1,271 matches
-
corelează cu normativitatea, cu regulile de folosire a limbii, atît din punctul de vedere al elementelor ei, cît și din acela al coordonatelor sociale și culturale care determină folosirea acestor elemente. Normele limbii −fie că sînt cutumiare, fie că sînt legiferate− au însă caracter istoric, se pot deci schimba, ele avînd un rol funcțional din perspectivă sincronică și un rol disfuncțional din perspectivă diacronică (fiindcă ele tind să frîneze evoluția lingvistică). Schimbarea limbii se realizează, ca atare, prin schimbarea normelor, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fapte de repetiție. Nutrindu-se cu fantasme, Dimov se iluzionează că stăpânește "legile visului"; nimeni însă, nici controversatul Freud, agreat și adoptat de către suprarealiști (pentru tentativa explicării mecanismelor psihanalitice), nici Carl G. Jung, nici Gerhard Adler n-au parvenit să legifereze raporturile dintre inconștient, conștient și subconștient, proces exclusiv al aproximărilor. Ca atare, luciditate și vis, acestea sunt inevitabil în disjuncție. În fond, onirismul dimovian, cum e cel din Cartea de vise, nu poate fi disociat de experimentele suprarealiste, deși se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
înseamnă doar să oferi șanse și posibilități egale tuturor, nu și aceleași privilegii atât celor harnici, cât și celor leneși, celor valoroși și celor mediocri, celor corecți și profitorilor! Până la urmă, au câștigat radicalii. Astfel, s-a ajuns să se legifereze cu 37 voturi pentru, 21 contra și 53 abțineri ca Președintele să nu mai poate fi socotit șeful statului, ci doar unul dintre Înalții Demnitari. În noua lege s-a specificat că toate prerogativele Președintelui vor rămâne intacte, cu excepția dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
suficient, mai ales că deputații noștri recunoscuseră deja genocidul armean în ianuarie 2001 și nu se poate pretinde că în Franța negatorii acestui genocid sunt foarte mulți. Să faci presiune asupra Turciei pentru recunoașterea genocidului armean e un lucru, să legiferezi asupra negării lui într-o țară ca Franța, care nu a fost nici instigatoarea, nici locul acestei exterminări, e altceva. Franța s-a folosit de cauza armeană, cum făceau puterile europene în secolul al XIX-lea și la începutul secolului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înseamnă doar să oferi șanse și posibilități egale tuturor, nu și aceleași privilegii atât celor harnici, cât și celor leneși, celor valoroși și celor mediocrii, celor corecți și profitorilor! Până la urmă, au câștigat radicalii. Astfel, s-a ajuns să se legifereze cu 37 voturi pentru, 21 contra și 53 abțineri ca Președintele să nu mai poate fi socotit șeful statului, ci doar unul dintre Înalții Demnitari. În noua lege s-a specificat că toate prerogativele Președintelui vor rămâne intacte, cu excepția dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin lege, dar în prealabil este necesar ca locul, rolul și funcțiile acestora în sistemul de guvernare să fie stabilite în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a unei decizii asupra problemei care a făcut obiectul deliberării parlamentare. Funcțiile legislativă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
componente ale funcției deliberative. Funcția deliberativă acoperă orice activitate a parlamentului. A) Funcția legislativă Prin funcție legislativă se înțelege împuternicirea acordată parlamentului de a adopta legi. Funcția legislativă se rezumă exclusiv la votarea legilor. A. Domeniul legii Practic, parlamentul poate legifera în orice domeniu al vieții sociale. Constituția se referă doar la domeniul de reglementare pentru: legile constitu ționale, legile organice, legile ordinare (art. 73). Parlamentul colaborează în exercitarea funcției sale legislative cu: guvernul; cetățenii cu drept de vot (art. 74
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
politice ale Parlamentului României Actele politice ale parlamentului conțin numai afirmații de principiu sau luări de atitudine, lipsite de efecte juridice imediate, dar care, prin faptul că emană de la un organ reprezentativ al poporului, organ învestit cu competența de a legifera și de a controla guvernul, se bucură de un deosebit prestigiu, de o mare autoritate<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., p. 86. footnote>. Constituția României și regulamentele Camerelor nu cuprind o enumerare a acestor acte, parlamentul fiind liber să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin lege, dar în prealabil este necesar ca locul, rolul și funcțiile acestora în sistemul de guvernare să fie stabilite în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a unei decizii asupra problemei care a făcut obiectul deliberării parlamentare. Funcțiile legislativă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
