1,913 matches
-
și zootehnia. Acumularea de provizii, pentru nevoile cuplului dar și pentru nevoile progeniturilor sale, se regăsește ca instinct încă de la insecte. Scopul acumulării este de a asigura necesarul pentru perioada de timp nefavorabilă, dar și pentru alimentația progeniturilor, fie ele larve sau pui. Din cele de mai sus se conturează clar faptul că proprietatea are o puternică bază instinctuală, ea se regăsește pe întreaga scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
LA NEVERTEBRATE (DROSOPHILA) Sunt puține date privitoare la apărarea imună a nevertebratelor față de patogeni, iar musculița de fructe (Drosophyla melanogaster) este un model de studiu pentru înțelegerea acesteia. Relația dintre insecte și microorganisme are numeroase fațete. Se cunoaște faptul că larvele de insecte se dezvoltă adesea în materia organică aflată în descompunere, după cum adulții unor specii de insecte constituie vectori ai microbilor, care sunt agenți patogeni ai multor boli la plante, la animale și la om. Insectele dețin mecanisme sensibile pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
formare. Gradul de atac al dăunătorilor este influențat de condițiile pedoclimatice, de tehnologia de cultivare dar și de compoziția chimică a plantelor. Astfel, plantele care au o aciditate mare în frunze vor fi atacate de un număr mai mic de larve în comparație cu plantele care au o aciditate scăzută, caz întâlnit la atacul năutului de către omida fructelor (Heliothis armigera) (PATNAIK H.P., SENAPOTI B., 1995). Principalii dăunători la năut sunt omida capsulelor de bumbac (Chloridea obsolieta), musca năutului (Liromyza cicerina) care atacă specia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
vedere piscicol a lacului de acumulare de la Podu Iloaiei. Abordează treptat un spectru mai larg în cercetările sale. Are contribuții importante în ceea ce privește creșterea și iernarea puietului de crap în unele iazuri din Moldova. Urmărește, în mod special, cunoașterea larvelor de Odonate din punct de vedere taxonomic și ecologic și aprofundează unele aspecte din biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
benefici oamenilor pe mai multe planuri: în co controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare atât p pentru agricultura cât si pentru sanatatea umana precum și prin polenizarea și dispersarea semințelor unor plante. Chiropterele insectivore sunt prădători naturali pentru adulții sau larvele a numeroase grupe de artropode nocturne, contribuind în mare măsură la combaterea biologică a insectelor dăunătoare pentru culturile agricole.De exemplu, Tadarida brasiliensis, specie care formează în S.U.A. c colonii de milioane de indivizi, ingerează în fiecare noapte o cantitate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mai im important aspect este faptul ca scaderea drastica a n a numarului liliecilor face ca rolul lor în ec ecosistemele padurilor tropicale si în cadrul cu culturilor sa se diminueze. Dintre dăunătorii distruși de lilieci amintim gândacul din Colorado și larvele sale, cărăbușul d de mai, precum și numeroase omizi și viermi care atacă plantele cultivate și sălbatice. În plus, prezența liliecilor constituie un element de garanție pentru sănătatea pădurilor și livezilor. In tarile tropicale si subtropicale în care traie traiesc populatii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de nervuri evidente. Abdomenul este format din 10 segmente, ultimul fiind terminat cu o pereche de cerci lungi (fig. 2 a). Oul este elipsoidal, de culoare galbenă, cu luciu verzui, de 3,0 - 3,5 mm lungime (fig. 2 b). Larva la apariție este de culoare albă, apoi devine castanie - negricioasă, deosebindu-se de adult prin dimensiunile mai mici ale corpului și aripi nedezvoltate (fig. 2 c). Biologie. Iernează în primul an ca larvă de vârsta a II-a și a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3,5 mm lungime (fig. 2 b). Larva la apariție este de culoare albă, apoi devine castanie - negricioasă, deosebindu-se de adult prin dimensiunile mai mici ale corpului și aripi nedezvoltate (fig. 2 c). Biologie. Iernează