1,942 matches
-
martie, în 15”90. Urmașii - între ei, văduvele - n-au fost, însă, întotdeauna indiferenți (o „indiferență” ce se cade a fi definită în chip complex, dacă ne gândim că și lespedea lui Ștefan cel Mare de la Putna și-a conservat lacunele: „[...] și s-a mutat în veșnicele lăcașuri în anul 7..., luna...și a domnit ani 47, luni 3”). împlinindu-și datorii firești (Ruxandra, fiica lui Petru Rareș, a „înfrumusețat” mormântul - de la Mănăstirea Probota - al fratelui ei, Ștefan, ucis de boieri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le va fi știută și urmașilor. Pregătindu-și singure mormintele (așa cum a făcut Caplea, văduva marelui spătar Dragomir, aflată la Brașov prin 1545-1546, care a poruncit să i se lucreze piatra de mormânt de la Schitul Verbia; inscripția a rămas cu lacunele respective: (trad.) „A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâneasa Caplea marea... s-a scris în luna... în... zile, anul 7000”; mai târziu, Stoica Ludescu ne spune că Elina Cantacuzino își pregătise și ea locul de veci în biserica din Mărginenii Prahovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Între Occident și „Orient”, el formula următoarea observație, pe care o preia tacit și Honigberger (mai ales În volumul al II-lea): „Știința naturală, care e Într-adevăr divină, a făcut puține progrese Înainte de ultima sută de ani. Cauza acestei lacune e În Însăși numărul obiectelor naturale... Sunt atât de variate modurile de a suplimenta puterile memoriei umane, dar oricine Își dă seama că singură memoria nu e suficientă pentru un număr atât de mare de obiecte. Însă scriitorii Antichității nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poezie, nuvele, fragmente de roman, piese de teatru, note și reportaje contemporane ale autorilor celor mai prețuiți astăzi de către opinia publică mondială” (Petru Dumitriu, Un început, 1/1957). Inițial S.20 este un receptacol de traduceri ce își propune „înlăturarea lacunelor informative” ale cititorului român, cauzate de vicisitudinile din vremea războiului și din anii următori, apoi treptat accentul se deplasează asupra judecății interpretative, formative, de la „opere și autori readuși pe rând în atenția publicului nostru” înspre „direcții, curente, interferențe, surprinse în
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
fizică, biologie, informatică; l ecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete. Structura lecție. 1. Precizarea conținutului, obiectitivelor și
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
confuziilor, etc.); 3. Apreierea rezultatelor (dacă în cazul verificării orale/practice aprecierea se face la sfârșitul orei, în cazul verificărei scrise, acest moment se va consuma în următoarea întâlnire a profesorului cu elevii); 4. Precizări privind modalitațile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și sugestii în legătură cu valorificarea conținutului în activitatea viitoare. Eficiența acestui tip de lecție depinde în mare măsură de calitatea realizării momentului apreciativ. Lecția de verificare constituie un bun prilej de constatare a nivelului de pregătire
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
chimie, fizică, biologie, informatică; * lecția-excursie, destinată formării priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta și prelucra observațiile. 4. Lecția de fixare și sistematizare Acest tip vizează, în principal consolidarea cunostințelor însușite, dar și aprofundarea lor și eliminarea lacunelor. Condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecții o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete. Structura lecție. 1. Precizarea conținutului, obiectitivelor și
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
confuziilor, etc.); 3. Apreierea rezultatelor (dacă în cazul verificării orale/practice aprecierea se face la sfârșitul orei, în cazul verificărei scrise, acest moment se va consuma în următoarea întâlnire a profesorului cu elevii); 4. Precizări privind modalitațile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor și sugestii în legătură cu valorificarea conținutului în activitatea viitoare. Eficiența acestui tip de lecție depinde în mare măsură de calitatea realizării momentului apreciativ. Lecția de verificare constituie un bun prilej de constatare a nivelului de pregătire
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
