767 matches
-
în termenii colonizării, colonizarea Daciei de către romani constituind un cap de pod în înțelegerea acestui fenomen. Printre efecte (la distanță) putem aminti și de constituirea unui pol latin în Europa. Migrația românilor către Spania și Italia poate reprezenta sursa menținerii latinității noastre, inserarea în aceste culturi putând furniza rădăcinile necesare pentru rezistența în fața americanizării. Și asta chiar dacă limba română va suferi importante modificări, în condițiile în care rezistența la limbile latine este aproape nulă datorită multor expresii învecinate. Persoana iubită e
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tranzitează gloria mondenă, că eram tare la latină-n școală! Hai să mai bem, fraților, și să vărsăm o lacrimă și pentru Geoană, tot ceseateul Îl regretă... O, tempera, o morses!!! Tii, numai zece luam la latină, urlă și-acu’ latinitatea-n mine. Venivididavinci - adică, zic io, venit, plăcut, băut, fiindcă mi-e cârciuma agoră... 10.06.2009 Florăreasa Cum o zi fără băutură e o zi pierdută și irosită În zădărnicie - vorba lui Sandu, care s-a gândit să treacă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pentru poporul italian și stima pentru biologii italieni. Astfel, În ziua de 27 aprilie, la masa de adio, fiind invitat să vorbească În numele oaspeților străini, sursa a făcut În mod public un discurs În acest sens, adăugînd că pentru români latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
bine pus la punct. Din Ucraina, trebuia să intre în Republica Moldova și apoi să treacă granița spre statul român. Trecuse Prutul fără nici cea mai mică problemă. Câțiva exaltați făceau mare tam-tam pe tema unirii celor două țări. Vorbeau de latinitate, de unitatea de limbă și de faptul că râul Prut nu era decât o graniță artificială care separa același popor. Deși, oficial, autoritățile de la București declarau că nu aveau probleme de frontieră cu statul moldovean, încurajau aceste idei. Acordaseră facilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
della sonda“, pe care Marinetti a recitat-o la una din conferințele sale din aula Academiei Comerciale și al cărei colorit și sonoritate au entuziasmat atunci miile de auditori de față”. Ar fi de reținut aici continuitatea - pe linia promovării latinității - între relațiile poetice ale lui Vasile Alecsandri cu bardul provensal Frederic Mistral și rolul lui Marinetti de „ambasador” al literaturii țărilor latine (în particular, al literaturii române)... Rod al unei vizite întreprinse de Marinetti „pe teren” împreună cu un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
privind la dulapul suspendat de deasupra chiuvetei. Ceștile sînt acolo, mai zice. Dacă Piticul ar auzi-o, s-ar răsuci în mormînt, repetă. Prea și-au băgat nasul peste tot, Libération, 29, 30, sau 31 decembrie, cîteva rînduri pline de latinitate, cine o mai fi și impacientatul ăsta? se întreabă. Știți ce, dom’ Colonel, zice Poștașul, Jean Hațfeld, sau cum l-o fi chemînd, o fi murind și el de nerăbdare să ajungă la petrecerea de Anul Nou, sau de Revelion
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sterilizare, și moartea "Europei". Cred, astfel, că nu m-am depărtat prea mult de problemele neamului nostru, și ale timpului nostru, dând la iveală această carte în care e vorba de istoria recentă a unei țări din cealaltă extremitate a latinității. Adresîndu-se, cu opt ani în urmă, tinerilor portughezi, Salazar le spunea: "Timpurile devin din ce în ce mai aspre... Vă spun că sunteți generația sacrificată, generația care trebuie să răscumpere...". Marea încleștare de astăzi, în care mai ales tineretul se jertfește, răscumpărând greșelile atâtor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Și ce bine Îmi semăna eroina din film, În furoul ei vechi cu breteaua ruptă, parcă eram eu la șaptesprezece ani. MÎine trebuie să merg să plătesc lumina. Pe somația de plată „București“, Într-un chenar, un oraș În efigie, latinitatea noastră În nasuri, În urechi, profiluri de medalie În corturile din Bariera Moșilor, scriitoarea Înfierbîntată În fața flăcăului oacheș de la baraca de tir. Pe masă Între două borcane de mazăre e un spațiu mic pe unde s-ar putea strecura un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
buricul lumii și vrea să se izbească cu umerii de toți pereții. Pe mine mă cheamă ca pe bunicul meu, dar eu iscălesc cu„th” și multe vocale. Nu mai sînt un oarecare Toader Știr, ci un Theodor Stiria. Reprezint latinitatea nației, nu buruiana de pe băligar. Cu capul mare și țepos, amicul îmi păru profet. Știam în ce chip a ajuns cărturar. Îi murise, de copil, mama iar tacă-său începu să-l ia cu el la oi. Ședeau în tîrlă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
