61,510 matches
-
Adorm în toamna mută Ți-i toamnă - lungă - de privești La bufnița-mpietrită In parc far’ de cărări cerești Uitată de ursită Ți-i toamnă - grea - de nu dai semn, Când vin de peste ape, Că vrei!... Doar nu-s de lemn Și-s dornic de agape * Te-a surprins bufnița albă Rătăcită printre pomi ... Citește mai mult Ți-i toamnăPaulei Romanescuți-i toamnă și trăiești ca-n visîn anii senectuțiiAbil omagiind prin scrisPlăcerile virtuții!Asculți chemările fierbințiDin fauna tăcutăCând arborii cu chip
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
case de țară sau de mici orașe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă și fotoliile cu perne moi, de afecțiunea bunicelor, care veneau să stea alături de copii și nepoate. La Săvârșin, Crăciunul zilelor noastre a fost de la început unul prețios, prin valoarea lui istorică și sentimentală. Oamenii, ca și
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
publicat în Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016. Sunt răstignit de propriul meu destin și-n vârful crucii-mi crește o aripă ce-n zborul ei deschis către pământ îmi tot adună clipa de risipă. Și tot cioplind în lemnul ud să scap, mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos, apoi mi-adun într-un poem nescris trăirile-mi rămase de prisos. Mă ard preț de un ceas și mă fac scrum când bolți de ceruri mi se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ochii-a rugăciune când, iarăși, Doamne, mi Te simt aproape ! Citește mai mult Sunt răstignit de propriul meu destinși-n vârful crucii-mi crește o aripăce-n zborul ei deschis către pământîmi tot adună clipa de risipă.Și tot cioplind în lemnul ud să scap,mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos,apoi mi-adun într-un poem nescristrăirile-mi rămase de prisos.Mă ard preț de un ceas și mă fac scrumcând bolți de ceruri mi se lasă greleși mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lor amor.Rubesciană, binișor, Uitând ce-nseamnă „un coafor”,... VIII. ÎN ZIDUL MEU DE ANĂ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Când a venit, așa, ca un însemn, cu geana scrijelind în trup de lemn, privea fără de țintă-n viața mea citind, în șoaptă, dincolo de ea. Purta în păru-i albe flori marine, adâncuri de oceane pe retine, cald susur de izvor în răsuflare și-n pas molatic...dulce cadențare. Stăteam închisă-n putredul meu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lacrimi să rămână. -Nu pot să stau, însă, te rog, învață să trăiești clipa cât o-ntreagă viață și-ai să-nțelegi, sub timpul ... Citește mai mult Când a venit, așa, ca un însemn,cu geana scrijelind în trup de lemn,privea fără de țintă-n viața meacitind, în șoaptă, dincolo de ea.Purta în păru-i albe flori marine,adâncuri de oceane pe retine,cald susur de izvor în răsuflareși-n pas molatic...dulce cadențare.Stăteam închisă-n putredul meu trunchica sufletul să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
a dat din umeri, a neputință... Departe bătea o toacă, pentru slujba de seară, vestind spre toaca altei biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase...În respirația grăbită a Timpului creștinismul transformă fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. ----------------------- Elisabeta IOSIF Basarabia aprilie, 2016 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF - BASARABIA - DRUMURI DE LUMINĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
de sub nămeți a oamenilor, și tu, cumnate, pune de o masă cumsecade că vin oamenii ăia și nu se face să... După încă două zile, în sat, forfotă de nedescris, televiziuni, jandarmi cu lopeți, mașini ale armatei cu ajutoare și lemne de foc pentru sinistrați, oficiali de la județ extrem de preocupați (și la ei sunt alegeri!), cu alte cuvinte, lume peste lume... În mijlocul lor, primarul cu figură dârză, dar profund tristă și îngrijorată, dă asigurări în fața camerelor de luat vederi că: „prin
