofic. Cred În inegalitate justificabilă. Exemplu: toți ăia pe carei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
în grabă a venit în dreptul meu cu o funie nu prea groasă, dar destul de puternică. A făcut din ea un fel de lasou mare și zice: - Fii atent că arunc funia, tu o prinzi cu mâna stângă și apoi bagi lațul pe corp. Am înhățat funia și din acel moment mi-am dat seama că am scăpat de la înec și că sunt salvat. Încet, colegii mei m-au tras afară pe dale, am lăsat apa să curgă din cizme apoi m-
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Zile albastre. Sâmbete fără sfârșit flori de plumeria căzând Absența poate fi sugerată Însă și prin felul În care Întreaga Înscenare a poemului atestă prezențe insolite, nepotrivite În locul evocat, care se substituie celor la care ne-am fi așteptat: În lațul Întins pentru păsărele - soarele toamnei Liniște. În plasa păianjenului: luna, noaptea și eu la fel de bine, cum poate fi subînțeleasă din alte lipsuri sau urme ale Întîmplării: E tristă curtea. Nu mai scârțâie scara sub pașii mamei Doar pene pe jos
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Această bucurie nu putea fi decât cea a acesteiinimi: „Voi scoate din pieptul vostru inimile de piatră și vă voi dainimi de carne” (Iezechiel 36, 26), ca locașuri, temple ale DuhuluiSfânt: „Adevărul vă va dezlega din legături” (Ioan 8, 32); „Lațul s-arupt și noi am zburat!” (Psalm 123, 7); „Scoate din temniță sufletulmeu, ca să se mărturisească Numelui Tău” (Psalm 141, 7); „Eu suntUșa! Prin Mine de va intra cineva se va mântui! Și va intra și va ieșiși pășune va afla
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
general, iar cei presupuși a fi din substrat au sens mai restrâns: arbore (< lat. arborem) -copac, cal (< lat. caballus)-mușcoi „catâr“, casă (< lat. casa)-argea „colibă sub pământ“, râpă (< lat. ripa) -mal, cerbice (< lat. cerbicem) -grumaz, cute (< lat. cotem)-gresie, laț (< lat. laceus) -cursă „capcană“, sat (< lat. fossatum) -cătun „sat mic“, viperă (< lat. vipera)-năpârcă, viță (< lat. vitea)- curpen „viță sălbatică“. Elementele lexicale considerate a fi din limba traco-dacă ocupă aproximativ aceeași poziție în vocabularul reprezentativ al limbii române ca elementele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
normal. Deși stângaci, totuși cuviincios, fără mari plecăciuni, cu o demnitate și o stăpânire de sine care impresionează. Întreaga sa făptură este impresionantă. Îmbătrânise, nu mai putea ochi, s-a lăsat de vânat, dar prinde din când în când în laț și la capcană... câte o vulpe nărăvită la oratănii, sau scoate din colții lupului, cu ciomagul, câte o pradă. Se pricepe să vorbească și să se înțeleagă cu lupii în limba lor... Știe și vrăjitorii... Tatăl și bunicul lui au
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
care ies mulțumiți din scenă. Un charro stă pe loc acum în mijlocul arenei cu lasoul în mână. Câțiva călăreți gonesc un taur jur-împrejur. Cel cu lasoul are dreptul la o singură încercare. Aruncă și pe urmă strânge frânghia ca un laț în jurul picioarelor din față ale taurului. Captiv, acesta se împiedică și se prăbușește în timp ce din tribună chiotele entuziaste salută îndemînarea concurentului. Și, în sfârșit, proba cea mai grea. Saltul mortal, de pe un cal în galop, pe spinarea unui cal sălbatec
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
oftat eu. — Partenere, tot ce vreau este să mă ocup o săptămână de cazul fetei. Nash e încă în vizorul poliției, iar dacă nu-i săltat într-o săptămână, ne întoarcem în forță la el. — E prea periculos ca să slăbim lațul din jurul lui. Știi asta. — Partenere, am zis că e în vizorul poliției. Să nu-mi spui că nu vrei să profiți de eliminarea cioroilor ălora. Să nu-mi zici că nu-ți dai seama că moarta-i o rampă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]