deosebesc de alte popoare, (aici am dat-o un pic la-ntors, pe mult folosita limbă de lemn, dar sper să-mi permiteți, parol, nu se va repeta!). Pentru mulți, este aproape incredibil, cum am ajuns să fim o insulă de latinitate, înconjurată de slavi și maghiari, de la care am absorbit cu timpul puține chestii bune, probabil doar cu paiul și foarte, foarte multe rele, luate direct de la sursă cu polonicul regimentului. Și ce-a ieșit se vede. Un amestec eterogen dintre
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a abordat problema originii române a românilor și latinității limbii române și a scris în limba română, adresându-se tuturor românilor. Prin opera sa, Miron Costin a contribuit la emanciparea culturii românești “din veșmântul slavon” și la desprinderea ei “din tiparele bizantino-ortodoxe”; a contribuit la formarea limbii române literare
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
începând din secolul al X lea sau chiar al XI-lea -XII-lea, puritatea latină a limbii române. Urmând această schemă ruptă de realitate, generații după generații de cercetători se străduiesc, de 150 de ani, să aducă noi argumente în sprijinul latinității spiritului românesc și să descopere elemente de substrat doar în alba neză, elemente care trebuiau să se fi supus legităților fone tice ale trecerii de la latina dunăreană la română. I.N.O.: Venită după „Iașii două milenii de atestare documentară (Elanul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă”, tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, substantiv În limbajul copiilor.) Am pus În cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele Însemnînd latinitate, adică una dintre caracteristicile profund nocive ale păturii. Care dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el Însuși un mare gînditor și deja Împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții ce-a trimis milioane de oameni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
exersează cele "șapte feluri de ambiguitate", ficționalizează istoria mai ceva ca ficționarii*, să obțină premiul cel mare: manualul de istorie... alternativă. Alternativa Mitu. Mit? Ăsta-i cuvînt de rușine. Noi avem nevoie de Mitu, nu de "mituri" istorice ca "mitul" latinității, al continuității, al unității, al rezistenței... Repere de valorizare? Vîrful inegalabil (pînă la proba contrarie) al literaturii române, Miorița, e obiect de batjocură. Rîde cineva de Abel păstorul că s-a lăsat ucis de Cain plugarul? Agenții noștri de influență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu Constantinopolul, și funcționând ca un mijloc de apropiere, de simbioză cu Apusul. Este îndreptățită întrebarea: care este sensul acestei "fundațiuni" religioase a lui Justinian? Este o nouă creațiune organică, țâșnind din substratul popular al regiunilor din sudul Dunării, a latinității din sud-estul Europei și ea cuprinde, prin solidaritatea și interferența malurilor dunărene, și influența, conștiința de drept și așteptarea de viitor asupra vechii Dacii. Noua lume romană care se încheagă acum, epoca lui Justinian, evocă trecutul latin. Pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Comunitățile creștine intracarpatice au continuat formele tradiționale de conducere și organizare autonome. Și în secolele V-VI, bisericile din fosta provincie Dacia s-au aflat în sfera de autoritate a Romei-această realitate bisericească a fost benefică, deoarece a conservat latinitatea nord-danubiană. Ritul funerar predominant a fost inhumația în tot arealul romanic. Ca o concluzie, în secolele V-VI, dovezile privind răspândirea creștinismului în spațiul carpato-dunărean sunt mai numeroase, dar multe elemente ale vechii spiritualități erau încă active, însă stabilirea proporției
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de altă parte, începutul penetrației vocabulelor slave în limba română, în anii 800-900, secolele IX-X. În acest context, viața religioasă a populației nord-dunărene a jucat un rol excepțional. Astfel, în secolele V-VI, s-a încheiat bilingvismul și încorporarea în latinitate a celei mai mari părți a populației din nordul Dunării. Generalizarea creștinismului de limbă latină a fost unul din factorii fundamentali ai acestui proces. Schimbările survenite în evoluția de ansamblu a limbii, în secolele VII-X, au avut rezonanță și în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
