2,139 matches
-
Când și când, ca să nu se prăpădească de tot, îl împingea nevoia să-și ticluiască o figură nouă, de ți se rupea inima văzând-o, îngâna prostește o mulțime de versuri deșuchiate umblând după daiboj și târându-și pașii a lene, a evidentă lehamite. Din acest motiv, cel mai probabil, nu reușea niciodată să se căpătuiască din munca lui de cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când se plictisea
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Era o vreme deosebit de călduroasă, chiar dacă se aflau la două mii de metri altitudine. Dacă îți alegeai un loc lipsit de curent, puteai să te bronzezi mai plăcut decât la malul mării. - Nu vrei să renunțăm deocamdată? - De ce? - Îmi este așa lene după ce am mâncat... parcă aș încerca să fac puțină plajă aici sus pe munte dacă la mare nu prea am reușit. - Putem să mai profităm de soare vreo oră cel mult, apoi intrăm în criză de timp dacă dorim să
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
țara cu fete Traficate și băieți Preacurvindu-se în cete De trotuar, cu proxeneți ... Nu salvăm țara cu scuze, Cu ”probabil, o să văd”... Când guverne de farfuze Bagă țara în prăpăd. Nu salvăm țara cu niște Impostori parlamentari Ce li-e lene să se miște, Dorm pe ei da-n clanță-s tari... Nu salvăm țara în comă, Cu penali și interlopi, Cu scursură și cu vomă De putori și diavoli popi.. Nu salvăm țara cu poante, Ori cu ponturi și cu
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
de mine, când ai mei plecau la muncă, la târg, la vreo nuntă sau la balul strugurilor. Ea, cred, m-a învățat toate rugăciunile și datele sărbătorilor creștine, numele îngerilor și de ce și de unde vine bunătatea la oameni, sau că lenea e perina diavolului. Tot călugărița i-a dat numele de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
ultimii, duhovnici și inimi de căpătâi ale uneia una, apostolească, și sobornicească Biserică Ortodoxă Română spunea ( citez din memorie): “În vremurile din urmă, oamenii vor fi mânați cu turmele, cu turmele, în iad, de “buni sfătuitori” precum neștiința, nepăsarea, și lenea.” Să nu uităm că, luptând împotriva acestor înșelători, primul izvor de știință, de suflet, și de hărnicie, prima Școală Românească, a fost înființată de Biserica noastra, Ortodoxă, Română, în Șcheii Brașovului. Acolo unde, deschizând o poartă de lemn, mergi pe
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
peste picior. Tocmai el, care...Și, mă rog, de unde știu jigodiile astea ce învârte el în viață? Ar vrea ei să aibă banii și situația lui. Nu se lăsă: --Băăi, nesimțiților! Vă onorează omu’ cu salutul și vouă vă e lene să întindeți mâna? --Vaai, ce onoare, domnu’ șef, rânji Firfirică. Ăștia nu știe că stă de vorbă cu directorul general al zarzavaturilor. Chiar, dom’ director, cu ce ocazie prin umila noastră urbe? Că-n ultimii enșpe ani nu prea ne-
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
o Ahaz kerdă le Jezekijas; [10] o Jezekijas kerdă le Manases; o Manases kerdă le Amonos; o Amon kerdă le Josijas; [11] o Josijas kerdă le Jehonjas the lesre phralen, kana has-le jigine and-o Babilon. [12] Pala sosθe jigine' len and-o Babilonos, o Jehonjas kerdă le Salatielos; o Salatiel kerdă le Zorobabelos; [13] o Zorobabel kerdă le Abijudos; o Abijud kerdă le Eljakimos; o Eljakim kerdă le Azoros; [14] o Azor kerdă le Sadokos; o Sadok kerdă le Akimos ; o
E SVÏNTON EV-ANGELIA PAL-O MATEJ, O ŚERO 1 / MATEI, I de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367860_a_369189]
-
echilibrată între indivizii unei colectivități. Această felie de istorie în schimb nu a rezistat mult pentru că inevitabil s-a strecurat între oameni principiul minimei acțiuni. Interesul, nevoia, dorința a născut în omul cu mai multe conexiuni neuronale, un soi de lene ce trebuia contrabalansata prin dexteritatea minții, munca minții. Această a fost piatră de temelie a societății în care trăim astăzi. O lume în care nu doar mâinile știu a munci ci și mintea. Ea este capabilă să găsească metode de
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
