1,578 matches
-
a răspândit ca o categorie de critică socială. Dar cum a fost definit termenul "nihilist" în Părinți și copii? Merită recitit pasajul exact din roman în care Turgheniev îl introduce și îi precizează accepția. Nihilist, rosti Nicolai Petrovici, vine de la latinescul nihil: nimic, pe cât îmi pot da eu seama. Cuvântul acesta ar indica, deci, pe omul care nu recunoaște nimic. Spune, mai bine, care nu respectă nimic, replică Pavel Petrovici (...). Care privește toate lucrurile din punct de vedere critic, observă Arcadie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la crearea căreia contribuie"6. Astfel, fiecare etapă din istoria gândirii umane la care vom face referire a participat la geneza socială a culturii și va releva câte o semnificație nouă pentru înțelegerea acesteia. Termenul cercetat de noi provine din latinescul cultura, care era folosit de către romani cu sensul de cultivarea pământului sau îngrijirea animalelor. El va fi folosit din nou spre sfârșitul secolului al XIII-lea, de data aceasta însemnând teren cultivat. S-a făcut astfel prima trecere a semnificației
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
curând evoluția firească a limbii, care are loc de pe o parte din metonimie (de la cultura ca stare la cultura ca acțiune), iar pe de altă parte prin metaforă (de la cultivarea pământului la cea a spiritului), imitând în acest context modelul latinesc cultura, latina clasică fiind cea care a instituit folosirea cuvântului cu sens figurat"8. Sensul figurat al termenului de cultură este consacrat în secolul al XVIII-lea, un rol important având și definirea lui în ediția din 1718 a Dicționarului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coordonat de către Marius Sala, a tratat problema originii cuvintelor din vocabularul românesc, structura etimologică a acestuia fiind alcătuită din67: Elemente romanice 71,66% * 30,33% latinești moștenite; * 22,12% franceze; * 15,26% latinești savante; * 3,95% italiene. Formații interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine) Slave 14,17% 9,18% slava veche; 2,6% bulgărești; 1,12% rusești; 0,85% sârbo-croate; 0,23% ucrainene
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coordonat de către Marius Sala, a tratat problema originii cuvintelor din vocabularul românesc, structura etimologică a acestuia fiind alcătuită din67: Elemente romanice 71,66% * 30,33% latinești moștenite; * 22,12% franceze; * 15,26% latinești savante; * 3,95% italiene. Formații interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine) Slave 14,17% 9,18% slava veche; 2,6% bulgărești; 1,12% rusești; 0,85% sârbo-croate; 0,23% ucrainene; 0,19% poloneze. Germane 2,47% Neogrecești
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
relația pedagogică, de comportamentul profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul profesorului. Din punct de vedere etimologic termenul de autoritate derivă din cuvântul latinesc „autoritas“ care înseamnă prestigiul de care se bucură cineva (în acest caz, profesorul) ca specialist, prin cunoștințele sale și ca om prin calitățile sale. Prin tradiție profesorii aveau o putere considerabilă în clasă, dar, în timp, această putere a fost
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestei tehnici în rezolvarea unei probleme plastice, sau în realizarea unor compoziții, datorită înțelegerii patentelor expresive ale procedeelor acestei tehnici. Din tehnica umedă, fac parte: tehnica culorilor transparente - acuarela; tehnica culorilor opace - guașa și tempera. Acuarela Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa, ale căror origini trebuie căutate în Egiptul antic. Primul pictor european care
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Încetați să mai pronunțaȚi cuvintele în gând; 3. Faceți eforturi conștiente de a citi mai rapid; 43 4. Citiți pe unități de gândire; 5. ÎmbogățiȚi-vă în mod continuu vocabularul: a. citind în mod diversificat; b. învățând rădăcinile grecești și latinești ale cuvintelor; c. notând cuvintele noi pe care nu le înțelegeți; d. folosind dicționarul pentru a identifica sensul cuvintelor noi; e. utilizând în scris și în vorbire cuvintele nou învățate. 6. Realizați exerciții de citire rapidă seara înainte de culcare (15-20
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
