27,002 matches
-
decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea de a verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând exclude probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
încunoștințarea procurorului în această procedură, cu posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea ori temeinicia plângerii, cât și cu privire la posibilitatea petentului și a intimaților de a formula cereri și de a ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În aceste condiții, Curtea a constatat că, în respectiva cauză, petentul - fiind citat și având posibilitatea de a depune note scrise referitor la
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
referitor la admisibilitatea și temeinicia plângerii, de a demonstra nelegalitatea soluției atacate în raport cu lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală și oricare înscrisuri noi prezentate, de a formula cereri și de a ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, în măsura în care în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală - beneficiază de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. ... 16. Pentru aceleași argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art. 341
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține, în esență, că este neconstituțională interpretarea dată de instanța
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, introducerea alin. (4) al art. 10 nu era necesară, cu atât mai mult cu cât sintagma „indiferent de calitatea acestuia din proces“ este lipsită de claritate și precizie, ceea ce contravine principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. Or, în condițiile în care, în baza art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 și fără să țină cont de calitatea procesuală activă conferită organizațiilor sindicale de Legea dialogului social nr.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
privat, indiferent de calitatea acestuia din proces. ... 14. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind trăsăturile statului român, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 40 privind dreptul de asociere și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
art. 45 din Constituție, motivele invocate în susținerea excepției vizează de fapt aspecte de interpretare și aplicare în concret a dispozițiilor art. 134^2 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, chestiuni care urmează a fi verificate, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ prin raportare la ansamblul prevederilor legale care au incidență în materie. ... 9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate astfel cum au fost în vigoare și au produs efecte juridice în litigiul dedus judecății. ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalității, art. 44 alin. (1) - Dreptul de proprietate privată și art. 45 - Libertatea economică. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate fac parte din titlul VI - Taxa pe valoarea adăugată, capitolul VI - Faptul generator și exigibilitatea taxei pe
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. ... 28. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2018, paragraful
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
ca hotărârile penale „ordinare“ prin care se stabilește vinovăția/nevinovăția inculpaților. Executarea pedepselor penale constituie punctul central al oricărui sistem de drept penal și nu există nicio rațiune pentru care această categorie de hotărâri să fie exclusă de la controlul de legalitate realizat prin intermediul recursului în casație. Dreptul la un proces echitabil conține o serie de garanții, pe care legiuitorul, în configurarea procedurii de judecată, nu le poate îndepărta. Consideră că, în cadrul procedurii de executare, condamnatul se confruntă cu o
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 13 noiembrie 2018, paragrafele 15-17), în reglementarea anterioară, începând de la Codul de procedură penală din 1936, recursul a constituit o cale de atac ordinară, iar nu extraordinară, având ca scop verificarea legalității și a temeiniciei hotărârii atacate, pentru o serie de motive expres prevăzute de lege. În noua reglementare însă, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, de anulare, dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
material sau după calitatea persoanei, fiind evident că și în această din urmă situație sentința dată cu încălcarea normelor privind competența după materie sau după calitatea persoanei este desființată în recurs. Așadar, pe calea recursului în casație se asigură verificarea legalității unor hotărâri penale definitive - prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege -, ca garanție a efectivității principiului legalității procesului penal. ... 14. Așa cum a reținut Curtea prin deciziile anterior menționate, motivele de recurs în casație se
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
materie sau după calitatea persoanei este desființată în recurs. Așadar, pe calea recursului în casație se asigură verificarea legalității unor hotărâri penale definitive - prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege -, ca garanție a efectivității principiului legalității procesului penal. ... 14. Așa cum a reținut Curtea prin deciziile anterior menționate, motivele de recurs în casație se limitează la cele reglementate în cuprinsul dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume: nerespectarea dispozițiilor privind competența
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
