2,345 matches
-
dă răspunsul prin vise” (Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 26, 1). După incubatio, preoții sanctuarului (asklepiazii) interpretau visul. Practica pare să aibă ca model pe cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
incubatio, preoții sanctuarului (asklepiazii) interpretau visul. Practica pare să aibă ca model pe cea de la templul apolinic de la Delphi. Asklepios era fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiul zeului Apollo care, cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De Pythiae oraculis, 6) (109, p. 107). Plinius remarca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De Pythiae oraculis, 6) (109, p. 107). Plinius remarca virtuțile de excepție (narcotice, analgezice, terapeutice) ale „frunzelor laurului de Delphi”, „mai ales dacă sunt arse” (Naturalis historia, XXIII, 157) (38, p. 167). De asemenea, la gnosticii din Egipt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De Pythiae oraculis, 6) (109, p. 107). Plinius remarca virtuțile de excepție (narcotice, analgezice, terapeutice) ale „frunzelor laurului de Delphi”, „mai ales dacă sunt arse” (Naturalis historia, XXIII, 157) (38, p. 167). De asemenea, la gnosticii din Egipt, în timpul incubației se producea „arderea unor aromate”, cum ne asigură Iamblichos (De mysteriis Aegyptiorum..., 29). În fine, așa cum am amintit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această situație o regulă importantă : planta din care este făcută cununa de pe capul unor zei conține substanța narcotică pe care și-o administrau preoții și adepții zeilor respectivi. Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului la o veche divinitate cretană (110), al „ciupercii sacre” psihedelice (Teonanácatl sau Psilocybe mexicana) ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
116). Revenind la misterioasa plantă kiphos, știm că până astăzi, în unele țări din nordul Africii (Egipt, Algeria, Maroc ș.a.), kif sau kief este numele hașișului, extras din Cannabis indica (uneori în combinație cu opium și extract de frunze de laur). În literatura secolului XX, prozatorul pre-beatnic Paul Bowles, stabilit în Tanger (Maroc), a făcut cunoscut kif-ul (hașișul) marocan în romanele sale, începând cu The Sheltering Sky (1949) (117). În 1962, la presiunea poetului Allen Ginsberg, Bowles a publicat un volum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciumăfaie, muscariță etc.) ca și cele din Europa Centrală și Occidentală. Pe la 1870, folcloristul Simeon Mangiuca vorbea despre folosirea în Transilvania a unor „plante cabalistice [sic !] fermecătoare : pentru dragoste, urât și altele multe, dintre care memorăm Datura stramonium (ciumăfaia, turbarea, laurul), cu al cărei venin teribil vrăjitorii se fărmecau pe sine înșiși, ca să se transforme în strigoi” (6). De altfel, este posibil să fie vorba de o influență din zona centrală a continentului, odată ce credințele și legendele populare comentate mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc.). Pe teritoriul României, la Mangalia, s-a descoperit un vas farmaceutic din 1609 pe capacul căruia era gravat textul : Teriaca Fina Alla Testa D’oro in Venet. Pe centrul capacului era desenat un cap de bărbat cu cunună de lauri pe frunte (178). în manuscrisul românesc din 1788 însemnări pentru doftorii, ca remediu împotriva bolii „ciumică, ferească Dumnezeu”, autorul recomandă altânbaș, dar pentru că termenul nu era generalizat, el explică imediat : „tiriac de la băcani” (158, p. 171). Este o expresie intrată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asta scursă din câteșipatru unghiurile lumii trăiește în ultima linie din vânzarea de brațe omenești cu luna și cu ziua, căci orice braț care nu produce nimic trăiește de la brațul ce produce ceva. Iată în adevăr încă o frunză de laur în coroana lui Carol Îngăduitorul. Despotismul, oricât de odios ar fi, totuși are mai multă îngrijire de popor decât republica străinilor din România, cu eticheta ei monarhică. Căci această republică nu are și nu a avut o altă menire decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel Mare, nu se va găsi să fi pus vreun ban într-acest scop unul măcar din toți cei ce au pus înainte individualitatea lor la inaugurare și au căutat să culeagă lauri de pe scumpa memorie a sublimului domn romîn! Istoria ne spune că, în toată glorioasa lui domnie, neobositul și neînvinsul erou, care a avut pe rând să lupte cu toate limbele străine ce ne înconjurau, a dus o viață de griji
