1,571 matches
-
a rugat să se dea jos. De vreo două ori, Chris a și-a vizitat nevasta divorțată și copiii din Florida, unde s-a dus cu multe cadouri și a petrecut, de fiecare dată, trei patru săptămâni. Cum se întorcea lefter, avea nevoie de ajutor: iar băi, aspirator, spălat geamuri... Acum Chris e din nou în oraș și stă tot la Jerry, unde s-a mutat și fratele acestuia, cu câțiva ani mai mare. Împart cheltuielile în trei și fac planuri
Sindromul de inimă frântă. „Unii dintre părinții mei au fost buni și miloși. Alții au fost reci și nedrepți” () [Corola-blog/BlogPost/338155_a_339484]
-
și costume: Maria Nicola Premiul DADA UNDERCLOUD pentru Scenografie: Maria Nicola pentru scenografie și costume în spectacolul „Omul-pernă”. Premiile UNDERCLOUD pentru concept, regie și interpretare: „Aleargă. Flas jurnal de jogging”, regia: Silvia Călin, autor text: Ana Maria Sandu, distribuție: Nicoleta Lefter, producție independentă. „(P)ROTAGONISTA” de Marco Tesei, regia: Mariana Cămărășan & Amalia Iorgoiu, cu Florina Gleznea, producție UNDERCLOUD. PREMIUL TEATRU LIBER - UNDER ANY CLOUD s-a acordat regizorului Mihai Măniuțiu, directorul Teatrului Național din Cluj. PREMIUL DE EXCELENȚĂ s-a acordat
UNDERCLOUD 2016 și-a ales câștigătorii [Corola-blog/BlogPost/100287_a_101579]
-
un scriitor anonim este interogat în legătură cu poveștile lui macabre și asemănările dintre acestea și o serie de crime petrecute în oraș, în one-woman show-ul Silviei Călin, „Aleargă”, după romanul omonim de Ana Maria Sandu, o vom vedea pe Nicoleta Lefter căutând echilibrul între cuvânt, mișcare și imagine, iar la „Sâmbătă: averse”, vom râde cu personajele colorate ale lui Matei Lucaci-Grunberg, într-o comedie de limbaj și situație. Ștefan Lupu și „Aglaja” sa, spectacol de teatru-dans adaptat după romanele „De ce fierbe
S-au pus în vânzare biletele la Festivalul UNDERCLOUD 2016 [Corola-blog/BlogPost/100323_a_101615]
-
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI): VIZĂ DE CLOWN Programul Complet al Festivalului de Teatru Piatra Neamț Teatrul Odeon București VIZĂ DE CLOWN de Saviana Stănescu Traducere coordonată de Iulia Popovici Distribuția: Nadia: Nicoleta Lefter Borat: Marius Damian Bob: Alexandru Papadopol Lupita: Meda Victor Ins 1: Ionuț Kivu Ins 2: Relu Poalelungi Regia: Alexandru Mihail Scenografia: Vladimir Turturică Piesa „Viză de Clown (Aliens with Extraordinary Skills)“ a fost produsă în 2008 la Teatrul „Julia Miles
Festivalul de Teatru Piatra Neamț PLEDEZ PENTRU TINE(RI) Teatrul Tineretului [Corola-blog/BlogPost/100670_a_101962]
-
ieșeană ”Cronica”. În aceeași secțiune, academicianul Alexandru Zub povestește despre cunoscuții și prietenii lui evrei din copilărie, adolescență, tinerețe, din închisoarea comunistă și de după eliberarea sa. Printre ei sunt menționați băcanul Meir, medicul Sandovici, colegii de facultate Austermann, Leon Eșanu, Lefter, Liviu Moscovici, Marcu, Leon Volovici, profesorii universitari L. Bartfeld, Ihil Benditer, Isac Davidsohn, Martin Bodingher, scriitorul Nicu Steinhardt, folcloristul Harry Brauner. Amintirile academicianului Zub contribuie la reconstituirea tabloului istoric, iar unele personaje menționate - cu nume sau fără nume, numai după
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul sirenei, pentru că toți se știau lefteri sau lefteriți. În sufletul fiecăruia se aprinsese vaga speranță că el va fi victima sirenei. Pleșcan, înviorat de fascinanta apariție, întinse și el mâinile când serafica sirenă se apropie de el cu pași senzuali, în unduiri de coapse, încercând s-
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
interiorul literaturii noastre, aflată pe punctul de sincronizare, de elaborare a unor structuri noi. Mircea Cărtărescu motiva îndreptarea poeților optzeciști spre un postmodernism vast. Unele din trăsăturile care au fost atribuite postmodernismului sunt: antropologism (Mircea Nedelciu), noi sensibilități-( Ioan Bogdan Lefter), neoclassicism (Alexandru Mușina) romantism intors (Radu G. Țeposu). Se declanșează integrismul spiritual, recuperarea spirituală, poezia coboară în stradă, printer oameni, poetul se angajează existențial. Din acest motiv, “cartea ia locul lumii și lumea s-a sfârșit în carte”, cum zicea
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
poezie”, ( „Nervi de brumar”).iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E timpul când „e prea multă liniște” iar „sentimentele s-au răcit de ceva vreme”. Cât despre iarnă, „e nașpa” deoarece poetul e lefter, „iar n-am nici măcar de-o bere”! („Nașpa e iarna”). Om cu cu bun simț, trăitor al acestor vremuri ciudate cu unele neîmpliniri, cu visuri nerealizate, cu datorii materiale și spirituale, incertitudini și multe întrebări, poetul rămâne optimist având totuși
