2,543 matches
-
termen a mandatului de primar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol a fost delegată atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „de la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local - primar - a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de
DECIZIA nr. 13 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284055]
-
jurisprudenței sale referitoare la principiul bicameralismului și art. 75 din Constituție. Prevederile art. 75 din Constituție cuprind mecanisme menite să facă efectivă aplicarea concomitentă atât a normei-principiu prevăzute de art. 61 alin. (1) din Constituție, care acordă Parlamentului puterea de legiferare, cât și celei de la art. 61 alin. (2), care instituie alcătuirea duală a Parlamentului. Astfel, art. 75 alin. (1) stabilește că ambele Camere deliberează și instituie distincția dintre prima Cameră sesizată și a doua Cameră sesizată. Propunerea legislativă sau
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
să îl/o respingă sau, după caz, să respingă un proiect/ o propunere pe care, ulterior, a doua Cameră să îl/o adopte. ... 23. Cu toate acestea, acordarea unei asemenea autonomii nelimitate fiecărei Camere ar face inefectiv și chiar imposibil procesul de legiferare. Tocmai această situație de blocaj în procesul de legiferare este împiedicată de art. 75 alin. (3) din Constituție, care prevede că a doua Cameră decide definitiv. În concluzie, puterea constituantă, prin art. 75 alin. (3) din Legea fundamentală, a urmărit
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
proiect/ o propunere pe care, ulterior, a doua Cameră să îl/o adopte. ... 23. Cu toate acestea, acordarea unei asemenea autonomii nelimitate fiecărei Camere ar face inefectiv și chiar imposibil procesul de legiferare. Tocmai această situație de blocaj în procesul de legiferare este împiedicată de art. 75 alin. (3) din Constituție, care prevede că a doua Cameră decide definitiv. În concluzie, puterea constituantă, prin art. 75 alin. (3) din Legea fundamentală, a urmărit să armonizeze două exigențe de rang constituțional. Pe de
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
a elimina sau a afecta competența primei Camere sesizate de a dezbate propunerea/ proiectul. ... 25. Curtea reține că, în jurisprudența sa, a dezvoltat o veritabilă doctrină a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
adoptat de Camera decizională înseamnă că principiul bicameralismului este respectat. Nevoia ca a doua Cameră sesizată să lase și primei Camere sesizate posibilitatea de a dezbate (și nu de a decide definitiv) nu reprezintă o simplă chestiune de oportunitate de legiferare, care să poată fi neutralizată de către puterea constituțională a celei de-a doua Camere de a decide definitiv cu privire la o propunere/un proiect de lege. ... 28. Având în vedere cele mai sus expuse, Curtea reține că voința legiuitorului
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
arestate preventiv sau la domiciliu de a se adresa unei instanțe naționale în acest sens și nu conferă o certitudine referitoare la reușita acestui demers, cât timp este supus aprecierii unui magistrat național. În aceste condiții, apreciază că modalitatea de legiferare a controlului judiciar - măsura pentru care sunt impuse condiții diferite pentru impunerea sa față de cele referitoare la arestul preventiv sau cel la domiciliu - este o opțiune aflată în competența legiuitorului, care are posibilitatea să stabilească sub ce condiții poate
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată, în esență, că autorii sesizării argumentează neclaritatea dispozițiilor legale criticate folosindu-se de avizul Consiliului Legislativ, care are însă un rol consultativ și nu decizional în procesul de legiferare. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023, paragraful 125. ... 38. Este invocată, totodată, jurisprudența Curții Constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
echitabil, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale justiției penale. Așadar, fără a înlătura posibilitatea exercitării controlului de constituționalitate asupra oricărei soluții legislative în materie penală, Curtea a reținut că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competența acestei autorități constituționale (a se vedea Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
că acest drept să nu fie afectat! Evident, în acele vremuri de început, destul de tulburi și încă fierbinți, după Războiul de Independență, populația și Miliția locală era încă înarmată, pregătită pentru orice surpriză ce putea veni oricând din exterior. Astfel, legiferarea dreptului americanilor de a deține si de a purta arme de foc, este explicabilă într-o anumită măsură, însă numai pentru acea perioadă, când exista și un număr relativ mic de arme de foc la populație. De peste două sute de ani
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și a hotărârilor BEC emise în anul 2025 cu rol normativ prin care își arogă atribuții de legiferare ce sunt în competența exclusivă a legislativului, și nu în competența acestor autorități. Se încalcă, astfel, art. 61 din Constituție. ... 7. Se menționează că i s-a încălcat dreptul inițial de a-și înregistra candidatura singulară din 6 martie 2025
HOTĂRÂREA nr. 10 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298020]
