4,107 matches
-
pauză, la școală m-am lipit de calorifer să mă încălzesc. Stăteam cu spatele la fereastră, priveam în tavan și fredonam o melodie, cu carnea bine îndesată între elemenții călâi. Totuși, un firicel de căldură începuse să-mi urce prin vine. Mă legănam ușor în ritmul muzicii murmurate de mine. Atunci a sclipit diamantul și am amuțit. Câțiva fiori rebeli, asta a fost tot. Flăcări jucând deasupra comorii. Acum venise vremea să sap mai adânc. În furia mea voiam să dezgrop totul. Să
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
Constantin Țoiu Când mergea, totul se legăna sau scârțâia în jur de corpolența ei triumfătoare. (Femeie mare, solidă.) Nu se auzea nimic mergând, plutea, o mignonă subțirică. Părea că nu pășește, că se furișează, figură trasă de trișor care filează des cartea. Sânii depărtați unul de altul
Contoare... și controlor de lumină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7524_a_8849]
-
mandolină Și vuiet și vorbă dinăuntru Unde pescarii lenevesc la pranz: unde zidurile De la Magnus Martyr păstrează Splendori de nedescris în alb și aur Ionic. Râul asudă Petrol și smoală Barjele-alunecă-n derivă Cu fluxul în schimbare Pânze roșii Larg Se leagănă în vânt pe verga grea Barjele spală Bușteni ce-alunecă-n derivă În jos pe lângă Greenwich, ajung Dincolo de Insula Câinilor Weialala leia Wallala leialala Elisabeth și Leicester Vâsleau Pupa avea formă De coajă aurită Roșie și aurie Unda stârnită Atinse-ambele țărmuri Vântul
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
-n vagă amintire Și voci cântând din cisterne goale și fântâni secate. În gaur-asta putrezită dintre munți În palida lumin-a lunii, iarba cântă Peste morminte răscolite, în jurul capelei, E capela goală, casă vântului doar N-are ferestre, și-ușa se leagănă, Oasele-uscate nu pot face rău nicicui. Doar un cocoș cocoțat pe grindă cucurigu, cucurigu În lumina unui fulger. Apoi o pală umedă de vânt Aducând ploaia Gangele înecat în praf era și frunzele vlăguite Așteptau ploaia, în timp ce norii negri Se
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
cum am văzut, în direcția decăderii obștești pe care au adus-o, chiar dacă sub aspecte diverse, comunismul și postcomunismul, ci și pe alt plan, cu implicații mai personale. Inadaptarea e o excelentă școală a simțului critic. Gabriel Chifu nu se leagănă în prejudecata unor idealizări a scriitorilor, ce pretind, "naiv-anapoda, ca ei, cu viețile lor, să fie egalii operei lor". Biografiile în cauză divulgă nu o dată scăderi grave, vicii, ignominii. N-a fost autorul Crailor de Curtea-Veche un impostor cu fumuri
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
împotriva realului resimțit ca advers, ci cu mijloacele unor notații spontane. Transcrierea stărilor afective dobîndește condiția unei identificări, meditația, de-o convingătoare simplitate, își vădește mai totdeauna prospețimea. Avîntul meditabund e coroborat de dezamăgirea la rîndu-i analitică și invers: "Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului meu precar, în eternitatea lui și pînă la senzația de netăgăduit că sunt plin de moarte, că în fiecare noapte cineva necunoscut azvîrle cu lopata de pămînt rece peste mine
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
trupului meu precar, în eternitatea lui și pînă la senzația de netăgăduit că sunt plin de moarte, că în fiecare noapte cineva necunoscut azvîrle cu lopata de pămînt rece peste mine și încet-încet mă îngroapă, între aceste stări limite mă legăn amețitor. E semnul clar c-a început declinul fără întoarcere. Să îl descriu. Și chiar îl descriu". În acest punct al căderii, intervine visul. Visul, adică o negare a realului socotit convențional adevăr. "Visătorul, afirma Nietzsche, e cel ce neagă
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
temperamentul torid se exprimă prin ricoșeu, prin viziuni cosmogonice ample ce sugerează erotismul universal, ai cărui actanți sunt principiul masculin și cel feminin". Versurile ce urmează (o mostră: "marea/ la picioarele mele/ dând din valuri/ din șolduri/ din spume// Se leagănă/ la nesfârșit/ nimfomană") desăvârșesc medalionul critic realizat de Georgeta Adam, pentru exigenta revistă Litere. O societate perfectă Ne îndreptăm cu pași repezi spre o societate în care știința va fi sufocată de ideologie. Asta-i concluzia firească pe care o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