posibilitatea simulării fenomenelor fizice și chimice, utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitînd învățarea conținuturilor curriculare la chimie; 4. Permite realizarea unui șir de operații didactice foarte importante care țin de evaluare,oferă posibilitatea chestionării celui ce învață pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare a noului conținut și de evaluare a cunoștințelor, excluzînd copierea, apreciind obiectiv cunoștințele, păstrînd evidența evoluției fiecărui elev; 5. Permit integrarea cunoștințelor, prin realizarea proiectelor individuale aleelevilor. 6. Individualizează instruirea atît la nivelul elevului, cît și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
să acorde semnificațiile curente vis a-vis de informațiile recoltate prin intermediul primului demers. Oferind date și informații referitoare la felul cum s-a desfășurat procesul de instruire, există șanse mari să se identifice atât elementele pozitive ale acestuia, cât și lacunele sau disfuncționalitățile care îl perturbă și, în consecință, să se opereze corecții și ameliorări care să determine ulterior optimizarea și eficientizarea sa. Evaluarea îndeplinește mai multe funcții care sunt activate prin diverse forme de evaluare și prin diverse metode de
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
ale lecției curente. Dacă aceste examinări orale sunt realizate corect de către cadrul didactic, ele pot oferi informații relevante referitoare la nivelul de pregătire a elevilor deoarece evaluatorul are posibilitatea să surprindă: cantitatea de cunoștințe asimilate de elev în urma instruirii, eventualele lacune care trebuie completate prin activități de recuperare, profunzimea cunoștințelor asimilate de elevi, capacitatea de argumentare a elevului. Metodele de examinare orală au și o serie de limite, mai semnificative fiind următoarele: se examinează mai puțini elevi pe unitatea de timp
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
presupune elaborarea și aplicarea unor probe, partenerii angajați în proces fiind conștienți de importanța demersurilor de verificare și apreciere întreprinse; 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: "-" evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități dar și a “punctelor forte” și o diagnoză etiologică care relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); "-" evaluare predictivă prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
probe de autoevaluare. "-" Evaluarea sumativă: examene (rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice); portofoliul; proiectul. AVANTAJELE "-" Evaluarea inițială: oferă profesorului cât și elevului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situației existente (potențialul de învățare al studenților, lacunele ce trebuiesc completate și remediate) și a formula cerinele următoare; pe baza informațiilor evaluării inițiale se planifică demersul pedagogic imediat următor și eventual a unor programe de recuperare. "-" Evaluarea formativă: permite elevului să-și remedieze erorile și lacunele imediat după
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
al studenților, lacunele ce trebuiesc completate și remediate) și a formula cerinele următoare; pe baza informațiilor evaluării inițiale se planifică demersul pedagogic imediat următor și eventual a unor programe de recuperare. "-" Evaluarea formativă: permite elevului să-și remedieze erorile și lacunele imediat după apariția ei și înainte de declanșarea unui proces cumulativ; oferă un feed-back rapid, reglând din mers procesul; este orientată spre ajutorul pedagogic imediat; oferă posibilitatea tratării diferențiate (I. Cerghit) dezvoltă capacitatea de autoevaluare la elevi; reduce timpul destinat actelor
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
proceselor de instruire, a proramelor de studii; oferă o recunoaștere socială a meritelor. DEZAVANTAJELE "-" Evaluarea inițială: nu permite o apreciere globală a performanțelor elevului și nici realizarea une ierarhii;nu-și propune și nici nu poate să determine cauzele existenței lacunelor în sistemul cognitiv al elevului. • Evaluarea formativă: “aplicarea acestei strategii de evaluare, foarte pretențioasă, necesită o organizare riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Ioan. Cerghit); “recursul la evaluarea formativă este testul
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
eficienței” (I. Cerghit). "-" Evaluarea sumativă: nu oferă suficiente informații sistematice și complete despre măsura în care elevii și-au însușit conținutul predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale predate; are efecte reduse pentru ameliorarea/reglerea și remedierea lacunelor, efectele resimțindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru seriile viitoare; deplasează motivația elevilor către obținerea unui rang mai înalt în ierarhia grupului, punând accent pe competiție; nu favorizează dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi; nu oferă o