componente ale funcției deliberative. Funcția deliberativă acoperă orice activitate a parlamentului. A) Funcția legislativă Prin funcție legislativă se înțelege împuternicirea acordată parlamentului de a adopta legi. Funcția legislativă se rezumă exclusiv la votarea legilor. A. Domeniul legii Practic, parlamentul poate legifera în orice domeniu al vieții sociale. Constituția se referă doar la domeniul de reglementare pentru: legile constitu ționale, legile organice, legile ordinare (art. 73). Parlamentul colaborează în exercitarea funcției sale legislative cu: guvernul; cetățenii cu drept de vot (art. 74
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
politice ale Parlamentului României Actele politice ale parlamentului conțin numai afirmații de principiu sau luări de atitudine, lipsite de efecte juridice imediate, dar care, prin faptul că emană de la un organ reprezentativ al poporului, organ învestit cu competența de a legifera și de a controla guvernul, se bucură de un deosebit prestigiu, de o mare autoritate<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., p. 86. footnote>. Constituția României și regulamentele Camerelor nu cuprind o enumerare a acestor acte, parlamentul fiind liber să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
există decât pentru comunitate? Epicur crede exact inversul! Fragmentele puse laolaltă de Diogene Laertios prezintă un filosof care ne sfătuiește să ne ținem cât mai departe de politic și-l stigmatizează pe tiran. Platon aspiră să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan? Epicur crede în contractul între indivizi consimțind la edificarea intersubiectivității libere. Cetățeanul atenian conduce comunitatea folosind constrângerea, autoritatea, poliția
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
datele obținute și interpretarea lor stau la baza „reputației” în cercetare și practică. Începând cu anii ’90, procedurile juridice legate de activitatea psihologilor au inclus mărturiile bazate pe date științifice. În acest context, faptul că în țara noastră s-a legiferat o lege care ghidează activitatea psihologului obligă pe toți psihologii, indiferent de domeniul de activitate, la respectarea unor norme deontologice formulate de Asociația Psihologilor din România. • Exemplul I Stresul ocupațional la manageri este o problemă care a preocupat societatea românească
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Închisori. Alte decizii au fost luate Într-o altă ședință, din 23 septembrie 1949, una dintre acestea - „Se vor lua măsuri ca toți deținuții din penitenciare să muncească” - anunțând marele capitol al internărilor În Unități de Muncă ce va fi legiferat În ianuarie 1950 și se va derula până În anul 195410. Era deschisă calea configurării celei de-a treia mari categorii de deținuți politici din Închisori și lagăre: internații administrativ (În unități/colonii de muncă), prin decizii ale Securității și ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniștii au continuat să susțină că doresc Împroprietărirea țăranilor, Îndeosebi a celor fără pământ sau cu pământ puțin, precum și a soldaților care luptaseră (sau luptau Încă) În campania din Vest. Prin Legea nr. 187 din 23 martie 1945 a fost legiferată reforma agrară 3, În urma căreia peste un milion de hectare au trecut În posesia a aproape opt sute de mii de țărani 4. Ceea ce a urmărit PCR În anii 1944-1948 a fost instrumentarea conflictului dintre proprietatea mare, pe de o parte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
editurilor, tipografiilor și fabricilor de hârtie, după desființarea Academiei Române și după epurările anunțate prin broșurile publicate În 1945-1948, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor are ca sarcină „autorizarea oricăror tipărituri”. În fapt, Decretul nr. 214 din mai 1949 care o legiferează sustrage fosta Direcție a Presei și Tipăriturilor de sub tutela Ministerului Artei și Informațiilor (devenit Ministerul Artelor), plasând-o strategic, cu o denumire ușor schimbată, direct În subordinea Consiliului de Miniștri. Eficacitatea ei este asigurată de o tradiție În ceea ce privește manipularea și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