greci (bizantini), nu latini. Dar, la rândul lor, solii Papei au arătat că, înaintea venirii slavilor și bulgarilor, aceste teritorii din sudul Dunării aparțineau Romei, bisericii apusene (latine). În momentul creștinării din secolul al IX-lea, mai dăinuiau urme ale latinității dunărene și ale unui creștinism de limbă latină. În cele din urmă, instituirea definitivă a bisericii slavo-bulgare, ca parte a creștinătății răsăritene, s-a făcut prin traducerea cărților sfinte în limba slavonă și propovăduirea credinței în Bulgaria în această limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de aceea a lui Attila. Scrierile umaniștilor europeni din secolele XV-XVIII, despre prezența românilor pe teritoriul vechii Dacii în evul mediu, transformă această idee într-un fapt de conștiință europeană. Esența teoriei umaniste despre autohtonia românilor, asociată cu aceea a latinității lor, constă în susținerea descendenței lor din "coloniile romanilor" aduse de Traian la nord de Dunăre. Această idee o întâlnim la cei mai de seamă exponenți ai lumii intelectuale europene, de la Flavio Biondo și Enea Silvio Piccolomini până la Francesco della
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dacia (nordul Dunării), din coloniștii romani lăsați aici de Aurelian, amestecați apoi cu slavii. Este cât se poate de clar că ei (coloniștii) au primit sprijinul elementelor romanizate din sudul Dunării, care au evoluat într-un mediu mai favorabil păstrării latinității. Însă, subliniază Brătianu, este "absolut inexact" să presupunem că teritoriul ocupat actualmente de români (nordul Dunării) a fost părăsit în întregime, de către strămoșii lor (daco-romanii), și că nu a mai existat nici un contact între provinciile din nord, invadate de barbari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
80%! Același este raportul în limba vie, vorbită de popor și, în mai mică măsură, în cea scrisătehnică, științifică, filozofică. În concluzie, preponderența elementului latin, ca valoare circulatorie și frecvență, în scris și viu grai, reprezintă nota de căpetenie a latinității limbii române. Lexicul românesc se împarte în trei grupe: cuvinte latine, autohtone (traco-dace) și străine (de împrumut)slave, grecești, turcești, ungurești și neologisme. Elementul latin formează majoritatea cuvintelor pentru că noțiunile și lucrurile principale, abstracte și concrete, se numesc cu termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se formează în mediu iezuit, iezuiții avînd, prin 1640, un colegiu la Iași. De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii moldoveni, Ureche și Miron Costin ultimul scriind în poloneză trimit la latinitatea originilor române regăsită în alianța cu Polonia catolică. Oscilațiile spre spațiile culturale periferice Polonia -, care trimit spre un centru al istoriei naționale Roma trezește reacții de respingere. Mitropolitul Kievului, Petru Movilă, creează în 1633 un colegiu ortodox în serviciul apărării
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Gheorghe Șincai și Petru Maior întruchipează coerența construcției identității naționale. Formați la Blaj, la Viena și la Roma, ei sînt istorici, lingviști, juriști. Ca istorici, ei regăsesc originile romane și continuitatea latină a Antichității românești. Ca lingviști, ei impun o latinitate a limbii române. Ca juriști, ei participă la reflecțiile inteligenței Vienei privind dreptul natural. Micu publică la Sibiu, în 1800, o lucrare intitulată Legile firei, inspirată de filosofia lui Baumeister care alimenta, pe la 1750, gîndirea politică a despotismului luminat. Acești
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la cei cu dare de mînă, ca Mavrocordat, de exemplu, lăsînd pe liberali să ocupe sălile primăriei. Grupul provoacă imediat o oarecare nemulțumire în oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Puterile centrale din septembrie 1915. După reprezentanții Antantei, Brătianu tergiversează: acest du-te-vino de speranță și decepție se explică prin natura levantină a personajului, prin neîncrederea Bucureștiului față de Rusia. Se exaltă și se celebrează prietenia României cu Franța și Italia în numele latinității. Prietenii Antantei sînt Take lonescu, Filipescu, fostul ministru de Război. Universitatea din București înclină de partea Antantei: profesorul Istrati, președintele societății franco-române Diamandi. organizează manifestații în sprijinul Antantei. De cealaltă parte, cabinetul din Sankt-Petersburg se plînge că Bucureștiul ușurează trecerea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]