în primul an ca larvă de vârsta a II-a și a III-a, iar în anul al doilea, ca adult în sol. În condiții de seră și case de vegetație, se pot găsi coropișnițe în tot cursul anului, în toate stadiile de dezvoltare (ou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de vârsta a II-a și a III-a, iar în anul al doilea, ca adult în sol. În condiții de seră și case de vegetație, se pot găsi coropișnițe în tot cursul anului, în toate stadiile de dezvoltare (ou, larvă, adult). Acest dăunător trăiește numai în pământ, preferând solurile reavăne și ușoare, bine afânate și bogate în substanțe organice, în care sapă numeroase galerii. Insecta este mai activă în timpul nopții, când sapă galerii lungi aproape de suprafața solului, iar în timpul zilei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cm adâncime, în care depune 300 - 400 de ouă. De regulă, cuibul este prevăzut cu mai multe ieșiri și are mărimea unui ou de gaină. Perioada preovipozitară se prelungește câteva săptămâni, uneori și mai mult. După 14 - 20 zile apar larvele, care rămân grupate în cuib sub orotirea femelei timp de 1218 zile, apoi se răspândesc și sapă galerii proprii. La sfârșitul lunii august sau în septembrie, populația coropișniței este alcătuită din larve de vârsta a II-a și a III
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și mai mult. După 14 - 20 zile apar larvele, care rămân grupate în cuib sub orotirea femelei timp de 1218 zile, apoi se răspândesc și sapă galerii proprii. La sfârșitul lunii august sau în septembrie, populația coropișniței este alcătuită din larve de vârsta a II-a și a III-a. Pentru hibernare, larvele coboară la o adâncime mai mare în sol, până la 80 - 100 cm sau se retrag în diferite locuri călduroase (grămezi de gunoi). Primăvara, larvele se ridică din nou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în cuib sub orotirea femelei timp de 1218 zile, apoi se răspândesc și sapă galerii proprii. La sfârșitul lunii august sau în septembrie, populația coropișniței este alcătuită din larve de vârsta a II-a și a III-a. Pentru hibernare, larvele coboară la o adâncime mai mare în sol, până la 80 - 100 cm sau se retrag în diferite locuri călduroase (grămezi de gunoi). Primăvara, larvele se ridică din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
coropișniței este alcătuită din larve de vârsta a II-a și a III-a. Pentru hibernare, larvele coboară la o adâncime mai mare în sol, până la 80 - 100 cm sau se retrag în diferite locuri călduroase (grămezi de gunoi). Primăvara, larvele se ridică din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se cu organele subterane ale plantelor. Spre toamnă, în cel deal doilea an, după ce au năpârlit încă de 3 ori, larvele se transformă în adulți, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
călduroase (grămezi de gunoi). Primăvara, larvele se ridică din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se cu organele subterane ale plantelor. Spre toamnă, în cel deal doilea an, după ce au năpârlit încă de 3 ori, larvele se transformă în adulți, care intră în diapauză hiemală. Ca paraziți, la coropișnițe se citează unele specii de nematozi (Oxyurius, Telestonum) și acarieni (Neothrombium, Caloglyphus, Rhizoglyphus), iar ca prădători diferite păsări (grauri, ciori etc.) și mamifere (cârtița, chițcanii etc.). Plante
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea organelor respective. Rădăcinile subțiri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dorsală a abdomenului este roșie, cu excepția ultimelor segmente, care sunt negre (fig. 3 a). Oul este cilindric, de culoare cenușie, prevăzut la cele două extremități cu două benzi circulare negre și cu puncte negre pe părțile laterale (fig. 3 b). Larva este asemănătoare cu adultul, lipsită de aripi și imatură sexual. La apariție are culoare galbenă-portocalie, iar la completa dezvoltare devine galben-roșcat; capul, toracele și picioarele sunt de culoare neagră (fig. 3 c). Biologie. Iernează ca adult în frunzarul din păduri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