elevului", la adresa: www.sdcoe.k12.ca.us/notes/51/parstu.html *) Construct, o imagine, o idee ori o teorie, un complex format dintr-un număr de elemente simple; idee abstractă sau generală inferată sau derivată din cauze specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stirpei Fabia, adică Maximi-lor, poate, în baza aceleiași etimologii care lega epitetul Maximus al domus Fabia cu cel omonim de Maxima ara și de Circus Maximus (Fasti, II, 391): de data aceasta, potrivit lui Ovidiu, Maia trebuia să aibă legătură cu latinescul maius, comparativ al lui magnus. De altfel, Ovidiu face referiri clare la posibilitatea de a deriva numele lunii mai, Maius, de la maiores (Mensis erat Maius, maiorum nomine dictus: Fasti, V, 427): acest lucru demonstrează un efort de fantezie etimologică, care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Anjou, de Bar și de Lorena, conte de Provence, rege al Neapolelui, cultivă literatura, cf. NPLI (n. tr.). 85 Dracul (le Drac în original, n. tr.), substantiv împrumutat din legendele provensale de către George Sand, provine în mod evident din latinescul draco. Moldovalahii îl întrebuințează foarte des pe acesta din urmă în sensul de spiriduș, spirit rău, diavol. 86 Din cele cinci legiuni venite să cucerească Dacia, trei erau spaniole și două italiene. Traian însuși era spaniol (dintr-o familie romană
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acesteia, supranaturalul și prezența unor potențe superioare celor umane, marcând o formă de distanțare a lucrurilor și ființelor puse în slujba divinității de tot ceea ce este impur. În acest context al definițiilor, termenul actual din limba română, sacru, provenit din latinescul sacer, semnifică, de asemenea, ceea ce este sfânt, solemn, cu caracter religios, inspirând sentimente de venerație și înălțare. Tot astfel, în limba franceză, sensurile noțiunii de sacru impun respectul absolut, desemnând "ceea ce aparține unui domeniu separat, interzis și inviolabil"10, opus
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
existând un termen specific modului lor de înțelegere a lumii, și anume cel de génesis 154, noțiune ce respingea posibilitatea actului creator, față de care nu prezenta nici o corespondență 155. Un alt aspect semantic a fost și cel acordat cu noțiunea latinească origo, ce desemna momentul începutului sau al originii, și din care avea să se formeze și conceptul originalității, desemnând ulterior un scop în sine al creației unui însemnat număr de artiști. Timpul a arătat însă că "spiritul înnoitor pogoară unde
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
aspecte, studiile de specialitate oferindu-le deja o imagine suficient de clară. 141 Régis Debray, Viața și moartea imaginii: o istorie a privirii în Occident, Editura Institutul European, Iași, 2011, pp. 28-29. 142 Ernst Cassirer, op. cit., p. 24. 143 Termenul latinesc religio desemna inițial ideea unei legături sau a unei relații, nereferindu-se în mod strict la domeniul religios. (Vezi Constantin Cuciuc, Sociologia Religiilor, ediția a III-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006, p. 99.) 144 Marin Gherasim, A
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
termenul grecesc eikon, ale cărui sensuri erau cele de imagine și reprezentare, iar pe de altă parte, în eidolon, un termen aparte al vocabularului vizual și spiritual. Totodată, originile semantice ale noțiunii de imagine se îmbogățesc și prin sensurile termenului latinesc imago. (Vezi Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia..., pp. 9-22.) 304 Ibidem, p. 237. 305 Ibidem, p. 238. 306 Marie-José Mondzain, Imagine, icoană, iconomie: sursele bizantine ale imaginarului, Editura Sophia, București, 2009, p. 102. 307 Ibidem, p. 102. 308 Régis Debray susține că
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Constantin Boteanu, erau cu trei-patru ani mai mari ca dânsul. Când termină clasa a patra și aduse iar certificatul, Bologa crezu nimerit să-i spună câteva cuvinte grave, de față cu doamna Bologa, în picioare. După o introducere cu citații latinești, îi evocă amintirea străbunului tras pe roată la Alba-Iulia și apoi urmă cu glas falnic: ― De azi încolo, fiul meu, ești bărbat. Dacă ar fi nevoie, ești pregătit să-ți poți câștiga singur o pâine. Intrând în cursul superior, orizontul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
208 Jeanne Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, ed. cit., p. 139. 209 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie, ed. cit., face o apropiere între solomonarul-ghicitor și ereticii bogomili ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt altceva decât niște căutători de adevăr neînțeleși, greșit interpretați de semenii lor" (p. 9). 210 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o rețea) și Internetul. În calitate de mijloc de transmisie sau de restituire, pentru semnale, oricare ar fi acestea, media facilitează relaționarea oamenilor 41. Mass-media înseamnă un "suport de informaare care cunoaște o difuzare masivă. Inițial, acest cuvânt, forma de plural din latinescul medium, s-a impus că forma de singular desemnând unul dintre mijloace. În acest ansamblu multiform de mijloace, publicitatea ia caracteristică de a desemna prin termenul de marile medii următoarele cinci vehicule mediatice: presă, cinematografia, radio, televiziunea, afișajul. Acestea sunt
