2,103 matches
-
reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței anterior menționate, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Referitor la dispozițiile art. 274 din
DECIZIA nr. 454 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277364]
-
presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se desfășoară justiția. Aceasta nu înseamnă că accesul liber la justiție trebuie asigurat în toate structurile judecătorești și în toate căile de atac prevăzute de lege. Căile de atac sunt reglementate exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite în considerarea unor situații diferite, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 216 din 9 aprilie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8
DECIZIA nr. 265 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276636]
-
la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. Astfel, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească regula potrivit căreia hotărârea de strămutare a pricinii este definitivă, în considerarea faptului că, prin aceasta, instanța nu se pronunță
DECIZIA nr. 265 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276636]
-
constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 597 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278333]
-
completa prevederile supuse controlului“. ... 24. Distinct de acestea, referitor la posibilitatea formulării opoziției la planul de reorganizare, Curtea observă că, în virtutea art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, iar competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute de lege, în dinamica legislativă, prin Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a altor
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278307]
-
instanței de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție, și, prin urmare, stabilirea sferei destinatarilor Legii nr. 85/2014 este atributul legiuitorului, iar includerea regiilor autonome în acest cadru legislativ ține de opțiunea acestuia. ... 20. Ca atare
DECIZIA nr. 560 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278520]
-
și 12, și Decizia nr. 721 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că reglementarea condițiilor amânării aplicării pedepsei intră în atribuțiile organului legiuitor, Parlamentul, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (Decizia nr. 266 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că reglementarea condițiilor amânării aplicării pedepsei intră în atribuțiile organului legiuitor, Parlamentul, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (Decizia nr. 266 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 24 august 2022, paragraful 22). ... 15. În același sens, Curtea
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
din 24 aprilie 2017). ... 17. Așa fiind, Curtea a constatat că reglementarea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei, inclusiv cea referitoare la cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. ... 18. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei, inclusiv cea referitoare la cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. 187 din Codul penal, acestea au fost supuse controlului de constituționalitate prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 304 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274239]
-
în prezent art. 514) din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat. Curtea a mai reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele
DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274240]
-
constă în materia cărora acestea aparțin. Contrar susținerilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cadrul procedurii de adoptare a legii criticate, Parlamentul a ținut seama de principiul unicității obiectului de reglementare. În consecință, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform Constituției, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de organul reprezentativ suprem al poporului român. ... 46. Cu privire la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. l) raportat la art.
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
argumentele invocate se referă, în principal, la elemente care țin de oportunitatea reglementării și nu pot avea valoarea unei motivări cu privire la criticile aduse. ... 54. De altfel, art. 61 alin. (1) din Constituție consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ceea ce înseamnă că are deplină competență să reglementeze orice relații sociale, indiferent de obiectul acestora. Legiferarea presupune normarea unor acțiuni/conduite/comportamente, de la cele mai generale la cele mai concrete, chiar cazuale, fiind determinată, în mod exclusiv, de
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
în mod efectiv de la data eliberării din funcție prin pensionare, potrivit art. 201 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2022, se apreciază că modalitatea de calcul al pensiei și elementele ce conturează cuantumul acesteia sunt la latitudinea autorității legiuitoare, care le poate modifica oricând având în vedere realitatea economico-socială, îndeplinirea obiectivelor înscrise în Programul de guvernare adoptat cu prilejul acordării votului de încredere față de Guvernul învestit, respectiv îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de țara noastră. Ca atare, nu se
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
calitatea normelor edictate. ... 62. Referitor la criticile privind încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, se arată că autoarea acestora nu descrie și nici nu evidențiază o relație de cauzalitate între acte, fapte sau acțiuni care sunt de competența autorității legiuitoare, la care aceasta ar fi recurs sau de la care s-ar fi abținut, după caz, și afectarea drepturilor ori competențelor constituționale ale autorității judecătorești, cu consecința împiedicării funcționării normale a acesteia și/sau a declanșării blocajului instituțional. În sesizare sunt
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de
DECIZIA nr. 371 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274740]
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. În acest sens, a arătat că prin articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 80 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273338]
-
de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României, astfel încât, cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273423]
-
a Guvernului nr. 80/2013, nu atrage vreun viciu de neconstituționalitate a acestui demers legislativ, ci reprezintă voința legiuitorului, exercitată în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. ... 15. Prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, antereferită, paragrafele 13-15, Curtea a constatat, de asemenea, că nu poate fi reținută încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul egalității, deoarece atât obligația de plată
DECIZIA nr. 182 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273423]
-
neconstituționalitate, că dispozițiile art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, potrivit căreia stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care
DECIZIA nr. 239 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273492]
-
României sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, potrivit căreia stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. În acest sens, prin Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, publicată
DECIZIA nr. 239 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273492]
-
nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Astfel, menținerea anumitor limite de pedeapsă în cazul unor infracțiuni și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare
DECIZIA nr. 239 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273492]
-
condițiile legii. Prin aceeași jurisprudență, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu implică asigurarea accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, și Decizia nr.
DECIZIA nr. 280 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273533]
-
inițiativelor legislative cetățenești (inițiativa legislativă să nu aibă ca obiect probleme fiscale, cu caracter internațional, amnistia și grațierea). ... ... 11. Nu intră în competența Curții examinarea oportunității inițiativei legislative, aceasta revenind Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării. ... 12. Procedând la verificarea inițiativei legislative cetățenești, Curtea reține următoarele: ... (1) Întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, precum și respectarea dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București (inclusiv, potrivit celor mai sus menționate, respectarea condițiilor
HOTĂRÂRE nr. 1 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281568]
-
22. Din această perspectivă, Curtea a reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]