-
OUG de vineri păcătuiește prin siluirea art. 115 din aceeași lege fundamentală a statului român. Iar eu nu pot înțelege, în ruptul capului, cum a fost posibil ca un astfel de text, menit să fie adoptat printr-un instrument de legiferare otrăvit, să fi ieșit cu bună știință de pe poarta Ministerului Justiției, respectiv să fi fost avizat favorabil, cu seninătate, de CSM și CSAT. Oare oamenii din aceste instituții nu citesc Constituția? Momentele de cumpănă pot fi interpretate deopotrivă în cheie
Viitorul nu mai sună. De ce ordonanța privind interceptările este neconstituțională () [Corola-blog/BlogPost/337991_a_339320]
-
cu trăirea în comun a marilor momente politice din ultimele decenii, unele soldate cu victorii, altele nu. Influenții republicanilor mai arată o oroare față de extremism și de atitudini politice tranșante. Ei sunt aceia care au colaborat strâns cu democrații în legiferarea transferurilor de întreprinderi economice în alte țări, după care țara a înregistrat o rapidă creștere a șomajului și a numărului de oameni asistați social. Ei sunt cei care, deși au fost extrem de critici în discursurile publice, au colaborat de fapt
Trump câştigă prima repriză, greii republicanilor încearcă să-l oprească în a doua () [Corola-blog/BlogPost/338112_a_339441]
-
contradicție cu principiul imparțialității și independenței instanței și, în consecință, cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, se încalcă obligația de legiferare prin lege organică și caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 13. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care completul de judecată este constituit în
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]
-
a membrilor completelor să fie stabilit direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine prevederilor art. 61 și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 23. Curtea a mai reținut că, dacă legea nu prevede în
DECIZIA nr. 412 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294643]
-
astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 17. Cu privire la tehnica de reglementare utilizată în normele juridice criticate, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare, ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de
DECIZIA nr. 461 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294636]
-
stenogramelor și verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a; ... i) urmăresc evidența situației proiectelor de lege și a propunerilor legislative înregistrate la Senat și țin legătura cu autoritățile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent; ... j) urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative; ... k) urmăresc evidența proiectelor de lege și a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaților pentru care Senatul decide în mod definitiv; ... l) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
Ședințele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se înregistrează de către Senat prin mijloace electronice și se stenografiază. Secţiunea a 4-a Comisiile Senatului 1. Dispoziții comune Articolul 45 Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control parlamentar. Articolul 46 (1) Senatul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputaților. (2) Numărul comisiilor de anchetă
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. Secţiunea a 6-a Termene procedurale Articolul 121 În perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 122 Pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 123 Termenele procedurale ale procesului legislativ se
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activității Senatului în sesiune. Articolul 122 Pentru propunerile legislative, termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare. Articolul 123 Termenele procedurale ale procesului legislativ se calculează pe zile calendaristice. Secţiunea a 7-a Desfășurarea ședințelor Senatului Articolul 124 Ședințele Senatului sunt publice, în afara cazurilor
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
147 (1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. (4) În cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
aplicarea legii penale prin analogie. Or, Curtea a statuat constant, în jurisprudența sa, că prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale (Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
aplică și în cazul comisiilor permanente care desfășoară anchete potrivit art. 72 . ... 5. Comisii de mediere*) *) Conform art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, rămânând aplicabilă legilor constituționale. Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. (4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/291398]
-
cadru legal adecvat poate avea consecințe negative constând în riscul declanșării de către Comisia Europeană a unei eventuale proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor pe care România le are în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că legiferarea delegată, legitimată constituțional de Curtea Constituțională în variate ipoteze care necesitau punerea de acord a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare, asigură, în mod prompt
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 151 din 18 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292865]