738 matches
-
a strigat la jandarm: - Ordin, tovarășe șef! - Ia primele zece case și adu aici din fiecare casă câte un om! Să văd ce-au de zis, zice-le-ar popa la cap! Tu pune într-un lighean apă caldă și leșie! - a dat dispoziție primarului. Rubleo, tu scoate trusa să avem totul la îndemână! - i-a ordonat și unuia din colaboratori. Între timp, milițienii își făcuseră datoria și aduseseră oamenii. Tristețea și întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a ieșit din casă. S-a mirat și mai tare când a văzut că în apropierea casei se căsca o groapă, plină cu apă. S-a bucurat foarte mult și a început să care apă, cu găleata, pentru a pregăti leșia cu care voia să spele rufele. Era greu la anii ei, dar simțea cum o forță misterioasă o întărea, îi dădea puteri nebănuite. După ce a umplut toate vasele din casă, a început să care apă în adăpătoare. A cărat o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
rafturilor pline și înalte până în tavan ale arhivei Curții de Casație, în care-și petrecuse 47 de ani de viață. Un acces de claustrofobie începu să-i tulbure mintea, când se opri în fața unui zid înalt și orb, de culoarea leșiei. În continuarea potecii, dar vertical, pornea o scară de incendiu cu trepte lipsă și semicercuri de sârmă care te împiedicau să cazi pe spate. Urcă anevoie prin trupul de omidă al scării, oprindu-se des. Jos imaginea se schimbă. Verdele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mare intelectual autohton, după cum am citit. Deocamdată, pe Miron logofătul, abia sosit din Polonia, moșul Cantemir îl primește "cu milă și cinste". Ba el se și încuscrește cu Miron Costin, numindu-l staroste la Putna, post important în relațiile cu leșii. }ara era cutreierată de-a lungul și de-a latul de polonezi. Bătrânul Cantemir, aliat cu turcii și tătarii, îi combate cu succes. El se distinge în lupte, lăudat fiind chiar de sultanul Suleiman, după cum notează Neculce: C-așa merge
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
era, se înfurie pe Dosoftei. Trădare! Dă poruncă să fie afurisit. Cum să osândești un sfânt?... în schimb, bătrânul domn începe să aibă dificultăți. Nu e bine să ataci cultura. Măria-ta, zic boierii, să nu ne punem rău cu leșii... Șerban Vodă, din Muntenia, îi scrie și el să se înțeleagă cu vecinii de la nord, că astfel îl va putea urma... Căpățânos, Cantemir: nu s-au potrivit... Una că știe felul leșilor, a doua că avea la Poartă feciorul zălog
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
consideră pe părinți principalii vinovați. „Copiii sunt copii. Se mai spală, mai trec pe lângă apă, dar tu ce fel de mamă ești? Nu trebuie să te interesezi, să îl iei tu la îngrijit? Pe vremea mea, mă spăla mama cu leșie că nu erau ca acum tot felul de șampoane și călcâiele le frecam cu o piatră. Dădeam de sânge, dar eram curată. Mă controla de acasă înainte de a mă duce la școală”, ne-a spus o vasluiancă. La Bacău, din
Aproape jumătate din elevii vasluieni, controlaţi epidemiologic, au păduchi sau râie () [Corola-journal/Journalistic/24773_a_26098]
-
haine bărbătești, ei în costume negre, cu pălării, șezând pe saci umflați, incredibil de unsuroși. Totuși îmi plăcea mirosul lor, de mahala, de putreziciune naturală, ca mirosul acela inconfundabil de la țară, unde se amestecă dospirea fructelor în butoaie de țuică, leșia lăturilor aruncate în semicerc pe pământ, seva vegetației copleșitoare care-ți întunecă vara privirile. Muncitori pe biciclete străvechi, de fier masiv, cu două-trei sifoane albăstrui legate cu sfoară pe mica platformă din spatele șeii, pedalau agale cu tenișii lor albiți de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
credința ce stăpânul O pune-n al meu suflet... ROMAN Mă tem, hatmane, tare Ca tu *, făcând sprâncene, să-ți scoți odată ochii. IUGA V[ODĂ] Destul, Bodei - puține sânt clipele vieții-mi, Tatarii-s la hotară și ungurii și leșii, Nu-i vreme să se strângă a țărei Direptate, Se poate cumcă [azi chiar să] fiu copil al morții, Căci fața noastră astăzi e-un obrazar de ceară Și, daca-mi închid ochii, un popă beat desigur Că m-ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate. Ce știm noi? - Voi trimiteți la regele polon Ca el să se unească cu toții la un loc Să dați la turci războaie... Și Cârje cel cu minte Cu leșii, cu maghiarii vă țese