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
salon vestindu-mi că trăsura era gata. Îmi luai un sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu spițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici și un om sălbatic, bărbos, zdrențăros și înarmat cu un harapnic lung de un stânjen! Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
dezmembrat și l-am încărcat într-un microbuz. Simțeam că duc cu mine moaștele unui sfânt. Vedeți acest jug, continuă Domnul Pătra? Nu știu ce vârstă are. Eu așa l-am apucat. Tata ne avertiza cu vădită mândrie că este făcut din lemn de jugastru. Cel mai bun, după părerea lui, pentru acest lucru. În timp ce ne vorbește, mângâie blând jugul de parcă ar simți sub palmele care l-au așezat acolo grumazul boilor pe care tatăl, cu strângere de inimă, i-a dus la
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
chine zească putea să alerge 500 de kilometri pe zi! De asemenea, calul este asociat cu fericirea, încrederea în sine și succesul. Este anul Calului de pădure (Yang Wood Horse) care va aduce și ceva conflicte (să sperăm că nu!), lemnul fiind... combustibil. Sărbătoarea noului an chinezesc, numită mai ales «Festivalul Primăverii» (așa cum am scris mai sus - dar am înțeles că așa s-a numit în perioada când tradițiile istorice nu erau bine văzute de guvern - precum „moș Gerilă” în loc de „moș
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
la ușa casei. Pe unele sunt urări de pace, belșug și prosperitate punând în evidență caligrafia unor talentați caligrafi anonimi, „scriere” cu negru, pe fond roșu. La exterior, în stânga și în dreapta porții, a pus două făclii (par a fi din lemn!) de doi metri înălțime care ard zi si noapte, iar în interior a pus două trestii de zahăr, tot de vreo trei metri fiecare. Trestia de zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
aglomerat și tot mai dedicat construcției. Ceea ce nu e ușor în terenul saturat de apă. Te duce un gînd spre locuințele lacustre. Am locuit la hotelul Ho Guom (citit Ho-Gîm), în "down town ", printre magazine de artă unde abundă mătasea, lemnul, argintul, pînza pictată în culori sau doar cu tuș. În apropiere se află centrul spiritual al orașului, Lacul Pagodei Sabiei Restituite. Lacul este destul de mare pentru noi, deși e cel mai mic din Ha Noi. Un viteaz din secolul XI
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
mese. Locuința e în spate, treci prin ganguri lungi și înguste sau urci la etaj. Am observat că magazinele sînt grupate oarecum pe bresle. O strada întreagă desface numai stampe, alta e plină de textile, una de ceramică, alta de lemn. Simțul comercial al vietnamezilor este remarcabil. Clientul e tras de mînă, tocmeala se face cu chef. Chiar dacă incidența limbii engleze a crescut față de acum trei ani, cînd am pășit pe acele străzi, tot ecranul calculatorului e unealta de negociere. Cel
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
polițiștii, el a explicat efectele benefice ale lichidului asupra bărbăției și faptul că le-a luat... pentru mai tîrziu. Astfel nu a trebuit să desigileze recipientele. Tot acolo eu am "vrăjit" fata care îmi cîntărise bagajul de mînă cu irezistibilul "lemn de fier" care face suvenirurile atît de grele. Și am trecut cu toții. Vorba vulpii din anecdotă: ce bine e să știi limbi străine! Tot la Ha Noi am vizitat Templul Literaturii, de fapt un parc minunat unde broaște țestoase din
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
Părintele Calciu a cerut să fie îngropat la Mănăstirea Petru Vodă din Moldova, unde stareț era fostul coleg de celulă, Justin Pârvu, pe piept să i se pună icoana Maicii Domnului, „sculptată în os și fixată într-un cadru de lemn” pe care i-a dăruit-o Patriarhul Teoctist. Același vrednic patriarh a făcut presiuni ca ierarhul de la Iași să aprobe înmormântarea la Petru Vodă, dând „dezlegare fără binecuvântare”<footnote Apud Testamentul Părintelui Calciu, p. 42, 93-95. footnote>. Trist, foarte trist
