2,167 matches
-
que dans leș grandes audaces poétiques de l'esprit humain. En outre, leș clochettes șont comparées aux flocons de neige, mais la détermination d'" airain " reprend leș traits des clochettes, alors que le verbe " jette " présuppose un agent humain-divin qui lance à la fois et neige et sons. Îl faut préciser que l'original renferme ici une antéposition du comparant, mais, en revanche, la version française offre une inversion d'ensemble de la structure, ce qui produit, globalement, une compensation [...].1165 On
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ces graphèmes. Dans le tableau ci-dessous, nous exposons lesdites situations, tout comme la fonction que le tiret remplit dans le texte de départ (fonction qui est, automatiquement, supprimée dans la traduction) : Soarele în răsărit de sânge-și spală-n mare lăncile, cu care a ucis în goană noaptea, ca o fiara. (1) Eu stau pe țărm și sufletul mi-e dus de-acasă. (2) (La mare) (Blaga, 2010 : 26) (1) fonction créative (2) fonction expressive Le soleil qui se lève lave
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
confiées aux canaux de communication du sujet parlant. "1486 En d'autres mots, la forme est porteuse de signifiance : chaque élément formel est censé accomplir une fonction sémantique ou stylistique.1487 Une fois l'importance de la forme décrétée, l'auteur lance să thèse sur la versification des poèmes de Blaga : le vers de celui-ci, quoiqu'il ait toutes leș apparences du vers libre, est, en réalité, un vers très structuré : [...] nous jugeons utile de préciser dès maintenant que la versification de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
langue cible un équivalent poétique " Le jour, l'orage dirige mă vie, mă fortune. " Cette décision nous semble inspirée. Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) De la rive je lance dans le lac des épines et avec elles, en cercles je me dissémine. (Héraclite près du lac) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 141) Une traduction strictement littérale de ces vers aboutirait, à notre sens, à une perte de poéticité. La traductrice prête attention
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
m'étourdir, ni de chemin qu'il me tarde de parcourir. (Un homme se penche) (Stolojan, 1992 : 33) Spini azvârl de pe țărm în lac, cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Leș épines que je lance à partir du rivage m'encerclent et leș ondes défont mon image. (Héraclite au bord du lac) (Stolojan, 1992 : 39) Clopote sau poate sicriile cântă în iarbă cu miile. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) On entend sonner par milliers sous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
azvârl de pe țărm în lac cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Dans le lac je jette des épines, dans leurs cercles, défait, je me devine. (Héraclite au bord du lac) (Pop-Curșeu, 2003 : 65) Je lance dans le lac leș ronces du rivage, Avec leurs ronds dans l'eau je trouble mon image. (Héraclite au bord du lac) (Loubière, 2003 : 35) Paul Villard Ce traducteur ne se propose pas de recréer leș sonorités, même s'il
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lumea criticului, București, 2000; Amintiri și portrete literare, București, 2003. Repere bibliografice: Raicu, Structuri, 343-345; Grigurcu, Idei, 197-201; Regman, Colocvial, 86-87; Cristea, Domeniul, 401-405; Iorgulescu, Al doilea rond, 143-146; Raicu, Critica, 458-462; Iorgulescu, Scriitori, 295-297; Simion, Scriitori, I, 739-742; Zaciu, Lancea, 179-189; Cristea, Faptul, 323-327; Raicu, Contemporani, 204-208; Tomuș, Mișcarea, 309-312; Grigurcu, Critici, 360-366; Culcer, Serii, 115-120; Felea, Prezența, 62-66; Cristea, Modestie, 239-243; Aurel Martin, Gabriel Dimisianu, „Repere”, JL, 1992, 13-14; Ion Simuț, „Repere” de Gabriel Dimisianu, F, 1992, 5; Gh.
