4,444 matches
-
locuitorii cetății despre labirintul de sticlă. De aceea, apariția înțelepților și a cititorilor în stele era totdeauna bine-venită. Nopți de-a rândul, astrologii, cu ochii țintă pe cer, încercau să deslușească, măcar în parte, cele ce se petreceau dedesubt, în labirint. Vorbeau mai mult în parabole, nu erau oameni de rând și era necesar ca înțelepții să descifreze și să reia spusele lor în așa fel încât mulțimea adunată ciopor să poată pricepe, cât de cât, ceva. Ceea ce făceau cititorii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să contrazică ori să reinterpreteze cele spuse de aceștia. Cititorii în stele erau veniți de aiurea; niciodată nu spuneau de unde. Înțelepții la fel. Ultimii erau aproape centenari. Cetatea nu avea bătrâni: bărbații toți - cât erau încă în putere - intrau în labirint. Era o chestiune de orgoliu, mai presus chiar decât o participare la război. Un război era un fleac. Vitejii și norocoșii scăpau. De multe ori scăpau și fricoșii. Un război era, în fond, o mare vânzoleală, un haos și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
orgoliu, mai presus chiar decât o participare la război. Un război era un fleac. Vitejii și norocoșii scăpau. De multe ori scăpau și fricoșii. Un război era, în fond, o mare vânzoleală, un haos și se putea petrece orice. Or, labirintul însemna ordine. Așa reieșea și din spusele înțelepților, mesageri fideli ai cititorilor în stele: „În labirint stăpânește o rânduială perfectă. Lumina astrelor nu este reflectată deloc la întâmplare; pe boltă, dacă priviți cu atenție cerul, veți zări în fiecare noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
norocoșii scăpau. De multe ori scăpau și fricoșii. Un război era, în fond, o mare vânzoleală, un haos și se putea petrece orice. Or, labirintul însemna ordine. Așa reieșea și din spusele înțelepților, mesageri fideli ai cititorilor în stele: „În labirint stăpânește o rânduială perfectă. Lumina astrelor nu este reflectată deloc la întâmplare; pe boltă, dacă priviți cu atenție cerul, veți zări în fiecare noapte un alt desen. Nu, nu vă uitați la stele! E vorba de razele întoarse spre înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de razele întoarse spre înalt! Configurația lor, după fiecare asfințit, este mereu alta. Asta înseamnă că interioarele construcției au o geometrie schimbătoare; toate coridoarele sunt, din vreme în vreme, orientate altfel! Doar zeii știu, cu adevărat, ce se petrece în labirint... Voința lor este cu mult mai puternică decât știința noastră...” Preocupat peste măsură de găsirea unor explicații logice privind edificiul acesta legendar, nu am observat că fereastra camerei mele - unica mea încăpere - a devenit neașteptat de mare... E cât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Este imposibil să o regăsesc până se înnoptează. Nici nu mai vreau. Am o mulțime de manuscrise acolo, dar acum s-au ivit probleme mult mai importante. De pildă, în toată clădirea, preschimbată, nu știu de către cine, într-un adevărat labirint, nu se găsește nici un strop de hrană. Numai cu apă nu poți să reziști prea mult și nici aceasta nu se dobândește prea ușor. Trebuie să aștepți ore în șir până umpli un bidonaș: este de neînțeles cum de nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Îi simți răsuflarea fierbinte, mirosul specific. Din când în când, te adulmecă. Botul fierbinte îți atinge fața. Asta e tot. De azi înainte, vei purta în buzunar un țignal. PAGINĂ NOUĂ CUPRINS Caligraful Vânătorul de lupi albi Ceasornicarul Sindromul G. Labirintul de sticlă Cei trei copii-Mozart Șoseaua Femeia solară Conviețuirea mea cu Erika Spleen ∗ (lat.) - „Mă înfior povestind” (Vergiliu - Eneida). ∗ Făcând o pauză, sergentul a numărat optzeci și trei de j-uri. ∗ Scrisoarea, să-i zicem așa, este autentică. Am adresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
alert treptele./ îi urmează, mimând viața,/ oamenii-roboți, făuritorii de scame./ încă vii, ce tupeu, câțiva bătrâni, ascund grabnic calendarul,/ Să înduplece iarna și facturile?/ între Ei și ei, șubrede poduri de silabe triste !/ între Ei și noi toți/ - ferecate uși -/ labirinturi noi de plus./ Ei în urcuș, mereu în urcuș,/ Noi, ca întotdeauna cu preșul duși!", datat acest text, noiembrie 2008. Și mai transcriu un text de anul trecut, intitulat Sunt pensionar, deci REZIST : ,Născut sunt într-un orășel micuț și
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
de peste 30 de ani în instituțiile teatrale de care aparțin. De asemenea, în cadrul galei au mai fost acordate următoarele distincții: Premiul special acordat de Consiliul Britanic: Ion Caramitru Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului: Radu F Alexandru - "Labirint" Premiul pentru critică de teatru (decis de Biroul de conducere al Secției Române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru): Andreea Dumitru.