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
întrerupse Mister DeLuxe. Am participat și eu la vreo două, trei, și am făcut niște fotografii excelente. Austin zâmbi. - Așadar, spuse el, camonii au continuat să urce pe stradă, s-au oprit lângă Angelo care ședea pe bancheta lui de lemn și-și încerca muzicuța, unul dintre ei s-a apropiat de el și a spus girls și a mai făcut și cu brațul gestul respectiv, we want girls, Angelo a zis girl e mă-ta, pricepi, sau ai nevoie de
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
dreptul maiestuoasă pentru America provincială și are un aer pe cît de istoricizant, pe atît de imprecis. Clădirile sînt în stil neoclasic sau baroc, dar, odată intrați, descoperim repede pivnițe și galerii unde întîlnim roți de fîntînă și scări de lemn, dar în care funcționează, din cînd în cînd, și lifturi. Nu lipsesc sunetele de sirenă, care nu anunță bombardamente, ci treceri de la o lume inundată de o lumină ireal de albă la una cufundată într-un întuneric din care își
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău că merg la bodârlău, c-acolo dau de trai bun", iar tumurluc apare ca variantă a lui tumurug, în DLR, tomul XI, 1983; e un cuvînt de origine turcească, ce sensul "lemn lung, butuc"; evoluția metonimică s-a produs desigur de la actul de punere în butuci a deținuților. Cuvîntul hîrdău era viu cu sensul de "închisoare" în vremea lui Caragiale, care îl folosește (în sintagma hîrdăul lui Petrache) și în Scrisoarea pierdută
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
vorba ta: de ce?! Chiar și când am coborât coasta la Gura Racului, În Bulzești, se auzea glasul clopotului. Părea Însă, parcă, mai Înfundat. Venea mai din adâncuri, dinspre satul cel vechi, dispărut cândva. Rămăsese acolo, semn lui, doar biserica din lemn și cimitirul cu lilieci. „Ducea-v-ați la Lilieci!” - blestema unul, altul, prin sat, când nu mai putea răbda, și aproape toți, primăvara, În fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa copilărie! Care cu sabia ei de lemn scurtează de cap balaurii nopții. Care mă ia și-acum de mână prin crâng: sunt fluturele, sunt toate culorile care bat din aripi spre tine. Sunt albina care bate cu aripa ei la poarta narciselor. Copilăria! Care se ascunde seara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Iarna pe uliță” a lui George Coșbuc și la cartea unui scriitor care cândva făcea parte din lectura școlară obligatorie, lucrarea numindu-se «Comandantul cetății de zăpadă...» Gerul aspru de afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era undeva la malul mării, pe la Începutul anilor „70... Încerc să rememorez evenimentele... La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fost cucerit de ospitalitatea și caracterul acelor oameni de care și acum Îmi amintesc cu plăcere. Fiecare cu pasiunile și năzuințele sale și toți la un loc păreau că realizează un puzzle perfect. Câțiva erau pescari Înrăiți, unul sculpta În lemn tot felul de figurine, altul era captivat de arheologia submarină, vreo doi erau filateliști, oricum fiecare avea cel puțin cate o preocupare interesantă...Nu același lucru Îl pot spune despre un anume politruc... Cu Căpitanul m-am Împrietenit repede. Îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
largă. În februarie 2008, m-am deplasat la Washington pentru o a pleda personal Secretarului de Stat (altul decât cel din 2006) cauza lui Eminescu. Am fost Încurajat să reiau cererea, răspunzându-mi-se abia În toamnă, În limbaj de lemn, că DRRP-ul nu are buget pentru un „proiect de traduceri din texte de Eminescu'! Ulterior, am primit scuze pentru formularea respectivă cu mențiunea că oricum bugetul pe 2008 este epuizat... dar că proiectul va fi reconsiderat În 2009... Desigur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]