vrea să intre în Marele dicționar de autori chinezi, femeia îndrăgostită de pictor, care se sinucide live, lăsîndu-se devorată de un tigru în văzul tuturor, proprietarul crematorului care alege cîte o piesă muzicală în funcție de meseria fiecărui decedat. Sânii fetei se legănau grei și pufoși. Pentru femei, aceste două protuberanțe sunt un instrument care să le ajute să atragă bărbații și să hrănească copiii. Pentru bărbați, însă, ei sunt cauza multor gânduri criminale. Oamenii educați îi numesc sâni, pictorii le spun "piersici
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
spuse mamei. Când înțelesese că e pe cale să devină femeie, o cuprinsese o senzație de rușine. Simțea, pur și simplu, că toată lumea se uită la sânii ei care ieșeau atât de tare în evidență, conturându-se pe sub bluza strâmtă și legănându-se dintr-o parte în alta atunci când mergea pe stradă. Nu-i fusese ușor nici să se obișnuiască cu privirile indiscrete ale mulțimii, așa că primii ani ai adolescenței și-i petrecuse cu spatele cocârjat și umerii arcuiți. Femeile care nu
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
ancorat,/ De patru ori pe pancreas tăiat." (Doleanță). De un comic (involuntar) infinit este folosirea gongorică a neologismelor, în versuri de slăvire exaltată a iubirii: Nu obosești, poet pasional,/ Să mă săruți cu un fior astral?/ Miriade, ardente sărutări/ Mă leagănă în zeești desfătări/ Când suntem doi, formând un întreg/ Cu rezonanța noastră un strateg/ Care doboară complexe și crispări/ Și ne face amnezici la-ntristări." (Appasionatta). Gabriela cochetează (nu numai prin intermediul versurilor, ci și prin acela al unei fotografii, care
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
performanță editorilor fără a cita un poem de Kamillo Lauer (1887-1966), autor aproape necunoscut în România: "Seară dansează că o stea nebună, iar eu trebuie să mor./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Mama o sa ma legene-n brațele-i mari/ că un leagăn o sa ma legene într-un vis./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Picioarele mele-s șerpi albi unduind/ înaintea unui zeu străin, fără voie dan-sându-i./ Peste munți va fi
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
1887-1966), autor aproape necunoscut în România: "Seară dansează că o stea nebună, iar eu trebuie să mor./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Mama o sa ma legene-n brațele-i mari/ că un leagăn o sa ma legene într-un vis./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Picioarele mele-s șerpi albi unduind/ înaintea unui zeu străin, fără voie dan-sându-i./ Peste munți va fi veșnică neaua, dar eu voi dansa./ Voi dormi, ce dulce
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
pensie de doar o mie de lei, într-o țară cu milioane de îmbogățiți de pe urma schimbării din decembrie 1989, între autorii morali de frunte ai căreia se numără și d-sa. Ce-au de zis înalții noștri demnitari ce se leagănă în vanitoasa iluzie că și-au făcut datoria "condamnînd" comunismul?
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
cu Orinocco/ era o plăsmuire din ierburi și poame/ Ťuna chica llanera de pura cepať/ cu arome de roșcove și odolean.../ În ajun de Crăciun/ boabele de cafea dădeau în copt roșu/ buzele ei ardeau în pâlpâiri stacojii, aidoma;/ și legăna brațele moi/ cu miez din nectar de lechosa/ îi scăpărau din ochi/ perle zglobii de parchita/ și rouă de mangrove/ iar părul strălucea în cărări/ și striații romboidale/ de ananas verde-maroniu.../ M-a invitat să dansăm/ joropo și salsa/ cântau
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
stelelor, ce-și răspândea unda în sufletul meu. Barcă Vocea ta - îmi făurește spațiul unde, cutezând să intru, voi viețui eliberată. E-o călătorie afectuoasă, precum îmbrățișarea unor arbori. Ei își îndoaie ramurile, se pleacă de grei ce sunt, se leagănă un pic, să facă loc degetelor ce-apasă eterul și modelează forma cuvintelor. De-ndată ce ți-am auzit vocea, am știut: barca-i acolo, m-așteaptă, să-mi întind trupul și cuvintele, în voie, fără-a mă scufunda. Purtată
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
pensie de doar o mie de lei, într-o țară cu milioane de îmbogățiți de pe urma schimbării din decembrie 1989, între autorii morali de frunte ai căreia se numără și d-sa. Ce-au de zis înalții noștri demnitari ce se leagănă în vanitoasa iluzie că și-au făcut datoria "condamnînd" comunismul?