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mai cuprinzător rămîne Însă filologia. Cum definirea lui a rămas laxă, nu s-a putut determina cercul domeniului, care este lărgit sau Îngustat. Îngustarea domeniului poate merge pînă la simpla citire a textelor literare, În speță a celor grecești și latinești (sau numai cercetarea limbii). Acestei abor dări i se opune poziția, dominantă În filologia clasică, de asumare totală, prin cercetarea Întregii moșteniri grecești și latinești, pentru prima dată la Platon: philologia desemna dragostea de vorbă, de conversa ție, de argumentare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
poate merge pînă la simpla citire a textelor literare, În speță a celor grecești și latinești (sau numai cercetarea limbii). Acestei abor dări i se opune poziția, dominantă În filologia clasică, de asumare totală, prin cercetarea Întregii moșteniri grecești și latinești, pentru prima dată la Platon: philologia desemna dragostea de vorbă, de conversa ție, de argumentare (ca dispută teoretică); domeniul seman tic al termenului este bine pus În evi dență de antonimie: philologos vs misologos, „amator de argu mentație“ vs „cel
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nevoie de cunoaștere a făcut ca Încă de la primele atestări termenul „filo log“ să fie un echivalent pentru „erudit“. Înțelesul modern restrîns al termenului „filologie“ este acoperit de sintagma „critică diplomatică“, prin care se definește strict cercetarea manuscriselor (ter menul latinesc diploma denumește manuscrisul, per ga mentul). Scopul comparării, al colaționării, este stabilirea unui text.Pe lîngă disciplinele oarecum previ zibile din punctul de vedere al omului modern - gramatică, dialectică și reto rică -, filologul era menit să studieze muzica, aritmetica, geometria
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
decît În oricare carte modernă: punctuația, dacă exista, era rudimentară, lipsea despărțirea În cuvinte, iar pînă În Evul Mediu nu s-a făcut niciun efort pentru a se schimba aceste obi ceiuri, atît În textele grecești, cît și În cele latinești. Sistemul de accentuare, care În greacă ar fi putut com pensa această dificultate, nu a fost inventat decît În perioada elenistică și chiar și atunci, vreme Îndelungată, nu a fost de uz comun. De-a lungul Întregii Antichități, alternarea interlocutorilor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
secolul al VII-lea Î.H.). Papirusurile au Însă o importanță cu totul specială ca mărturii de viață cotidiană (scrisori, corespondență privată, contracte, chitanțe, acte juridice, acte admi nis trative). Aproape toate papirusurile din Egipt sînt grecești (foarte puține sînt latinești). Prelucrarea Papirusul, după cum am mai spus, era o plantă pa lustră cultivată Îndeosebi În Delta Nilului, dar care Într-o variantă de mai mici dimensiuni creștea și În altă parte. Măduva plantei se tăia În fîșii 1, cît mai lungi
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
răscumpărarea. Grabnic, rețeta a fost preluată de arabi, care au răspîndit-o În lumea bizantină și În Occident. Cele mai vechi codice de hîrtie datează din secolul al IX-lea, pentru textele grecești, și din secolul al XIII-lea, pentru cele latinești; aceste repere cronologice nu exclud Însă folosirea anterioară a hîrtiei În scopuri nonliterare. Papirusuri literare vs nonliterare Din punctul de vedere al tradiției manuscrise, este importantă Împărțirea papirusurilor literare În două clase, În funcție de ceea ce au adus la lumină: texte pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ansam blu tradiția codicelor este mai bună decît cea a papi rusurilor. Cu toate acestea, pentru unii autori greci tradiția papirusurilor este fără Îndoială superioară. Adeseori papirusurile au venit ca o confirmare pentru emendările eleniștilor moderni. Mărturiile papiriacee pentru texte latinești se află Într-o poziție distinctă. În urma săpăturilor efectuate În Egipt au fost recuperate fragmente deja cunoscute din autori latini. Înaintea tuturor se plasează, din acest punct de vedere, Vergiliu și Cicero. Din Vergiliu, s au conservat pe papirusuri mai
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]