2,832 matches
-
PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015. „Și iarăși mere oarzăne vor putrezi-n livezi în plină criză planetară Iar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afară Mai trece-o toamnă cu-ntrebări grotești la care cine să răspundă? Când creierele națiunii sună a pustiu... în care alte nații ne dau... undă!” Ce face omul când nu găsește răspunsuri? Se apucă să scrie poezii, veți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
de afară. De ce sunt ele pline cu mărfuri străine? Deoarece romconsumatorul le preferă pe ... Citește mai mult „Și iarăși mere oarzăne vor putrezi-n livezi în plină criză planetarăIar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afarăMai trece-o toamnă cu-ntrebări grotești la care cine să răspundă? Când creierele națiunii sună a pustiu... în care alte nații ne dau... undă!” Ce face omul când nu găsește răspunsuri? Se apucă să scrie poezii, veți zâmbi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > FLUTURI ÎN HAIKU Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Fluturi în Haiku Fluturi fluturând, Din aripi bătând ritmat, Din lan au zburat. Fluturi albaștri, Ca niște aștri celești, Roiuri regești. Fluturași galbeni Ce îi asameni privind, Stele dănțuind. Fluturași roșii Aiurindu-și moșii vii Stol pe păpădii Fluturi pe frunte Nu-s o virtute doară, Mintea coboară. Fluturi în stomac, Emoției
FLUTURI ÎN HAIKU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349886_a_351215]
-
nechezat de cai - urletele lupilor rămase-n urma 16 vechiul fanar- o băsma uitată în cuiul din grinda 17. frunză căzută- bătrânul pășește pe de-alături 18 toamnă târzie - o salcă-nflorită trezind nostalgii 19 râuri de sudoare - înotând în lanul de grâu secerătoarele 20 curtea bunicii - întâmpinând răsăritul doar vrăbiile 21 ulucii putrezi - doar soarele mai ține vechea poartă 22 cocoșata până și umbră turlei - satul cu bătrâni 23 măceș înflorit - primul poem de haiku al acestui an 24 pași
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
21 ulucii putrezi - doar soarele mai ține vechea poartă 22 cocoșata până și umbră turlei - satul cu bătrâni 23 măceș înflorit - primul poem de haiku al acestui an 24 pași mici prin colb- la picioarele troiței cană cu fragi 25 lanul de orez - un fluture ostenit pe sacul plin 26 spicul de orez - pentru o clipă leagăn pentru fluture Referință Bibliografica: Haiku / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
lui Viorel și nu în cele ale lui Mircea, bărbatul de care abia se despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate de soarele verii. Când a deschis ochii, a rămas complet dezamăgită
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
trebuie adăpat. Și tot muncind se face amiază,din secerat ei se opresc Se dau la umbră de căruță,mănâncă și se odihnesc. Mai spune unul cate-o glumă,măi cant-o față câte-un cântec, Iar altu' alerga spre lan iute,ia căzut brânză greu la pântec. -Ce- am văzut eu în grâu mă tata,n-am văzut în viața mea, Zice prâslea ,pe când tacsă’u obosit se odihnea. Uite-așa o cloșca mare și cu puii rătăcind, Încerca-i
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
tâmple metaforele pentru a izbucni în plâns sau poate pentru a găsi fântâna spiritului liber în care să mă arunc după fiecare clipă de creație drept protecție împotriva propriei minți un castel ridică iubirea acolo ajung de fiecare dată prin lanul de grâu în care mărăcinii potrivesc rănile iar lăncile soarelui ridică pasul spre cer ----------------------- când mă satur să cad mă ridic din praf și merg mai departe undeva iubirea devine plinătate sau mai degrabă eu o privesc privindu-L numai
MĂ RIDIC ŞI MERG MAI DEPARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349938_a_351267]
-
descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele său ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