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
de neam turcic sau turanic (așa le numeau vechii perși) o dovadă fiind resturile de limbă păstrate. Descrierile scriitorilor antici făcute hunilor, înfățișarea și modul lor de viață, ca păstori nomazi și călăreți războinici, folosind arcul și arcanul, sabia și lancea, pledează pentru originea lor asiatică. Originea hunilor este în mod cert asiatică, ei făceau parte din semințiile nomade de păstori aflate în nordul provinciilor Chinei, pe care cronicile respective îi cunoșteau sub numele de Hiung-Nu, la sfârșitul secolului III a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era o adevărată "mașină de război", forța de șoc fiind asigurată de cavaleria grea. Războinicul avar era inseparabil de calul său-în mormintele avare, cal și călăreț sunt puși împreună! Călăreții avari erau echipați cu zale și înarmați cu coifuri, spade, lănci, arcuri-avarii au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de animale, mai ales cai, aveau nevoie de pășuni întinse și spații pentru iernatul animalelor, precum stepele nord-pontice (de la Marea Neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locuitori (populație) și judecau neînțelegerile dintre supușii lor. Armele folosite de cetele militare, în secolele X-XI, erau: coifuri de piele sau metal, scuturi sau paveze, cămăși de zale sau veste de piele, arcuri și săgeți, săbii, topoare de luptă, sulițe, lăncii, arbalete. Pentru asedierea cetăților se foloseau baliste și catapulte ce provocau distrugeri și incendii. Ca materiale inflamabile erau utilizate uleiul, sulful, petrolul, asfaltul. Aceste arme erau întrebuințate, în aceste secole, mai ales pe plan european, dar majoritatea lor erau cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau întrebuințate, în aceste secole, mai ales pe plan european, dar majoritatea lor erau cunoscute și de autohtoni de la Dunăre și Carpați-în depozitul de unelte și arme de la Dragosloveni-Vrancea s-au descoperit 5 topoare de luptă și un vârf de lance, în depozitul de la Radovanu (jud. Călărași) 3 topoare de luptă. În alte așezări, la Păcuiul lui Soare, Budești, Bârlogu, Garvăn-Dinogetia s-au găsit vârfuri de lance din fier, gardă de sabie. S-au mai aflat apoi buzdugane din fier-bronz, datate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arme de la Dragosloveni-Vrancea s-au descoperit 5 topoare de luptă și un vârf de lance, în depozitul de la Radovanu (jud. Călărași) 3 topoare de luptă. În alte așezări, la Păcuiul lui Soare, Budești, Bârlogu, Garvăn-Dinogetia s-au găsit vârfuri de lance din fier, gardă de sabie. S-au mai aflat apoi buzdugane din fier-bronz, datate secolul al XI-lea, buzduganul sau măciuca erau mai frecvente, urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ștefănescu, Preludiu, 150-160; Ardeleanu, Mențiuni, 31-50; Regman, Explorări, 51-60, 121-132; Manu, Eseu, 209-243; Vaida, Mitologii, 152-154; Pillat, Itinerarii, 284-291; Simion, Scriitori, I, 543-581; Cubleșan, Teatrul, 221-227; Munteanu, Jurnal, II, 246-252; Sângeorzan, Conversații, 189-193; Ștefănescu, Jurnal, 81-82; Băileșteanu, Refracții, 107-127; Zaciu, Lancea, 386-399; Marcea, Varietăți, 226-229; Popa, Competență, 224-256; Livescu, Scene, 166-170; Iorgulescu, Ceara, 188-202; Diaconescu, Dramaturgi, 213-216; Stănescu, Jurnal, II, 104-109; Dobrescu, Foiletoane, III, 60-67; Leonte, Prozatori, I, 120-135, II, 107-132, 258-265; Odangiu, Romanul, 19-21; Ungureanu, Proza, I, 264-309; Marcea, Atitudini
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Ștefănescu, Preludiu, 12-17; Felea, Aspecte, I, 48-59, III, 3-10; Raicu, Practica scrisului, 213-221; Simion, Scriitori, I, 43-77; Poantă, Radiografii, I, 112-115; Sasu, În căutarea, 93-96; Grigurcu, Poeți, 82-91; Lit.rom. cont., I, 144-151; Cristea, Faptul, 74-77; Ștefănescu, Jurnal, 88-91; Zaciu, Lancea, 349-361; Tomuș, Mișcarea, 76-78; Cândroveanu, Printre poeți, 20-27; Cristea, Modestie, 38-42; Marcea, Atitudini, 134-137; Micu, Limbaje, 144-154; Tuchilă, Privirea, 99-110; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 259-265; Lovinescu, Unde scurte, I, 37-41, 389-392; Ierunca, Românește, 122-126; Negoițescu, Ist. lit., I, 324-326; Alex. Ștefănescu, Mihai
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