legăminte. Și toate astea, Doamne, duc țara la sicriu. Eu... nu trebuie s-o apăr... eu nu trebui s-o știu. * {EminescuOpVIII 155} [ȘTEFAN] am ridicat biserica... mă lupt pentru Cruce... sânt creștin și până când voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumea și pământul Eu? Să fi fost eu în locu-i n-o dădeam ferească sfântul Da' n-o luau de la mine cîtu-i lumea și pământul - îndărătnicule! - Doamne, mamă... dacă mie mi a fi așa de dor Duc [război] cu turcii, leșii, cum a dat Bogdan cel Chior Dau război cu toată [lumea], ca Bogdan Vodă cel Chior. - fugi de-aci, dragoste chioară - Aide, fugi, iubire chioară... vino iar când te-oi chema Haide, astăzi calea-vale, dar de altă dat-auzi, Ține minte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spăla mai nou, după cum zicea cu un zâmbet parșiv, „cu spuma bine temperată“ - în timp ce la noi încă era „zi de spălat“ la fiecare două săptămâni; o femeie din satul vecin venea, încălzea cazanul de aramă, înmuia cu făcălețul rufele în leșie, le freca pe scândura de spălat, le clătea... și eu încă mai aveam o bicicletă cu „frână de picior“. Atunci, pe aerodrom, acolo unde se înălța o casă lângă Shopping-Centre, se afla un Piper pe care tata spunea că îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Mogoșoaia, la o masă vecină, hipnotizând prin fonetica monologului magic o parteneră tânără, cu un chip de superbă madonă bizantină, coama ridicată Într-o coroană neagră și chipul alb, marmorat, și neverosimile mâini mari, noduroase, arse parcă de trudă și leșie. „Să nu spui da. Să nu spui niciodată da. Da este primejdios. Să nu spui da”, șoptea Poetul, În pauza discursului său interminabil și irezistibil, Întinzându-și printre sticlele fraterne chipul Încă frumos și frenetic spre prada efemeră. În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Selin în odaia în care suferea bolnavul și își propunea să se apropie și să cerceteze mai bine ca să nu fie înșelat, de fiecare dată însă se oprea în dreptul ușii, țintuit de ceea ce vedea. Din pânzeturile albe, zilnic fierte în leșie, apărea umflată și roșie vineție fața lui vodă. Boala i se întinsese și la pielea capului, și la gât. Umflătura era asimetrică și, pe sub pielea lucioasă de la o ureche la alta în zona maxilarului inferior și sub bărbie, se profilau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au dispărut și nu mă mai deranjează nimic. La băile de picioare, se utilizează trei zile, aceeași fiertură de plante cu tot cu apă, pentru că are loc un proces progresiv de macerare (descompunere și dizolvare) a plantelor, care transformă apa într-o leșie foarte tare și activă, prin dizolvarea plantelor în apă. Această leșie este foarte eficientă, extrage toxinele (deșeurile) și catifelează pielea. În perioada efectuării acestor băi, cele trei zile și o săptămână după ele, nu trebuie făcut efort fizic. Pentru că m-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
picioare, se utilizează trei zile, aceeași fiertură de plante cu tot cu apă, pentru că are loc un proces progresiv de macerare (descompunere și dizolvare) a plantelor, care transformă apa într-o leșie foarte tare și activă, prin dizolvarea plantelor în apă. Această leșie este foarte eficientă, extrage toxinele (deșeurile) și catifelează pielea. În perioada efectuării acestor băi, cele trei zile și o săptămână după ele, nu trebuie făcut efort fizic. Pentru că m-am hotărât să mă vindec și să mai trăiesc, mă tratez
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de paie de ovăz, le-am făcut identic cu băile la picioare contra bătăturilor. Am utilizat tot de trei ori, aceeași fiertură, de paie de ovăz, nu pentru economie, ci pentru că paiele se macerează în timp și apa devine o leșie foarte concentrată, cu putere de dizolvare (extragere) mărită. Regimul alimentar l-am îmbunătățit cu un castron de salată pe zi, preparat din cruditățile disponibile în luna februarie: morcov, pătrunjel, țelină, păstârnac, ridiche neagră, varză crudă albă, cu puțin oțet din
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