14, rareori până la 36 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, hrean și alte crucifere. Perioada ovipozitară se eșalonează pe o durată de 4 - 6 săptămâni, timp în care o femelă depune 80 - 120 ouă. Incubația durează 815 zile. Larvele neonate stau grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. După prima năpârlire larvele se răspândesc pe diferite organe ale plantelor. Dezvoltarea larvară durează 4 - 5 săptămâni, perioadă în care ele năpârlesc de 5 ori. Adulții apar în luna iunie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
alte crucifere. Perioada ovipozitară se eșalonează pe o durată de 4 - 6 săptămâni, timp în care o femelă depune 80 - 120 ouă. Incubația durează 815 zile. Larvele neonate stau grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. După prima năpârlire larvele se răspândesc pe diferite organe ale plantelor. Dezvoltarea larvară durează 4 - 5 săptămâni, perioadă în care ele năpârlesc de 5 ori. Adulții apar în luna iunie și apoi apare a doua generație. Înmulțirea ploșniței roșii a verzei este puternic influențată
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în care ele năpârlesc de 5 ori. Adulții apar în luna iunie și apoi apare a doua generație. Înmulțirea ploșniței roșii a verzei este puternic influențată de numeroși entomofagi. Astfel, Perju și colab., 1989, semnalează pentru stadiile de adulți și larve speciile Dioctria lateralis Meig. și Steinopogon sabaudus F. (ordinul Diptera), precum și himenopterele oofage: Trissolcus grandis Thon., Trissolcus scutellaris Thon., Trissolcus simoni Mayr., Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Trissolcus scutellaris Thon., Trissolcus simoni Mayr., Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fructele sau acestea rămân nedezvoltate. În ultimii ani, dăunătorul produce pagube care pot duce la pierderea parțială sau totală a producției de semințe. În primăverile și verile călduroase pe o plantă se pot întâlni peste 10 exemplare de adulți și larve. S-a constatat că varza roșie și creață sunt mai puțin atacate de acest dăunător. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: a) măsuri agrotehnice: o pregătirea corespunzătoare a terenului prin executarea arăturilor și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
succede 14 - 18 generații. O generație se poate dezvolta în 10 - 15 zile. Primele generații de primăvară și ultimele de toamnă au o evoluție mai lentă (15 - 30 zile), fiind determinată de temperatură. În cursul verii pe plante se întâlnesc larve și femele aparținând la 3 - 4 generații, care se suprapun (Constantinescu, 1965). Temperatura optimă pentru evoluția acestui dăunător este cuprinsă între 18 - 260 C. Durata stadiului larvar este cuprinsă între 916 zile. Pragul biologic inferior de dezvoltare (t0) este de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
K = 179,40 C. Cercetările efectuate în țara noastră referitor la apariția femelelor au arătat că acestea apar numai când se formează colonii dense de păduchi. Lumina prezintă atracție asupra indivizilor aripați și nu influențează asupra celor nearipați și asupra larvelor. Umiditatea relativă a aerului nu are influență asupra dezvoltării indivizilor de Brevicoryne brassicae L. Precipitațiile abundente, ploile repezi acționează asupra indivizilor, în special a formelor aripate și larvelor, prin îndepărtarea lor de pe plante. Coloniile de Brevicoryne brassicae L. atrag un
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atracție asupra indivizilor aripați și nu influențează asupra celor nearipați și asupra larvelor. Umiditatea relativă a aerului nu are influență asupra dezvoltării indivizilor de Brevicoryne brassicae L. Precipitațiile abundente, ploile repezi acționează asupra indivizilor, în special a formelor aripate și larvelor, prin îndepărtarea lor de pe plante. Coloniile de Brevicoryne brassicae L. atrag un complex de specii parazitoide și prădători care limitează populațiile de păduchi. Dintre speciile prădătoare importanță prezintă: Cocinella semptempunctata L.; Cocinella 14-punctata L.; Crysopa carnea Steph., Adalia bipunctata L.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]