Gala premiilor UNITER. Vezi care sunt cei mai buni artişti ai teatrului românesc () [Corola-journal/Journalistic/70297_a_71622]
-
Într-un castel medieval, ghidul îi conduce pe turiști pe niște scări întortocheate, coborînd tot mai jos și mai jos. Undeva, la capătul labirintului, apare o ușă pe care scrie "Camera de tortură". Intră cu toții; înăuntru o mulțime de schelete, unele mai noi, altele mai vechi... Turiștii întreabă: - Ale cui sînt rămășițele? Ghidul răspunde: - Legenda spune că aici și-au găsit sfîrșitul turiștii care
BANCUL ZILEI: Ce a spus Einstein prima dată când a ajuns în SUA () [Corola-journal/Journalistic/67560_a_68885]
-
de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente, să se închege, dacă de închegare poate fi vorba aici, în construcții cu nenumărate subsoluri, etaje și mansarde, vecine cu arhitecturile vizionare ale lui Cervantes. Astfel, Scurtă istorie a umbrei este în același timp o
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
feri / de somnolentele spații/ dar pînă să-l faci / se lasă noaptea de-a binelea"), se petrece tranziția spre un disconfort mai consistent, spre acidele experiențe ale spaimei: "mă îmbăt cu miresmele fricii" (Carte deschisă). Sau: "cu lănci smulse din labirint / pescarii măsoară tăcerea / pe la casele lor / zăbovește o frică" (Istovire). Sau: "nori adînciți precum cearcăne / dincolo de spaima de a fi" (Dincolo). Ambianța e supusă unei evanescențe rezultate din dereglarea senzoriului. Poeta se arată cuprinsă de teama că zorii nu vor
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
Rusu, Diana Cavalotti, Alexandru Pavel, cu participarea lui Emil Hurezeanu, dau viață, marți seară, de la ora 19:00, la Metropolis, a două generații, două cupluri - părinți și copii, în spectacolul Loves Stories. O emoționantă poveste a căutărilor de sine, un labirint al emoțiilor și dramelor existențiale, un spectacol care vorbește despre acceptare și autenticitate. Citește aici programul Teatrului Metropolis în perioada 21 mai - 1 iunie
Love stories, la Metropolis, de Sf. Constantin și Elena by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79049_a_80374]
-
Szolnok (Ungaria) și Târgu-Mureș. Festivitatea care va marca încheierea evenimentului va avea loc pe 31 mai, la ora 18.00, la Casa de Cultură a Municipiului Iași ”Mihai Ursachi”, unde vor fi vernisate, cu această ocazie, Salonul Internațional ”Premfoto” (Galeria ”Labirint”) și expoziția personală Lucian Cocea din Iași (Galeria ”La Gard”). În același context, va fi prezentată publicului și digiporama ” Pași în lumină”, realizată de Clubul Fotografic ”Nufărul” din Oradea. Evenimentul are loc în organizarea patronajului Ministerului Culturii și cu susținerea
Fotografie Europeană în cinstea Zilei Europei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79512_a_80837]
-
Angelo Mitchievici Ultimul film al lui Guillermo del Toro, păstrează stilul și imaginarul flamboaiant care l-a consacrat pe regizor cu El laberinto del fauno (Labirintul lui Pan, 2006) transpus la nivelul unui blockbuster, metamorforză riscantă și în același timp provocatoare pentru un regizor de o mare sensibilitate, cu o imaginație debordantă și căruia îi place să ia taurul de coarne. Și Hellboy, eroul care poartă
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
Robing of the Bride (1939). Acest imaginar bulversant care reunește oroarea și fascinul, uneori în una și aceeași figură, este în măsură să confere amprenta stilistică filmului său care iese în acest fel de pe turnanta previzibilă a blockbuster-ului. Ceea ce în Labirintul lui Pani era genuin, urmînd firul dublu al istoriei și ficțiunii, aici se combină cu ingredientele unei rețete îndelung folosite și care nu mai lasă loc surprizei. Una din scenele de o poezie vizuală exuberantă, stricată din punctul meu de
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
sa, materie spermatică, se transformă în vegetație, iar "capul" își deschide petalele și împrăștie polenul. Sărind peste parabola livrată vizual, o astfel de scenă îl relevă pe regizorul pe care mi-ar plăcea să-l revăd cu filme de talia Labirintului... și nu doar comercializîndu-și talentul. Grotescul de o anumită factură face casă bună cu umorul în filmul său, chiar dacă nici aici nu lipsesc similitudini mai mult sau mai puțin frapante; ochelarii Schufftein care permit indentificarea adevăratei identități chiar sub masca
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
la o partidă de karaoke, fac filmul să alunece într-un delectabil derizoriu. Nu partea de comic book movie constituie piesa de rezistență a lui Del Toro, ci feeria pe care o țese povestea și care întreține atmosfera magică a labirintului său.