această latură a influențat soluția în latura civilă. ... 15. În ceea ce privește obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea observă că hotărârile exceptate de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală de la controlul de legalitate realizat pe calea recursului în casație sunt cele pronunțate în materia executării pedepselor. Această categorie de hotărâri judecătorești se circumscrie ultimei faze a procesului penal, și anume fazei de executare a hotărârii penale definitive, astfel încât cadrul general de reglementare
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
penale definitive care soluționează fondul cauzelor, în scopul respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței, iar instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. În acest context, Curtea apreciază că nu se poate susține că părțile din procedurile care privesc executarea pedepselor se află în situații similare cu subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
29 octombrie 2019) și reține că lipsa temeiului-cadru în corpul actului normativ modificator sau în cel în vigoare este de natură să încalce normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și, în consecință, să creeze premisele încălcării principiului legalității, consacrat de art. l alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei juridice. ... 15. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate privind încălcarea principiului autonomiei locale, garantat de art. 120 din Constituție, Guvernul consideră că lipsa manifestării de
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
menționate mai sus, precum și a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripții legale în scopul asigurării continuității în activitatea economică. Legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității, consacrate de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 15. De asemenea, întrucât omisiunea de a reglementa norme tranzitorii vizează aplicarea noilor dispoziții cu privire la unitățile medical-veterinare înființate conform dispozițiilor legale, care funcționează potrivit cadrului legal în vigoare
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
legal în vigoare, consideră că viciul de neconstituționalitate se răsfrânge asupra întregului act normativ, astfel încât, pentru aceste considerente, legea este neconstituțională în ansamblul său. ... 16. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate invocă aspecte privind principiul securității juridice și principiul legalității cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
neconstituționalitate. ... 21. La dosarul cauzei, Colegiul Medicilor Veterinari - Biroul executiv a comunicat un memoriu, în calitate de amicus curiae, prin care arată că legea criticată contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) în componența sa privind principiul legalității și principiul securității raporturilor juridice. Se arată că, deși modifică substanțial cadrul legal în vigoare, actul normativ criticat nu reglementează dispoziții tranzitorii referitoare la termene adecvate pentru finalizarea procesului de vânzare-cumpărare aflat în derulare. În acest moment foarte multe cabinete
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92). Curtea Constituțională, prin jurisprudența sa, precum și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 203), Curtea Constituțională a reținut că rigoarea caracteristică normelor de tehnică legislativă impune respectarea unor exigențe minimale, în vederea asigurării legalității mecanismului de transfer reglementat, și anume: indicarea, pentru fiecare bun în parte, a titularului dreptului de administrare; individualizarea bunurilor, în sensul precizării numărului de carte funciară, inclusiv prin realizarea măsurătorilor cadastrale în vederea înscrierii imobilelor respective în cartea funciară; stabilirea
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
bunurilor supuse transferului și, în general, utilizarea unui stil clar și concis, propriu operațiunilor juridice reglementate. ... 40. Or, legea criticată creează incertitudine cu privire la bunurile vizate, cu afectarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) sub aspectul legalității, dar și securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii. ... 41. În plus, legea criticată nu prevede reguli cu privire la imobilele ce fac obiectul legii, care fac încă obiectul unor contracte de concesiune potrivit
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
pune semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal oricând și în orice condiții. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“ (a se vedea Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
criticate ar fi considerată ca făcând parte din categoriile de contribuții financiare permise de Constituție, cuantumul acesteia este disproporționat, cu atât mai mult cu cât nu a existat o situație extraordinară care să justifice impunerea ei. În plus, nici principiul legalității și clarității nu este respectat, având în vedere modul ei de colectare, destinația ei, precum și împrejurarea că impozitul nu face parte din categoriile de venituri proprii ale autorităților publice recunoscute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. ... 7. Având
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. Aceste taxe ce reprezintă contribuții la constituirea unor fonduri sunt folosite numai potrivit destinației acestora. ... 22. De asemenea, din același text rezultă principiul legalității instituirii acestor venituri. Prin urmare, este interzisă posibilitatea stabilirii de impozite și taxe printr-un act normativ inferior ca forță juridică legii, astfel cum sunt hotărârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executării legilor, ordinele miniștrilor sau alte acte administrative
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]