1,578 matches
-
Americană era autorizată de către guvernul de la Washington să ia singură măsuri pentru rezolvarea litigiilor cu guvernul român. Se apela la Departamentul de Stat doar dacă disputa în cauză trebuia înaintată celor trei șefi de misiune. În plus, Departamentul voia ca Legația să înceapă să "stimuleze" comerțul între Statele Unite și România. Conștient fiind că pentru aceste directive era nevoie de timp, Departamentul și-a anunțat intenția de a aduce personal suplimentar pentru legație 369. Promptitudinea directivei Departamentului denotă existența unei probleme majore
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trei șefi de misiune. În plus, Departamentul voia ca Legația să înceapă să "stimuleze" comerțul între Statele Unite și România. Conștient fiind că pentru aceste directive era nevoie de timp, Departamentul și-a anunțat intenția de a aduce personal suplimentar pentru legație 369. Promptitudinea directivei Departamentului denotă existența unei probleme majore la Washington. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, politica externă americană se concentrase aproape exclusiv asupra victoriei militare. O dată obținută, victoria nu a atras, însă, noi obiective pentru politica
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pînă atunci, America avea să protesteze împotriva încălcărilor tratatului, mai ales în ceea ce privește drepturile omului și anumite probleme economice, precum compensațiile pentru pierderea unor proprietăți, șanse egale în aviația civilă și un acces echitabil la fluviul Dunărea. Tratatul de Pace și Legația Americană din București Legația Americană de la București era preocupată în special de implementarea de către autoritățile române a Articolului 3 din tratat, cel referitor la drepturile omului. Berry era cumplit de dezamăgit de hotărîrea Washingtonului de a încheia Tratatul de Pace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să protesteze împotriva încălcărilor tratatului, mai ales în ceea ce privește drepturile omului și anumite probleme economice, precum compensațiile pentru pierderea unor proprietăți, șanse egale în aviația civilă și un acces echitabil la fluviul Dunărea. Tratatul de Pace și Legația Americană din București Legația Americană de la București era preocupată în special de implementarea de către autoritățile române a Articolului 3 din tratat, cel referitor la drepturile omului. Berry era cumplit de dezamăgit de hotărîrea Washingtonului de a încheia Tratatul de Pace. Era convins că guvernul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drept trădători. Guvernul a închis ziarul partidului, "Dreptatea", iar pe 30 iulie, Consiliul de Miniștri a scos partidul în ilegalitate. Cei arestați aveau să fie judecați pentru conspirație în vederea răsturnării guvernului 383. Frustrarea a ajuns, în cele din urmă, la Legația americană din București. Rudolph Schoenfeld, care, pe 23 iulie, îl înlocuise pe Berry, le-a raportat superiorilor că "practic nici un cetățean român, repet: nici unul nu a îndrăznit să intre la Misiune" pentru a discuta probleme politice. Frica de arestări abuzive
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Control, principalul instrument prin care Aliații controlaseră politica internă a României. Reprezentanții americani din Comisia Aliată de Control au plecat din București, astfel încît, pe 15 decembrie, singurele autorități americane care mai rămăseseră în România erau cele atașate la legație 388. Mult-așteptatul proces al lui Maniu a început pe 29 octombrie. Guvernul îl acuza pe Maniu, acuza Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite. Printre altele, Maniu era învinuit că ar fi conspirat cu "cercurile imperialiste" din SUA și Marea Britanie pentru a răsturna
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și sugerase necesitatea unor împrumuturi străine pentru dezvoltarea industriei României. Comuniștii din Cabinet au ripostat și i-au acuzat pe Tătărescu și adepții săi de adoptarea unei politici de discriminare a ungurilor. De multe ori, Tătărescu vorbea deschis cu reprezentanții Legației Americane. În septembrie, acesta îi spunea lui Roy Melbourne că dacă el însuși sau colegii săi ar "devia" de la politica sovietică, "ar avea toate șansele să se trezească prin zona lacului Baikal, din Rusia"393. La procesul lui Maniu, cîteva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl întrebă pe Douglas dacă Statele Unite l-ar "ajuta să iasă" din țară în cazul în care s-ar întoarce la București, eventual acordîndu-i azil prin Legație. Douglas se temea că SUA nu puteau întreprinde nimic eficient, dată fiind poziția geografică a României. După cîteva zile de șovăiri, pe 2 decembrie, regele se hotărî să revină în România. Era dezamăgit de răceala Washingtonului și a Londrei 400
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pregătirea atentă a dosarelor legale, îndelungi amînări" și, în final, soluționarea majorității problemelor prin intermediul procedurilor de rezolvare a litigiilor prevăzute în Tratat"417. "Procedurile de rezolvare a litigiilor" erau prevăzute în articolele 37 și 38 ale Tratatului. În nota trimisă legației, pe 3 martie, Ana Pauker arăta că are cunoștință de aceste articole și le consideră niște metode de apărare împotriva amestecului anglo-american în politica românească. Articolul 37 stipula că în primele 18 luni de la intrarea în vigoare a tratatului, problemele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de misiuni. Pe 4 mai, Schoenfeld a convocat o întrunire a șefilor de misiune. Britanicii și sovieticii au acceptat, iar Schoenfeld a propus ca reprezentantul sovietic, ambasadorul Kavtaradze să aleagă data. Și acesta a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință. Și pe 16 mai, Kavtaradze le-a cerut scuze colegilor. Se îmbolnăvise și nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință. Și pe 16 mai, Kavtaradze le-a cerut scuze colegilor. Se îmbolnăvise și nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată Europa împărtășeau frustrarea și neajutorarea lui Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la Ambasada din Roma și Legațiile din Budapesta, București și Sofia, a consilierilor economici de la Misiunile din Belgrad, Trieste, Varșovia, Praga și Berna și a oficialităților de la Washington. Cei 31 de reprezentanți s-au întîlnit la Roma, pe 14 iunie 1948425. După o săptămînă de discuții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie, Washingtonul a trimis Moscovei încă o notă prin care le cerea sovieticilor să-și reconsidere poziția. Refuzul acestora de pe 19 iulie le-a permis americanilor să-și pună în aplicare și ultima parte a planului lor436. Pe 1 august, Legația Americană din București a trimis guvernului român o notă prin care cerea regimului Groza să formeze, împreună cu SUA, o comisie, conform Articolului 38 al Tratatului de Pace437. Washingtonul îl desemna, totodată, pe Edwin Dickinson ca reprezentant al comisiei 438. Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari 448 și problema acestor compensații avea să fie soluționată, pînă la urmă, în 1960, în condițiile unui acord româno-american449. În cursul anului 1947, regimul Groza a continuat centralizarea economiei. Pe 1 ianuarie 1947, Bucureștiul a naționalizat Banca Națională a României. Reacțiile Legației Americane au fost împărțite. Părerea neoficială a acesteia era că măsura este una adecvată, pentru că nici un guvern nu trebuie să fie la cheremul unei instituții particulare, din punct de vedere financiar. Însă Legația preciza că "actualul guvern român și-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ianuarie 1947, Bucureștiul a naționalizat Banca Națională a României. Reacțiile Legației Americane au fost împărțite. Părerea neoficială a acesteia era că măsura este una adecvată, pentru că nici un guvern nu trebuie să fie la cheremul unei instituții particulare, din punct de vedere financiar. Însă Legația preciza că "actualul guvern român și-a făcut cunoscută intenția de a se folosi de această bancă în scopuri politice și nu e departe ziua cînd ea va fi instrumentul financiar al politicii comuniste din România"450. În luna aprilie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aceste evenimente puneau, fără îndoială, Departamentul de Stat în situația de a-și revizui politica adoptată față de țările est-europene. Pe 14 ianuarie 1949, Departamentul a terminat elaborarea planului privind noua politică pentru România, pe care l-a trimis spre analiză Legației Americane din București 483. Spre deosebire de proiectul din 1947, cînd România fusese privită ca un obiectiv direct al politicii americane, din acest plan pentru 1949 se vedea că politica adoptată de Washington față de România era "derivată" din cea adoptată vizavi de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ridicarea moralului majorității cetățenilor români prin "perpetuarea" credinței în valorile civilizației occidentale; încurajarea unei rezistențe pasive față de regimul comunist și dezvoltarea comerțului 487. Deși adoptase o atitudine mai puțin critică față de aceste propuneri, Pigott a arătat că nici o persoană din Legație nu are "deloc sau aproape deloc încredere în capacitatea acesteia de a "proteja" interesele americane". Protestele împotriva încălcărilor Tratatului aveau să continue. Emisiunile postului de radio Vocea Americii puteau reînvia valorile occidentale, însă, după cum remarcau cei de la Legație, românii "înșiși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
persoană din Legație nu are "deloc sau aproape deloc încredere în capacitatea acesteia de a "proteja" interesele americane". Protestele împotriva încălcărilor Tratatului aveau să continue. Emisiunile postului de radio Vocea Americii puteau reînvia valorile occidentale, însă, după cum remarcau cei de la Legație, românii "înșiși trebuie să ia măsuri pentru a se elibera și nimeni nu le va da această eliberare pe tavă, fără nici un efort din partea lor". Însărcinatul cu afaceri ezita să-și pună speranțele într-o rezistență pasivă și avertiza guvernul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secete de doi ani547. În 1946, Bucureștiul a făcut un bilanț economic și a conchis că de fapt, comerțul a fost obstrucționat de insuficiența fondurilor, de reducerea creditelor străine pe termen lung și de criza de mărfuri 548. În 1946, Legația Americană din București arăta că "astăzi, (România) se află într-o nebuloasă economică ce rivalizează, cu siguranță, cu a oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
operațiile particulare de import și export. Prin acest decret, toate firmele particulare din țară, precum și cetățenii români care se ocupau de comerțul exterior aveau obligația de a cere permisiunea Ministerului Comerțului Exterior pentru a-și continua activitatea. În ianuarie 1950, Legația Americană a raportat că nu se aprobase nici o cerere. Prin acest decret se abolise comerțul cu firmele particulare din România, în toate privințele. Comerțul se afla sub controlul Ministerului de Comerț Exterior, prin intermediul cîtorva companii de stat pentru import și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că ar fi făcut fotografii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că ar fi făcut fotografii într-o zonă interzisă 582. La trei luni după aceea, Bucureștiul a cerut guvernului american să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că ar fi făcut fotografii într-o zonă interzisă 582. La trei luni după aceea, Bucureștiul a cerut guvernului american să-l cheme în țară pe colonelul Lovell, atașatul militar și pe Leverich, consilier al Legației, pentru tentativă de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
patru membri ai Legației, acuzîndu-i că ar fi făcut fotografii într-o zonă interzisă 582. La trei luni după aceea, Bucureștiul a cerut guvernului american să-l cheme în țară pe colonelul Lovell, atașatul militar și pe Leverich, consilier al Legației, pentru tentativă de conspirație. Washingtonul a acceptat fără a recunoaște acuzațiile și a solicitat, în schimb, retragerea a doi membri ai Legației Române de la Washington 583. Acest gen de hărțuire reciprocă a continuat pînă în prima jumătate a anului 1949
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]