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întrebăm - abstracție făcând de orice vederi de partid - ca fel de testimoniu de sărăcie intelectuală și-ar da acest organ daca am găsi că administrația unui Chirițopol e bună, stilul unui Fundescu ori Bibicescu escelent, versurile lui Serurie vrednice de laurul pururea verde ori politica unui Pherekydis eminamente romînească? Nimic nu degradează atât de mult intelectual 358 {EminescuOpXIII 359} {EminescuOpXIII 360} ca admirarea și lăudarea răului. Helvetius zice cu drept cuvînt: [... ] Daca n-am fi în stare a cunoaște sau a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfârșitul vieții, pentru că mintea nu se 'nvață, ci se moștenește de la mama. [... ] zice Voltaire, iar Goethe zice: Obscurantismul veritabil nu consistă în oprirea răspândirii adevărului, clarității, folositorului, ci în aceea că i se dă curs și trecere minciunii. Văzut-am laurii sfinți ai gloriei De frunți comune pângăriți. De aici se vede de ce obrăznicie e capabil un cap de rând când ai comis greșeala de a-l proclama mare spirit. A o face aceasta e un mijloc care nu se scuză
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fusese student la medicină, lucrase la I.M.G.B., iar acum era dascăl la biserică și angajat la Unitatea de prefabricate și confecții metalice a cooperativei Glina. Sărăcie, muncă, beții cu rom, Relu și Andrei - crai ai curții maidanelor și înjurăturilor, alături de Laur, vărul lui Relu, fiul mătușii Motănica și al țiganului Gilbert, un spurcat și nărăvit la toate cele. Aproape dostoievskian, Andrei coace planul de a-l fura pe moș Victor, patronul cooperativei, și de a trece clandestin granița la sârbi. Printr-
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
între Relu și o țigancă mută și aproape nimfomană, în vreme ce călăuza menită a-i trece la sârbi lipsește. Suferind de incontinență narativă, autorul dezlănțuie o sarabandă evenimențială care omoară prin inflație de semnificații cruda frumusețe din prima parte a romanului: Laur fuge cu banii și cu țiganca, începe revoluția din decembrie 1989, Relu revine la București, Andrei reușește, în vălmășagul revoluției, să treacă granița, Relu dă, pe baricade, de Ortansa, ziaristă la „Dreptatea”, care cade însărcinată, Relu își vede publicate romanele
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
vălmășagul revoluției, să treacă granița, Relu dă, pe baricade, de Ortansa, ziaristă la „Dreptatea”, care cade însărcinată, Relu își vede publicate romanele, primește, ca și A., un premiu al Uniunii Scriitorilor, după care evadează la Constanța, unde-i află pe Laur cu țiganca vânzând nămol pe plajă, și altele încă. În exces, calitățile riscă serios să devină defecte, însă virtuozitatea narativă a lui A. este un câștig indiscutabil al prozei românești actuale. SCRIERI: Sonata pentru acordeon, București, 1993; Îngerul încălecat, București
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
1984; Judecata fără de apoi, Raubach, 1984; Piatră-apă-soartă, postfață Mihai Niculescu, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Raubach, 1986; Trei poeme, Raubach, 1986; Fuga din priveliști, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Raubach, 1989; Pardes, Aarhus (Danemarca), 1989; Cheia din miresme, Raubach, 1990; Stigmate și lauri, Raubach, 1993; Zariștea din timp, Raubach, 1994; ed. bilingvă (Zariștea din timp - En glauta ur tid), tr. Gabriela Melinescu și Bo Herlin, Oradea, 1997; Auzeliști, șaptesutedouăzecișicinci versuri șapte desene, semn, Raubach, 1996; Ochiul din lacrimă - Das Auge aus der Träne
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
Behring, Scriit. rom. exil, 163-182, passim; Dicț. analitic, III, 193-194, 346-350; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 169-175; Manolescu, Enciclopedia, 480-483; Ion Bogdan Lefter, Prima carte/ prima întoarcere din exil, OC, 2003, 185; Ovidiu Șimonca, Strania revanșă a celui care nu așteaptă laurii noștri veștejiți, OC, 2003, 185. E.M., M.I.