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
decât restul. Romanul acesta nou nu face parte din tetralogia Vulturii de noapte, încheiată în 2007 cu Zăpada mieilor. E departe de a fi "o radiografie a vieții literare românești", precum Celălalt versant (2005), "un manual indirect de literatură", ca Labirintul exilului (2005), "un manual indirect de istorie", ca Problema evreiască (2006), un volum de dialoguri, ca Banchetul de litere (2006), unul de însemnări, note de lectură și de călătorie, precum Trei mii de semne (2007), o carte de eseuri, ca
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
zodia unei cercetări detaliate, desfășurată în mai multe direcții, de unde și verdictul de anchetă de tip polițist. Dai de un indiciu, îl urmărești o vreme, îl abandonezi pentru a urmări altul, apoi revii la el și tot așa, într-un labirint masiv și prolix, și totuși impunător ca informație documentară. Oricum, o carte erudită în care, se vede bine, competența într-un domeniu e incompatibilă cu vraja exercitată între hotarele lui.
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
Maimonide aduce cu o veritabilă inițiere. Ești silit să cobori în subteranele și polisemantismele unui text atît de ermetic încît simți cum cel mai adesea îți pierzi busola înțelegerii. În Profetul și oglinda fermecată, Madeea Axinciuc sapă la propriu în labirintul uneia din lucrările reputate prin dificultatea lor: tratatul Călăuza rătăciților. Cum însuși Moshe Idel precizează în prefața cărții, "Călăuza rătăciților este, incontestabil, cea mai dificilă carte scrisă de un gînditor evreu și multe dintre ideile autorului sunt discutate în numeroase
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
de Maimonide. Orice încercare serioasă de a aborda capodopera gînditorului medieval constituie un efort sisific de a confrunta problemele complexe ale textului și ale bibliografiei infinite despre opera lui Maimonide. Madeea Axinciuc trebuie felicitată pentru curajul de a intra în labirintul maimonidian și de a ieși din el în pace, contribuind la o înțelegere a celor două teme de bază din gîndirea lui." (p. 9) Născut la Cordoba în 1135 și considerat îndeobște ca o verigă între gîndirea lui Aristotel și
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
cea mai la îndemână e comparația cu nervalianul soleil noir de la mélancolie). Volumul are o dihotomie voită: în prima parte, poemele sunt informe, probabil pentru a sugera haoticele tenebre unde fermentează devenirea, o mlaștină (care are același rol simbolic precum labirintul) ce trebuie străbătută; în schimb, partea a doua, 19 cântece pentru înșelat timpul, se concentrează asupra unei desăvârșiri formale aproape impersonale, sugerând căutarea "muzicii interioare" prin care limba trebuie să surprindă, dincolo de controlul rațional. Lumina neagră guvernează tot ce e
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
limbă în alta. Un Babel balcanic, la Istrati, în a cărui Brăilă colorată Gisčle Vanhese găsește urme de albanezi. Un loc în care cazi și te ridici (chiar dacă trimiterea la unduirea spațiului mioritic îmi pare oarecum forțată...), apuci pe căile labirintului, pornești în nesperate călătorii spre un Orient nefamiliar, pe care, totuși, parcă l-ai cunoaște. Reveriile apei, cu dese trimiteri la Bachelard, nu ocolesc acest univers de țărm, cu neamuri care vin și pleacă, în tempo-ul legănat al vapoarelor
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
în alt văzduh, să fiu/ un salt de fiară, și să fiu inele/ de șarpe, ori să răspund obscur/ într-un neant ce se repopulează./ Mi-e trupul o răscruce, întâlnirea/ a două sau mai multe universuri,/ mă rătăcesc în labirint de lumi./ Dar moartea mea? Îmi va fi dat să cad/ în toate lumile deodată, toate,/ cum în sisteme de oglinzi opuse/ trec lumi prin lumi și alte lumi prin lumi". Versurile acestea care cu explicațiile lor destabilizează și mai
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]