1,792 matches
-
a produce o concentrație de lactat de 4 mmoli/l sau mai mare. Înclinația liniei din grafic ar trebui să fie maximă peste acest nivel, iar linia ar trebui să fie dreaptă și nu curbă, astfel încât viteza care produce un lactat sanguin de 4 mmoli/l să poată fi determinată, prin prelungirea ei verticală, în jos, de la nivelul de 4 mmoli/l. Principalul defect, în folosirea unei valori fixe de 4 mmoli/l, pentru a stabili vitezele de antrenament este acela
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cei cu un prag mai scăzut pot deveni supraantrenați, înotând prea des peste viteza de prag. Lucrul cel mai bun pe care acest test îl poate face, este de a aproxima viteza la care se realizează starea maximă stabilă de lactat a sportivului. Literatura este plină de studii care sunt sceptice în legătură cu folosirea pragului fix de 4 mmoli/l, pentru a stabili viteza optimă pentru antrenamentul de rezistență. De exemplu, Stegmann și Kindermann (1982) au găsit că 15 din 19 canotori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cei mai mulți sportivi prea mari, pentru un antrenament eficient de rezistență. Există însă și informații, conform cărora unii sportivi ar avea pragul individual anaerob peste această concentrație de 4 mmoli/l. Există informații care arată că viteze corespunzătoare unei concentrații de lactat de 4 mmoli/l pot fi pre mici pentru sportiv' al căror prag individual anaerob este peste nivelul de 4 mmoli/l. Unul dintre canotorii din studiul Sregmann și Kindermann (1982) a avut un prag anaerob, care a corespuns cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
un efort de 50 de minute cu ușurință la o viteză de 4 mmoli. Jones și Ehrsham (1982) au arătat că unul dintre subiecții lor a fost în stare să lucreze, timp de o oră la o concentrație stabilă de lactat sanguin de 10 mmoli/l. Cu toate acestea, majoritatea sportivilor pot probabil să se antreneze la viteze corespunzătoare unui lactat de 4 mmoli, fără a greși în această pregătire, iar cei al căror prag se afla în mod semnificativ peste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
că unul dintre subiecții lor a fost în stare să lucreze, timp de o oră la o concentrație stabilă de lactat sanguin de 10 mmoli/l. Cu toate acestea, majoritatea sportivilor pot probabil să se antreneze la viteze corespunzătoare unui lactat de 4 mmoli, fără a greși în această pregătire, iar cei al căror prag se afla în mod semnificativ peste sau sub aceasta valoare sunt cel mai bine sfătuiți să se antreneze în apropierea pragului lor individual anaerob. Capacitatea aerobă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să se antreneze o durată mai lungă de timp fără să obosească, și vor fi șanse mai scăzute să ajungă supraantrenați. Pragul anaerob individual Un prag individual anaerob poate fi, fie peste, fie sub acele viteze corespunzătoare unei concentrații de lactat de 4 mmoli/l; într-adevăr pragurile individuale anaerobe pot varia între 1.3 până la 6.8 mmoli. O experiență de peste 10 ani în teste de sânge, a arătat că pragul de 4 mmoli/l, aproximează pragul individual anaerob, doar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acest test, pragul individual anaerob corespunde unei viteze, care duce la creșterea acidului lactic sanguin cu peste 1.5 mmoli/l peste nivelul de repaus și car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
car produce un unghi de înclinare de 45 procente. 2. Pragul de modificare al lactatului. Acest test se bazează pe rata de creștere a acidului lactic, peste nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0.10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivelul de repaus; el este punctul, la care creșterea de 1 mmol a lactatului este egală cu 1 cm și o creștere a vitezei de înot cu 0.10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
10 m/sec este egală cu 2 cm. Starea maximă stabilă de lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat și la viteza maximă de antrenament, care poate fi menținută pe o perioadă mai lungă de timp - 30 min., sau mai mult - Maxlass-ului. Griess și asociații (1988) au
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lactat (Maxlass) O altă metodă pentru stabilirea pragului individual anaerob, prin care se pot determina vitezele optime pentru antrenamentul de rezistență, a fost denumită stare maximă stabilă de lactat sau pe scurt Maxlass. Ea se referă la concentrația maximă de lactat și la viteza maximă de antrenament, care poate fi menținută pe o perioadă mai lungă de timp - 30 min., sau mai mult - Maxlass-ului. Griess și asociații (1988) au prezentat o metodă de stabilire a Maxlass. În primul rând, testul cere
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la o viteză progresivă. Ei credeau că, o revenire normală va determina o scădere a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
revenire normală va determina o scădere a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de test, sunt prezentate în figura 27. Sportivul a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a concentrației de acid lactic, la o viteză sub Maxlass, și o creștere, atunci când o depășește. În alte cuvinte, un înotător care începe testul cu un lactat ridicat, va beneficia de o scădere a lactatului, până când viteza de trecere a lactatului în sânge o depășește pe cea de îndepărtare. Apoi concentrația va crește, semnalizând că, Maxlass a fost depășită. Un exemplu al rezultatelor de la un astfel de test, sunt prezentate în figura 27. Sportivul a înotat mai întâi 2 repetări maximale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