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
unda prielnică ce-l poartă către țărmurile expresiei lirice: „Din zi în zi devin tot mai albastru,/ iar vocea îmi pare o aducere-aminte./ Primăverile îmi sunt atît de departe, în vis,/ toamnele sunt chiar cu mine în parc/ și mă leagăn la fiece pală de vînt./ Eu nu mai urc surprins pe clopotul lui Gauss,/ ci doar lunec cu spor/ spre o umbră veșnică” (Autoanaliză). Sub semnul unui simbolism discret, poetul comunică pe de-o parte o spaimă de imensitate (o
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
strălucea, mișcându-se. Apa avea o nuanță gălbuie, de parcă aș fi topit acolo pământ de pe ogor. Înăuntru erau capete și mâini omenești. Ale lui Jikur?, cu siguranță. Am zărit înăuntru și forma ciocanului cu care, poc-poc, Tetsur? lovea pantofii. Se legăna între valuri. Părul lui Mugiko plutea. Doi cedri erau în comă. Dealul se scufunda. Casele, vitele și caii, păsăretul pluteau pe valuri. Ce vedeam eu de-acolo, de sus, era chiar lumea aceasta de țărână. Am oprit focul și am
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
se asocia cu ideea cazărmilor și internatelor sumbre... Totul pe pământ se petrecea în modul cel mai firesc: soarele răsărea roșu, cerul se făcea mai întâi vioriu, pe urmă albastru; pe urmă albastră, violetă sau verde și marea, pădurile își legănau smaraldul lor vegetal, grânele așterneau pe câmpuri un galben torid, sus neaua munților scânteia... Dar iată că zburând peste lume, lumina întâlnea în drum fabricile. Ajungând înaintea lor, monștrii aceștia zbârliți o respingeau cu o lovitură de coadă, lumina se
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
ținut aproximativ un minut și a zgâlțâit clădiri de birouri din capitala Santiago. Autoritățile au declarat însă că nu au fost raportate pagube și au exclus posibilitatea producerii unui tsunami de-a lungul coastelor, informează Associated Press. Clădirile s-au legănat în capitală și unii oameni au fugit în stradă de teamă. Biroul chilian al serviciilor de urgență a declarat că nu au fost raportate imediat pagube la infrastructură. Chile este predispus la seisme și locuitorii săi au amintiri rele despre
Cutremur puternic în Chile. Posibilitate de tsunami, exclusă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/57249_a_58574]
-
să fie dineul. Mi-am pus pălăria nouă, ne-am dus în Montmartre și ne-am întâlnit toți la cafenea. Când am intrat împreună cu Gertrude Stein, încăperea părea ticsită de un grup în mijlocul căruia o fată înaltă și subțire își legăna în față și-n spate brațele lungi și subțiri. Nu mi-am dat seama ce făcea, oricum nu arăta a gimnastică, era ceva ciudat, ea însă era încântă toare. Am întrebat-o pe Gertrude Stein în șoaptă ce se-ntâmplă
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
fel și premierul irakian și Papa. Nu au primit însă nimic liderii din Siria, Zimbabwe și Egipt. În total, 88 de lideri au primit astfel de felicitări, care îi înfățițează pe premier și soția sa, Samantha, pe scările Downing Street, legănând-o pe fiica lor nou-născută, Florence, alături de mesajul: "Vă dorim Crăciun Fericit și un An Nou cu bucurii!".
David Cameron l-a omis pe Putin din lista liderilor cărora le-a trimis felicitări de Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/59167_a_60492]
-
proprietarii apartamentului în ruine (dacă n-ar fi fost uciși de explozie) sau la oricine n-a luat de acolo vasul, care pare de altfel bine strîns pe picior... Domnul Pointsman își trage piciorul pînă lîngă niște trepte sfărîmate, îl leagănă încet, să nu sperie cîinele, lovindu-l ușor de jumătatea inferioară a primului stîlp din balustradă. Vasul doar zdrăngăne, lemnul se cutremură. Își bate joc de el - așa deci. Se așază pe treptele care urcă spre cerul liber și încearcă
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
Roger închide portiera, vasul ocupă acum locul șoferului, în timp ce Roger a trecut pe jumătate în poala Jessicăi, acuma trage, cît de tare poți. Fudul mic, își spune în gînd doctorul, măgar obraznic, clătinîn-du-se pe piciorul liber, grohăind, în timp ce vasul se leagănă înainte și înapoi. Roger ține portiera închisă și privește atent în gaura în care a dispărut piciorul. - Dac-am avea niște vaselină, am putea... ceva să-l ungem. Stai! Stai așa, Pointsman, nu te mișca, rezolvăm noi... Și țup sub
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]