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
condiției poeziei și a poetului într-o lume în care „veșnicia s-a spânzurat”, „omul ștampilat iese pe bicicletă” și „se dau gândurile la rindea”: „Ce poezie și asta când berbecul / behăie când omul în colț / urinează pe floarea de laur.” Și, chiar dacă lirismul este adesea conștient sugrumat, se pot descoperi aici adevărate insule lirice, cu imagini picturale inedite: „Iubitul meu s-a aruncat în fântână / cu pofta ațâțată de lună / și-n zori fântâna a-nflorit / nuferi și sori, / ca
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
1989, precum și faptul că raportul analistului s-a axat în special pe cele mai recente evenimente și mai puțin pe înțelegerea profundă a schimbărilor politice din Germania de Est. 46. Pentru o prezentare completă a analizei avertismentelor, vezi Timothy M. Laur, „Principles of Warning Intelligence”, în Gerald W. Hopple și Bruce W. Watson (ed.), The Military Intelligence Community (Westview, Boulder, Colo., 1986), pp. 149-168. 47. Gordon Brook-Shepherd, Storm Birds: Soviet Postwar Defectors (Weidenfeld and Nicolson, New York, 1989), pp. 330-331, precum și Christopher
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Tot în gen monografic tratează S. și legendele despre Vlad Țepeș, abordate într-un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și o antologie bilingvă de poezie românească (1987). SCRIERI: Pentru izbânda noului (în colaborare cu P. Dinescu), București, 1957; Elena Văcărescu, București, 1974. Ediții: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, pref. edit., București, 1975, Memorii, tr. și pref.
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
pref. edit., Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare cu Aneta Stăvăruș); Povestiri medievale despre Vlad Țepeș-Draculea, introd. edit., București, 1978; Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot, tr. edit., introd. Senni Timonen, Turku, ed. bilingvă, 1985 (în colaborare cu Lauri Lindgren); ed. postfața edit., cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1985; Antologie de poezie românească - Valikoima romanian runoja, ed. bilingvă, Turku, 1987. Traduceri: Paul Verlaine, Confesiuni, București, 1987. Repere bibliografice: D. Micu, „Elena Văcărescu”, RL, 1974, 44; Zaciu, Lecturi, 212-216
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
ia în râs mascarada alegerilor. În vorbirea personajelor sunt elemente ce prevestesc limbajul caragialesc. Elanuri generoase întru iubirea de neam și țară însuflețesc o piesă ca La Plevna! (1878). În urma raportului elogios al lui Ion Ghica, volumul Dramatice (1879) primește laurii academici. Mai pot fi menționate câteva prelucrări (Hagi Eni de la Galatz, Femeiușca dracului, în colaborare cu Matei Millo). Iubitor de drumeție, S. își consemnează impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
sunt dezbărați de obiceiurile lor rele prin introducerea de băuturi spirtoase În mâncare, ceea ce le produce silă. Într-o carte persană pentru abuzul menționat se recomandă următorul remediu (care, se spune, vindecă Într-o singură zi): coajă de rădăcină de laur amestecată cu apă - se administrează până când produce o amețeală vecină cu nebunia; când pacientul se află În această stare, corpul Îi e frecat cu ulei cald, și se continuă așa până adoarme. În acea stare rămâne În general nouă ore
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
durerilor musculare ce se manifestă după renunțarea la opiu, precum și În vindecarea acelora cauzate de folosirea lui În exces. Poate că ar fi bine de Încercat efectul frecării corpului cu ulei cald cu sau fără administrarea cojii de rădăcină de laur sau de rădăcină de China și celelalte, În cazurile de intoxicare sau de otrăvire cu opiu. Experimentul lui Magendie tc "Experimentul lui Magendie " Următorul experiment al lui Magendie dovedește că narcoticul poate produce diferite efecte, În funcție de diversele combinații În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]