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
poezie”, ( „Nervi de brumar”), iar în timp ce „îngerii stau liniștiti la o șeptică” Brumarul e sentimental („Brumar sentimental”). E timpul când „e prea multă liniște” iar „sentimentele s-au răcit de ceva vreme”. Cât despre iarnă, „e nașpa” deoarece poetul e lefter,” iar n-am nici măcar de-o bere”, ( „Nașpa e iarna”). Om cu cu bun simț, trăitor al acestor vremuri ciudate cu unele neîmpliniri, cu visuri nerealizate, cu datorii materiale și spirituale, incertitudini și multe întrebări, poetul rămâne optimist având totuși
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
de primărie. b) Un alt gând bun: Petru David, Timona Balmuș, Emil Lupu, Anca Moldoveanu și mai ales Val Andreescu... c) „Dintre sute de catarge...” care mă vor mai sprijini peste 10 ani? d) Ioan Toderașcu (epigramist), dr. Lucian Valeriu Lefter, pe unde sunteți? e) Cititorilor... să ne scrieți! Dumitru V. MARIN Mă onorează prezența mea în această revistă. Am fost prezentă și în numărul trecut. Îmi voi ruga prietenii din toate colțurile lumii, scriitori de limbă română și nu numai
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
prin George Muntean, unul din foștii lui studenți preferați și am putea zice chiar “intimii” lui. - Dar despre Tudor Arghezi? - L-am cunoscut și dețin de la el un autograf, în stilul insinuant arghezian: “Pentru colegii Ion Murgeanu și Ion Iancu Lefter, dragoste și voie bună”; fiind, între altele în epoca “lefterismelor”. Cezar ne numea“campioni ai umorului” în epocă, și nu numai el. Legenda vagantă, pe care câțiva ani am târât-o cu noi, pe mulți îi îndreptățea să ne vadă
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ultimile evenimente îmi amintesc de-o anumită întâmplare al cărei protagonist, volens-nolens, am fost chiar eu, Dio. Era imediat după
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
eu plasa norocului !? Că, până la urmă, toată chestia era pusă în mișcare de nițică șmecherie...Și părea c-am dibuit-o ; așa că, hai să-mi drămăluiesc norocul, oleacă măcar ! - Hai, domnu`, te bagi ? Și : m-am băgat... Și-am rămas lefter popescu ! - Vă rog, dați-mi-napoi, măcar banii de mașină ! - Nu poci, DOMNU`! Nu poci să bag mâna în buzunaru ` statului ! - Da-n buzunarul prostului, poți, hai !? - Scuzați ! Aia-i altă afacere !!!!! Costel Zăgan DEȘERTUL DE CATIFEA (159) Referință Bibliografică
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
popescu ! - Vă rog, dați-mi-napoi, măcar banii de mașină ! - Nu poci, DOMNU`! Nu poci să bag mâna în buzunaru ` statului ! - Da-n buzunarul prostului, poți, hai !? - Scuzați ! Aia-i altă afacere !!!!! Costel Zăgan DEȘERTUL DE CATIFEA (159) Referință Bibliografică: LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233, Anul IV, 17 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
carierei. În literatura franceză Jean Marie Peretti arată ca funcția de personal presupune următoarele aspecte: administrarea curentă; gestiunea resurselor umane; formarea; dezvoltarea socială; gestionarea costurilor de personal; informare și comunicare. Opiniile întâlnite la autorii români sunt asemănătoare. Astfel, conform autorilor Lefter V. și Manolescu A., departamentul de resurse umane, la nivelul unei întreprinderi îndeplinește o serie de activități, cum ar fi: (Lefter, V., Manolescu, A, 1999) 1. Integrarea obiectivelor sociale în obiectivele generale ale întreprinderii prin corelarea dezvoltării umane și sociale
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
dezvoltarea socială; gestionarea costurilor de personal; informare și comunicare. Opiniile întâlnite la autorii români sunt asemănătoare. Astfel, conform autorilor Lefter V. și Manolescu A., departamentul de resurse umane, la nivelul unei întreprinderi îndeplinește o serie de activități, cum ar fi: (Lefter, V., Manolescu, A, 1999) 1. Integrarea obiectivelor sociale în obiectivele generale ale întreprinderii prin corelarea dezvoltării umane și sociale cu restricțiile economice ale unității. 2. Administrarea personalului: a. înregistrarea personalului: întocmirea dosarelor individuale, a fișelor de bază, întocmirea statisticilor aferente
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
1993, 14; Gabriela Gavril, „Ușa din spate”, CL, 1994, 4; George Vulturescu, „Ușa din spate”, PSS, 1994, 3-5; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 38-39; Antonio Patraș, „Sfârșitul drumului, începutul călătoriei”, CRC, 1998, 8; Gheorghe Grigurcu, Hiperbolă și litotă, RL, 1999, 12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 17-19; Andrei Bodiu, Efecte simultane, OC, 2001, 52. Ș.A.