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
ambelor formule de creație. Relevantă este abordarea lui I. L. Caragiale din unghiul personalității și al operei, văzut ca victimă a liberalismului politic, dar și a propriului „liberalism” în viziunea literară, dovadă stând atacurile la adresa scriitorului venite de la proaspeții moderniști. O lacună de cunoaștere este eliminată prin reexaminarea polemicii dintre socialiști și Al. Vlahuță la 1894, polemică premonitorie, care anunța conflictul represiv dintre critica de partid a anilor postbelici și creația scriitoricească. Eseul Umbra lui Tudor Vladimirescu, o înnoire a interpretării eminescologice
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
să fie făcute aprecierile adecvate. Din aceste aprecieri se vor putea trage anumite concluzii în legătură cu ceea ce putem numi calitatea materialului transmis elevilor, gradul de asimilare al acestuia și măsurile ce pot fi luate pentru o eventuală remediere și acoperire a lacunelor sau neînțelegerilor. În contextul școlar, evaluarea trebuie privită din două perspective: a) -evaluarea ca necesitate socială Școala și viața socială sunt puternic legate și aflate într-o relație de interdependență. Școala pregătește indivizii pentru integrarea lor optimă în societate. Toate
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
și ca “instanța a alocării statutelor sociale”. b) -evaluarea ca necesitate pedagogică . În cadrul școlar termenul de evaluare are trei determinații: -stabilirea a ceea ce trebuie evaluat -stabilirea rezultatelor prin calificative -stabilirea măsurilor ce trebui luate pentru corectarea greșelilor tipice sau completarea lacunelor. Prin aceste trei determinații se caută punerea în valuare a relației reciproce din cadrul evaluării: proces - produs. Dar, trebuie ținut seama de ceea ce intervine, de factorii ce influențează relația: -cei generali sunt cei care determină viața de zi cu zi, în
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
român (punctul 2 din memoriu), nu poate conduce, În ciuda confuziei ce Încă domnește asupra intențiilor reale ale guvernanților de la București, decât la aprecieri negative vizavi de obiectivului urmărit În negocierile din 1901. Fie că s-a dorit repararea unei aparente lacune a tratatului din 1883, prin inserarea unei referiri explicite la o agresiune bulgară, fie, mai grav, că s-a dorit transformarea casus foederis-ului În așa fel Încât să facă posibil un război preventiv contra Bulgariei (În cazul În care aceasta
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
cazul melancoliei, stereotipiile verbale ale schizofreniei. b) Tulburări ale conținutului vorbirii: coprolalia, ticurile verbale, aritmomania la obsesivi. c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor, prețiozitate, formule cântate, din cursul schizofreniei, - limbajul pueril din demențe, - stereotipiile verbale și perseverarea din cursul melancoliei sau schizofreniei, - neoformațiile verbale (neologisme, schizofazie, glosolalie) întâlnite la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să dea la iveală, pentru a raporta proprietățile numerelor ale scării armonice atât la diferite atribute și părți ale cerului și la întocmirea Universului, adunându-le pe toate acestea laolaltă; le alcătuiră într-un sistem. Iar dacă se ivea vreo lacună undeva, râvneau cu tot dinadinsul să facă un adaos, pentru ca întreaga lor teorie să rămână închegată. Așa, de pildă, întrucât zece (decada) era considerat un număr perfect care cuprinde întreaga natură a numerelor, ei afirmă că și corpurile ce se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa de interes din partea familiei pentru învățarea școlară; - lipsa
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
riscului de a fi catalogate ca persoane retardate sau cu probleme psihice; - sunt lipsite de multe dintre motivațiile extrinsece de bază care intervin și reglează o dezvoltare normală pe toate planurile; - sunt predispuse la anumite complicații medicale care determină serioase lacune în dezvoltare; - sunt constrânse să aplice doar anumite metode și tehnici de învățare pentru a compensa multiplele lor deficiențe. Analizând factorii etiologici, aceștia coincid în cea mai mare parte cu cei descriși în capitolul referitor la deficiențele senzoriale, însă, printre
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]