figura 27. Sportivul a înotat mai întâi 2 repetări maximale pe 50 m, cu o pauză de 10 secunde între ele. O mostră de sânge a fost recoltată după 8 minute, după terminarea celei de-a doua repetări. Concentrația de lactat a acestei mostre a fost folosită ca valoare de plecare, pentru seria de repetări pe distanța de 300 m. În acest caz, valoarea a fost de 9.6 mmoli/l. Apoi o serie de 5 X 300 m a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost îmbunătățit cu câte 6 secunde la fiecare repetare. Mostre de sânge au fost recoltate imediat după fiecare repetare de 300 m. Maxlass a fost identificată de către linia punctată, verticală, la o viteză de 1,4 m/sec. Faptul că, lactatul sanguin a crescut de la 3.6 la 4.8 mmoli/l, după a patra repetare, reflectă că viteza de intrare a acidului lactic a depășit-o pe cea de îndepărtare, în acest punct. Deci, autorul a tras concluzia că, Maxlass
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
să mențină un nivel stabil sau ușor descrescând, al acidului lactic, la viteze mai mari decât acelea presupuse a produce Maxlass. Acest lucru nu ar fi fost posibil, dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Acest lucru nu ar fi fost posibil, dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că exactitatea testului prezentat în figura 26 nu a fost nici ea demonstrată. Probleme care apar în folosirea testelor de sânge, în vederea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
dacă rezultatele testului ar fi stabilit cu exactitate starea maximă stabilă a lactatului. Autorii au concluzionat, prin urmare, că testul Maxlass a lui Griess și asociații a identificat de fapt, starea stabilă de lactat, dar nu starea stabilă maximă a lactatului. Exactitatea acestui test rămâne să fie demonstrată. Trebuie menționat de asemenea că exactitatea testului prezentat în figura 26 nu a fost nici ea demonstrată. Probleme care apar în folosirea testelor de sânge, în vederea stabilirii vitezelor de antrenament O problemă în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sunt prezentați, pentru cele mai des folosite distanțe și pentru intervalul de odihnă de 10 și 30 secunde. O altă sursă de eroare poate apărea, dacă teste succesive de sânge, sunt făcute în diferite momente ale zilei. Curba de viteză - lactat tinde să se deplaseze la dreapta, începând de dimineață și continuând după masă. În conformitate cu rezultatele lui Olbrecht, sportivii tind să înoate mai repede după- masă, fără o creștere suplimentară a lactatului. Aceasta înseamnă că, vitezele de antrenament stabilite, prin teste
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
făcute în diferite momente ale zilei. Curba de viteză - lactat tinde să se deplaseze la dreapta, începând de dimineață și continuând după masă. În conformitate cu rezultatele lui Olbrecht, sportivii tind să înoate mai repede după- masă, fără o creștere suplimentară a lactatului. Aceasta înseamnă că, vitezele de antrenament stabilite, prin teste efectuate dupămasa, trebuie încetinite un pic, în cazul antrenamentelor de dimineața și viceversa. IV. 4. Recomandări de protocoale pentru teste de sânge Aparent nu există în prezent o metodă pentru determinarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ne dau aproximări rezonabile. Eu recomand testul 6x300 m, prezentat în figura 24 și testul Maxlass. Ambele teste sunt mai ușor de administrat și de interpretat, decât testul de prag Simon ș testul de stabilire al pragului de modificare al lactatului. Eu am fost mulțumit de-a lungul anilor de testul 6x300 m. Pe de altă parte, testul Maxlass pare a fi o procedură, căreia trebuie să-i acordăm o atenție deosebită. Dacă creșterea vitezei este controlată cu grijă, este posibil
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
100 și 200 m ne furnizează cele mai bune informații pentru antrenamentul sprinterilor, în timp ce seria repetărilor de 400 m, ne dă cele mai exacte date pentru semifondiști și fondiști. Aceste protocoale au avantajul de a produce o curbă de viteză - lactat lină, care reprezintă starea antrenamentului, atât din punct de vedere aerob cât și anaerob, la cele două capete ale curbei, cu numeroase puncte între aceste două extremități. Un astfel de protocol pentru aceste teste este prezentat mai jos. Testele de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
prin acel test. IV.7. Monitorizarea progresului din antrenament Progresul din antrenament poate fi monitorizat prin compararea rezultatelor unui test de sânge, cu cele ale altui test. De exemplu, figura 25 arată o deplasare spre dreapta a curbei de viteză - lactat, la un test ulterior. Acesta este un rezultat bun, indicând o îmbunătățire a capacității aerobe. Ce se întâmplă, în cazul unui efect invers, atunci când curba se deplasează spre stânga, în urma unui test ulterior. În figura 26 timpii înotătorului au fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
glicogen muscular este scăzută, efortul depus pentru a înota repede, este așa de mare, încât sportivii nu vor putea face acest lucru. Încercarea lor de a face un efort maximal va produce un timp slab și o concentrație scăzută de lactat. Cu toate că, acest punct se va situa sub cel al unui test anterior el va indica o scădere substanțială a glicogenului muscular și nu o îmbunătățire a capacității aerobe. Un exemplu al unei deplasări înșelătoare a curbei de viteză-lactat spre dreapta
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]