moară circulare grele de câteva sute de chile - care la noi au devenit proverbiale ca expresie de încurajare pentru elevii certați cu învățatura pentru a le mai pompa ceva chef de muncă, sau pentru acei oamenii mari încredințați că și lenea este un mod de folosință care chiar dacă nu te sporește și te îmbogățește, în mod sigur nu te omoară, spre a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
prin aplicarea unei scoabe, amândouă acoperite cu o tăblie din lemn peste care se „trântise” o fâșie cauciucată și din loc în loc ebonită pe care se afla înscrisuri ” ceva chef de muncă, sau pentru acei oamenii mari încredințați că și lenea este un mod de folosință care chiar dacă nu te sporește și te îmbogățește, în mod sigur nu te omoară, spre a-i convinge „s-o ia din loc”, că doar n-o fi ca atunci când cineva îți cere să „ridici
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
de peste o sută de kile, rumena și blondă ce matură și cântă cu foc:„uni gioacî moldovenii, didisupt pamântu’ jemi”(aici mi-am adus aminte de un coleg ce completă mereu nemuritoarele versuri cu vorbele răutăcioase: „de prostie și de lene” desigur lipsite de cunoașterea specificului local și profund nedrepte!!), evident fără să ne bage în seamă! Ne așezăm, începem să ne uităm pe pereți, poate că am fi și conversat dar, o foame năprasnica ne limită drastic opțiunile. După o
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
SFÂRȘIT, COMUNISM! Visul de aur al omenirii, comunismul... O mulțime de proiecte, de războaie, de victime, de vorbe fără sens, menite să prostească popoarele. Care se lăsau prostite dând dovadă că aveau în gena lor nu numai tâmpenia ci și lenea. Cu toate aceste condiții favorizante, de-a lungul vremurilor însă nu s-a întâmplat nimic din ce susțineau teoriile, asta dacă nu luăm în seamă milioanele de victime și nenorocirile de tot felul. Afurisita de societate se încăpățâna să funcționeze
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
nu i-ar fi certat dacă riscul s-ar fi soldat în dauna lor. Cel de al treilea, viclean și bănuitor, l-a categorisit pe stăpân potrivit relației sale cu acesta și a procedat în consecință de cauză, ascunzându-și lenea și dezinteresul după va �lul mincinos al opiniei sale greșite. Nu a acordat încredere celui de la care a primit un dar, ci l-a ignorat cu desăvârșire în absența lui, dovedind rea credință și nefăcând nici o încercare de a cunoaște
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
din invidie; dar este cert că revedem în amalgamul acesta atâtea momente trăite de noi înșine sau de alții, când o anumită comoditate ne fură și renunțăm să desprindem cum stau într-adevăr lucrurile cu noi și cu ceilalți. Din lene, din mândrie, din satisfacția trezită de propria noastră persoană care ne devine centrul atenției noastre, din ignoranță uneori stimulată spre propria noastră slăvire ("slavă deșartă"), din teama de a nu pierde ceea ce avem (neîncredere în Dumnezeu), din tendința de a
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
constituie adesea ca apus al pă �catelor. Potrivit unui anume simbolism al cifrelor, teologia creștină păstrează numărul de șapte în enumerarea păcatelor, afirmând că nenumărate ramificații pornesc din cele șapte păcate capitale (mândria, ar �ghirofilia, desfrânarea, invidia, lăcomia, mânia și lenea). Iar din virtuțile opuse acestor păcate se ramifică nesfârșitele virtuți ca fațete ale unei singure, plenare și desăvârșite virtuți, care este dragostea față de Dum �nezeu și de aproapele. Pentru a accede la aceasta, exercițiul creștinului comportă și reclamă practicarea tuturor
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
face să se arate în om roadele Sfântului Duh, care sunt: - bucuria, dragostea, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credința și înfrânarea. De la întristarea cea potrivnică, însă, cunoaștem roadele duhului celui rău, adică trândăvia, lipsa de răbdare, mânia, ura, împotrivirea în cuvânt, lenea la rugăciune...” 44. Tot Sfântul Maxim împarte întristarea în supărare, necaz, pizmă și milă, arătând că „întristarea mântuitoare”, cea după Dumnezeu este „stăpână neîndurată a patimilor” și „maica cuvioasă și slăvită a virtuților”45. Această întristare este hrănită de cugetarea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