meu este aici unde am trăit toată viața, cu oamenii din sat.” Intr-o altă curte, cu casa dărâmată pe jumatate, stătea un moșneag cu câinele lui. “Cum ți-ai salvat cainele?” l-am întrebat eu. “L-am dus cu lanul la nepotul meu care stă mai la deal. N-am putut să-mi scot multe țoale și mi le-a luat apa, dar de câine nu m-am îndurat să-l las să moară înecat. Puhoiul de apa a venit
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
Acasa > Strofe > Timp > HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o nouă artă, se schimbă lumea, timpul nu ne iartă; nu pentru azi, pentru etern vă spun, ...și înălțăm baloane de
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu se atacau între ele. Pajiștile verzi erau acoperite cu lanuri de lalele colorate, ce dansau de multe ori la lumina soarelui și la auzul trilului de păsări. Pe cerul senin zburau berzele și vulturii. Când coborau pe pământ, se transformau în îngerii pe care Dumnezeu îi trimitea printre frumoasele lalele
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de lalele era o colibă de lemn în care locuiau doi oameni. Aveau o mie de ani și erau singuri. De multe ori ieșeau din coliba lor și ascultau trilul păsărelelor, priveau hora și ascultau la chiuitul oamenilor, al îngerilor
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
amândoi până dimineață. Și așa trecu cea mai lungă noapte din viața lor. Cum începură să se vadă primii zori ai zilei, săriră în sus vioi, mai ceva ca niște tinerei, se îmbrăcară și ieșiră din colibă. Când ajunseră lângă lanul de lalele, se uitară și Maria spuse: - Ioane, uită-te și tu cât de multe lalele sunt. Cum o găsim noi pe fetița noastră? - Nu știu, dar hai să intrăm printre ele. Dar știi că trebuie să avem grijă să
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
alegi în glie Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci, când va să fie, Să mă aștepți, la margine de râu! Când voi veni, tu să-mi întinzi, zglobie, Buchet de flori culese-n lan de grâu, Să trec din mal în mal peste pârâu, Cu suflet doar, în mare bucurie... Când voi veni, atunci, când va să fie! Marian MALCIU - pentru ziua de 26 ianuarie... Referință Bibliografică: DIALOG... MUT / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN
DIALOG... MUT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350083_a_351412]
-
își află masul Și-un crin de foc își unduie petala Peste păienjeniș de triste umbre S-alunge-mbrățișarea lor păgână. Colindă ca un lup flămând la stână Săgeata lunii-n gândurile sumbre Tăceri înmănuncheate în cuvinte Iubirii-i fac cărare-n lan de maci Din vis pribeag, un iscusit cârmaci, Logodnic în nepământești veșminte. Gânduri de jar, osânda depărtării Și patima desprinsă din strânsoare Un zâmbet rătăcit în rugi de floare Când versul crește-n inima-nserării. Cluj Napoca, 5 ianuarie 2012 Referință
CÂND VERSUL CREŞTE-N INIMA-NSERĂRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361848_a_363177]
-
și tăceri În dimineți scăldate în auriul soare, Cu pomi visând în strălucirea orbitoare, Transfigurați de fulgurantele poveri. Prin zile lungi, toropitoare, nesfârșite, Când curge lent un cer topit ori cântă ploaie, Iar umbra deasă se ascunde prin zăvoaie, Sunt lanuri coapte, din senin tălăzuite. Vin ceruri nalte și buchet de tămâioasă, Și ploi de stele - speculații, diademe, Cu oscilări de constelații și sisteme - O țesătură ireală, fastuoasă. Un fulg de nea și altul, altul, ca în joacă, Obrajii iarăși înfloriți
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
POATE... Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache (imagine răsturnată) pornesc fuga de la capătul catedralei de foc a gândului, până în marginea tăcerii. nu departe de mine, este lanul de grâu. e crud. e cald. răsuflarea mea alungă păsările sunt păpușa zdrențăroasă a haosului din gânduri. zborul fragmentat și ploile. au secat izvorul de visuri. la coacerea grâului, voi redeveni om. poate... Referință Bibliografică: poate... / Anne Marie Bejliu : Confluențe
POATE... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362012_a_363341]