proaspete izvorăsc mereu din pădure, s-ar crede că toți copacii se prefac În oșteni și vin din ce În ce mai mulți, din ce În ce mai Îndârjiți. Iată i aproape, nu-i mai desparte decât o lungime de suliță. Dacii aruncă arcurile și se apără cu lăncile, Întăriturile trosnesc din toate părțile și, prin spărturile lor, se-ndeasă năvala morții; brațele se ncleștează-ntr-o luptă oarbă, deznădăjduită. Și peste această urgie Îngrozitoare, deaspra acestui Învălmășag de strigăte și de răbufneli, cerul se Întunecă deodată și o ploaie năprasnică vine
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
O a doua problemă este efectivitatea reducerii inflației prin curmarea deficitului bugetar și a creșterii ofertei de monedă. Economiștii monetariști cred că inflația este parțial sau substanțial cauzată de excesul ofertei de monedă. Dar școala heterodoxă, al cărei mentor este Lance Taylor de la M.I.T., crede că unele salarii și unele prețuri sunt așezate prin reguli predeterminate, nu de reguli ale pieței. De exemplu, indexarea în țările Americii Latine. Multe firme determină prețurile prin calculul unui procent fix sau a unei marje
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
beție, Pe-un covor e-ntins și doarme. Sala-i largă și pustie, Colo capete tăiate și ochi mari ieșiți afară Pare că-l priveau din umbră... bălți de sânge curg pe scară, Pe podele, iar de ziduri răzimate[-s] lănci și darde, Și prin arcuri de fereste vezi Bizanțul care arde; Sub ferești s-aude zgomot surd... căci jos se-aud în uliți Ieniceri urlând Alahu, purtând capete în suliți, Cu călugăriți nebune... Iesle au făcut din strane Ici dau
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul de rivalul lui cel mai periculos, a căruia răscoală întrerupsese și campania în contra bulgaro-romînilor, dîndu-le acestora liniștea desigur dorită pentru a se odihni și întări. Titlul bizantin de onoare Sebastocrator s-ar traduce poate prin înălțime
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
munte pe drumuri mai scurte trenul cu prăzile, acoperindu-l cu oaste îndeajuns și asigurîndu-l contra oricărui atac, după care atacară ei înșii împreună cu cumanii oastea împărătească în modul lor obicinuit și moștenit din vechime. Se repeziră săgetând și aruncând lănci asupra șirurilor de bătălie ale dușmanilor; îndată după asta se risipiră într-o fugă nebună și prefăcută, pentru a-i ațâța pe inamici să-i urmărească, apoi deodată dădură față, strânși și orânduiți porniră c-o furtunoasă vehemență asupra inamicului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai și apucară la goană după cumani cu dârlogii slobozi. Cumanii însă fugiră cu toată graba îndărăt și pe când fugeau își zvârleau săgețile fără a se opri, înapoia lor, asupra dușmanului ce-i urmărea, fără a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o noapte (a[nul] 1207) îl aflară însă în cortul său, străpuns de-o mână necunoscută, ne-nsuflețit și scăldat în sângele său propriu. Povestea îmbla și se crezu că marele mucenic Dimitrie, patronul orașului Thessaloniki, ar fi străpuns cu lancea pe năvălitorul asupra acestui oraș. Nemulțumit c-o moarte de rând, pricinuită prin boală de plămâni, de care susțineau mulți c-ar fi murit acest stăpânitor, tradiția populară spunea că judecata lui Dumnezeu trecuse asupra lui, măturând de pe fața pământului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încalece se zbate fără nici o cauză vădită, se smulge din mâna comisului și apucă câmpii, alergând la inamic. Dar Mihail nu se-ncurcă de acest semn care menea a rău, ci sare pe un alt cal și s-aruncă, țiind lancea în mână și însoțit de câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia. Dar, lesne de recunoscut de departe prin insigniile vredniciei sale împărătești, el devine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se-ncurcă de acest semn care menea a rău, ci sare pe un alt cal și s-aruncă, țiind lancea în mână și însoțit de câțiva călăreți, c-un neastâmpăr furios asupra amogabanilor, dintre cari străpunge pe unul cu lancea, iar pe altul îl spintecă cu sabia. Dar, lesne de recunoscut de departe prin insigniile vredniciei sale împărătești, el devine numaidecât ținta atacurilor dușmane. Doi ostași persani curajoși, acoperiți de pavăza lată obicinuită la poporul lor, s-aruncă de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]