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
de lectură, de sport etc.). Această organizare funcțională mai este utilizată în cadrul unor modalități diverse de concepere a managementului resurselor umane. Etapele managementului resurselor umane sunt prezentate, și ele, în diverse feluri. O tipologie interesantă este următoarea<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2007, p. 44. footnote>: etapa empirică; etapa bunăstării sau a prosperității; administrarea personalului; managementul personalului - faza de dezvoltare; managementul personalului - faza matură; managementul resurselor umane - prima fază; managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la toți salariații, atât lucrători, cât și manageri ai unei organizații”<footnote Ibidem, p. 5. footnote>; „oamenii reprezintă o resursă comună și totodată o resursă - cheie, o resursă vitală, de azi și de mâine, a tuturor organizațiilor”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p.13. footnote>; „resursele umane reprezintă cheia activităților economice (...) aflată în centrul activității, omul devine un factor de importanță majoră pentru management”<footnote Manole, Cristina, Managementul resurselor umane în administrația publică, Editura ASE, București, 2006
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tipuri de resurse, să le prelucreze pe cele existente, incluzând propria regenerare. „Oamenii sunt resursele active ale organizației, deoarece potențialul lor, experiența și pasiunea oamenilor, inițiativele și dezvoltarea lor contribuie activ la creșterea eficienței și eficacității organizațiilor”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 18. footnote>. 5) „Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp”<footnote Ibidem, p.15. footnote>. 6) Deciziile manageriale din domeniul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prin aceasta, dezvăluie și tipurile de activități. Astfel, Derek Torrington consideră că obiectivele fundamentale ale funcției de resurse umane ar fi următoarele<footnote Torrington, Derek, Personnel Management: A New Approach, Prentice Hall International, London, 1991, (a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 38). footnote>: obiectivele legate de personal; obiectivele de performanță; obiectivele de schimbare - management; obiectivele de ordin administrativ. Societatea Americană pentru Pregătire și Dezvoltare (American Society for Training and Development - ASTD) prezintă, ca domenii principale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
demersului. footnote>. Modelele folosite în managementul resurselor umane „reprezintă forme mai mult sau mai puțin simplificate ale funcțiilor sau activităților managementului resurselor umane, care permit înțelegerea sau cunoașterea, mai mult sau mai puțin aprofundată, a conținutului acestuia”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 51. footnote>. Modelele simplifică, pentru a putea prezenta ceea ce este esențial, prin procesul de abstractizare (omiterea unor aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Michigan, elaborat în 1984, îi tratează pe salariați ca pe un instrument în realizarea strategiei organizației, ca o resursă folosită într-un mod pur rațional și pe bază de calcul. D) Modele având drept criterii tipurile activității<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina, (editori), op. cit., pp. 50-66. footnote> Modelul Armstrong este axat pe analiza activităților de personal<footnote Armstrong, M., A Handbook of Personnel Management Practice, Kogan Page, London, 1992. footnote>. Sub un anumit aspect, modelul face parte din clasa
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Tratarea diagnozei capătă o importanță specială, ea desfășurându-se în patru etape: a) evaluarea condițiilor resurselor umane; b) stabilirea obiectivelor resurselor umane; c) alegerea și realizarea activităților resurselor umane; d) evaluarea rezultatelor. Schema 13. Modelul Milkovich - Boudreau<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 67. footnote> Modelul Ivancevich - Glueck este axat pe analiza mediului (intern și extern al organizației - a se vedea schema 14). Schema 14. Modelul Ivancevich - Glueck<footnote Ibidem, p. 66. footnote>. Comentarii Ce valoare practică
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic necesar a învăța. Pornind de la această manieră de a trata conținutul, putem spune că în domeniul resurselor umane, strategiile se referă la<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 149. footnote: funcțiunea de personal integrată celorlalte funcțiuni ale organizației; ansamblul obiectivelor pe termen lung privind resursele umane, modalitățile de realizare a acestora și resursele necesare a fi alocate; direcția orientării managementului firmei în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]