28. Deschiderile de la Începutul anilor ’60 impun cenzurii valențe protectoare În spiritul efortului depus de partid pentru obținerea unui „front cultural unitar”29. Create ca forme de alianțe electorale Între partid și obște În momente de apoteoză și schimbare, „fronturile” legiferate din 196530 (pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej mai trăia) și 196831 (după Plenara CC de demascare a abuzurilor săvârșite În timpul lui Dej) ratifică și completează această formă de mobilizare specifică regimurilor totalitare care Încearcă să devanseze prin fidelizare și Îndoctrinare militarizată acțiunile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urmează. Primul factor este saturat de variabilele care măsoară percepția corupției la nivelul instituțiilor principale ale statului: Guvernul, Parlamentul, Justiția, Poliția. Acestea sunt instituții naționale, care acoperă și penetrează întreaga societate. Ele sunt principalele instituții ale statului, cele care guvernează, legiferează, asigură justiția și implementează legea. Putem numi acest prim factor factorul corupției la nivelul instituțiilor statului. Este interesant faptul că variabila ce măsoară corupția printre oamenii de afaceri are cea mai mare saturație pentru acest prim factor, asociind-o empiric
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dețină interese într-o zonă de importanță deosebită pentru suveranitatea națională cum ar fi armonizarea fiscală, atunci au nevoie de un vot unanim în Consiliu. În schimb, în cazul în care interesele naționale trebuie reconciliate cu interesul european comun, Consiliul legiferează cu majoritate calificată, consolidând astfel propunerea Comisiei. Cu alte cuvinte, în cazurile în care s-a estimat că interesul comun ar trebui să prevaleze în fața interesului național, Comisia a acordat autonomie decizională. În concluzie, fiecare subiect are propria procedură de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Sistemul Internațional de unități de măsură (SI), practic, simplu și rațional structurat, cu aplicabilitate în toate domeniile științei și tehnicii, a fost introdus în circulație la a XI-a Conferință Generală de Măsuri și Greutăți de la Paris din 1960 și legiferat în România din 1961. Unitățile de măsură care nu fac parte din Sistemul Internațional, dar sunt folosite pe scară largă în practică, sunt: ˗ unități tolerate nelimitat (până la noi reglementări); ˗ unități tolerate limitat (cu termene prevăzute în instrucțiuni). Exemple: pentru timp
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
și necorporale, OG nr. 54/2007, pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1994 și HG nr. 909/29.12.1997, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994, modificată și completată prin OG nr. 54/2007 legiferează, reglementează și normează regimul metodologic al amortizării. Unitățile patrimoniale care desfășoară activități cu caracter economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre următoarele regimuri de amortizare: amortizarea liniară, amortizarea degresivă și amortizarea accelerată<footnote Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
a politicilor la acest nivel administrativ în dauna nivelelor superioare, de natură politică; 5. funcționarii intervin decisiv în formularea normelor de aplicare și în implementarea politicilor, instanțe prin care ele pot fi substanțial modificate față de intențiile politicienilor ce le-au legiferat. Peters (1999, p. 242) conchide că birocrația (și, astfel, funcționarii)dispune de expertiză, stabilitate și tehnici necesare pentru a influența deciziile politice. Ea dispune nu doar de expertiză, ci are și capacitatea instituțională de a se implica prin mijloace mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Visarion este un artist complex: regizor de teatru și film, scenarist, profesor, publicist, scenograf, iar preumblările sale în lumea artei românești și nu numai depășesc patru decenii. S-a născut la 11 sept 1947 ("cînd se instaurase dictatura și se legifera frica"), în Botoșani. Absolvent Magna cum laude al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" din București, promoția 1971, clasa prof. Radu Penciulescu. Doctor în Arte, cu Disertația Spectacolul ascuns valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearian, apreciată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]