după cantitatea băută, ai avea de ales: fie mori în chinuri groaznice, ars pe dinăuntru, fie te alegi cu găuri de diverse calibre pe traiectul digestiv, care-ți fac tot restul vieții un iad, fie, e posibil și asta, dacă leșia nu-i prea concentrată și trece repede prin esofag, să fie neutralizată parțial de sucul gastric, fără să provoace pagube prea mari... Oricum, de departe sunt de preferat șoricioaica, cianura, ștreangul, venele tăiate, săritul de la etaj... Rafael presupuse că mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
parte, cert era faptul că-i aveam, și mult timp n-am putut scăpa de ei. Mama ne fierbea odată la câteva zile toată îmbrăcămintea. Făcea foc în curte și pe niște pirosteie mari, așeza cazanul în care se afla leșie, căci săpun nu se găsea pe atunci. Fierbea în cazan, câteva ore, toată îmbrăcămintea noastră și a lor. În timpul acesta stăteam în casă, goi pușcă, pentru că nu aveam haine de schimb. Dar păduchii apăreau după o zi, două din nou
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
I-a intrat în capcă duhul sfânt, prigonit de oameni, s-a ascuns în cearșafuri, și se supără când bați cu bățul plapuma și celelalte. Astă-seară n-a vrut să se culce, fiindcă rufele n-aveau duh, fiind spălate cu leșie și persecutate. M-a văzut pe mine cu batista asta și striga zor-nevoie că duhul sfânt s-a ascuns în ea și să i-o dau să doarmă pe ea. De-abia l-am potolit. - De ce nu-l duce într-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe la fiecare, pentru că personalitatea sa vulcanică nu poate fi Înlocuită de nimeni. Și, chiar dacă a Împlinit 60 de ani, acesta nu este un motiv să se oprească În spatele unui ecran de televizor, mai ales acum, când suferim așa cumplit de leșia asta care se intitulează pompos cultură și care se exprimă pe toate, dar absolut toate posturile de televiziune, devenite azi mod aproape exclusiv de cunoaștere și evoluție, de cultură și civilizație. Eu cred că 60 este apogeul vieții și că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
poți scrie în timp ce îți vine să te ascunzi și să dispari? Cât timp se poate prelungi acest exercițiu pe fond de lehamite continuă, cu un nod în gât, cu respirația nedusă până la capăt, cu gustul ăsta mizerabil de iască și leșie? Duminicile după-amiaza... Toate zilele în insuportabilul după-amiezei lor... Panica urâtului care mă cuprinde la căderea zilei... Nimic din ce ai putea face să nu te atragă: nici să te ridici din fotoliu, nici să rămâi, nici să citești, nici să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu-și reducea ritmul de lucru și nu se odihnea, pînă și puținul pe care el Îl putea face pentru a lupta cu tuberculoza avea să se spulbere. Ar trebui să stea la munte, nu În Barcelona, respirînd nori de leșie și de cărbune. Nici el nu-i un motan cu nouă vieți, cum nici eu nu-s dădacă. Adu-l dumneata cu picioarele pe pămînt. Pe mine nu mă ascultă. În ziua aceea, la amiază, m-am hotărît să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un fulg abia s-a născut și vântul l-a luat să-i arate lumea; cerne din cer pulberi de făină; a pus apelor podișor de argint; a pus crengilor mănuși de puf alb; a pictat cerul cu nori de leșie; a oprit soarele să mai privească pământul; ape înghețate de cristal; covorul argintiu scânteind în mii de luminițe; copacii cercelați cu flori de gheață; fulgii ca niște steluțe înghețate rotindu-se în cercuri largi, legănându-se în valuri albe, transparente
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de băieți, ca să taie iuțeala și să se oprească săniuțele.” Mihail Sadoveanu, La săniuș Iarna E iarnă. A căzut multă zăpadă. Pe întregul pământ s-a așternut un covor de diamante. Vremea e când frumoasă, când mohorâtă. Cerul e ca leșia. Soarele apare pe cer, dar razele lui sunt foarte slabe. Zilele sunt foarte scurte, iar nopțile sunt foarte lungi. Pădurile se zăresc în depărtare, îmbrăcate cu mantie albă, cu tulpini fumurii. Apele au prins pe deasupra o pojghiță de gheață. Unele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lângă masă. Peretele era văruit cam de mult și varul plesnise. Se rezemă cu mâinile de dunga mesei. Scândurile nu se împreunau bine și crăpătura dintre ele era astupată, neagră, deși tabla trebuie să fi fost frecată de curând cu leșie și nisip. Pe marginea dinspre perete, în litere săpate cu briceag, scria: "Aici am suferit... zile". "Stegarul bosniac, se gândi Apostol, amintindu-și vorbele primarului. Oare de ce nu spune câte zile?" Simți atâta lene în creieri, că nu-și mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]