orice cititor care are norocul de a deschide această carte să o citească atent de la prima la ultima filă. Aflăm astfel în capitolul: Întunericul adevărului ( păcatele omului pe care le știm foarte bine cu toții, avariția, alcoolismul, egoismul, viclenia, falsitatea, invidia, lenea, minciuna și multe altele) că: Nu avarul este stăpânul banului, ci banul este stăpânul avarului. Parcă am mai auzit asta prin scripturi deși suna puțin altfel: Unde îți sunt averile acolo îți afli și sufletul, dar parcă nu era atât
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
cu datini revine La românii ce le poartă, Vrând a ști-n anul ce vine, Cum va fi a vieții soartă. De-o fi bine să muncească, Norocul să se arate. Iar de-o fi să-i ocolească, Merg cu lenea mai departe. Doar cei ce au mintea trează, Nu devin pradă visării; Că norocu-i onorează, Muncind de cum apar zorii. Ritualuri păguboase Antrenează-nchipuirea Unor gânduri păcătoase, Spre-a denatura menirea. Autor Maria Filipoiu Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
unei sărăcii ceva mai lucitoare decât un bănuț de aur, acesta fiind și singurul obiect pe care l-a fi putut prezenta într-o eventuală, dar foarte improbabilă, declarație de avere. Norocul lui era că prin locurile acelea sfințite de lenea ancestrală a oamenilor o asemenea invenție nu era cunoscută încă. Firesc deci, mai ales că se afla în sevraj deoarece de două zile nu mai pusese gura pe băutură, din cauză că în sat nu mai avusese loc nici un parastas, înmormântare, cumetrie
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
Nici rugăciuni nu am mai spus! Deci am făcut dublu păcat. Uitând ce-i jos, hulind ce-i sus. În seara când m-am îmbătat N-am fost în stare-a mai gândi Și iar am căzut în păcat: Mândria, lenea, mă pândi. În noaptea când n-am mai visat, În gânduri vicii mi-au venit Și de păcat n-am mai scăpat, Viciile s-au înmulțit. În viață când n-am mai iubit Păcatul a ajuns durere Căci dragostea mi-
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
spunând că nu au cu nimic de-a face cu acest mecanism și că ei nu pot să influențeze cu nimic evoluția politică a țării. Că... „Vin ai noștri, pleacă ai noștri”! Mulți mioritici nu se prezintă la vot de lene sau de fițe, dar apoi tot domniile lor țipă „Jos guvernul” sau „Jos prezidentul”! Așteaptă „para mălăiață” care să le rezolve problemele democrației și prosperității, dar prin pasivitatea lor nu vor să miște un deget pentru a-și alege conducătorii
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
sau trasă de păr, ba chiar putea râde de glumele stângace ale lui Vasile. Împărțeau momente scurte de fericire, când erau doar ei doi, ca pe o binecuvântare. Îi lega același sentiment de frustrare pe care îl trăiau în prezența Lenei. Mergea agale pe Calea Severinului, cu capul în pământ, gândindu-se ce treburi mai are de pus la punct când va ajunge acasă. Era destul de concentrată și, cu atât mai mult, se sperie puternic în momentul în care se lovi
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
de muncă pentru a căuta și identifica agresorul. Cu greu l-au liniștit fata și Petru, spunându-i că acesta nu a mai fost de găsit în zonă. După ce s-a calmat, au luat hotărârea să nu-i spună nimic Lenei, iar Romelia să nu mai vină cu mâncare la el. Petru a reacționat imediat, realizând că dacă fata nu mai vine însemna că nu o va mai putea vedea. - Nea Vasile, dacă nu-ți este cu supărare, auzii din întâmplare
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
nu împlinise 16 ani. Ar fi putut să-i fie bunic. Când nu vorbea mult despre ... nimic, femeia se înfășura într-o tăcere agresivă, ca o bombă cu efect întârziat. Nu îl înșela fiindcă nu ieșea din casă, probabil din lene, trufie, ori din spaima de a nu se confrunta cu mizeria care începea dincolo de strada pietruită, ce-i drept, dar de statul burghezo-moșieresc, și nu cu banii nașului. Într-o bună zi, abia întorși din vizită, mama a trântit sacoșa
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
celor tineri, pentru a parcurge ulterior întreaga sa operă, ce este de o profunzime și de o frumusețe deosebită: Pentru cine este înzestrat cu darul înțelegerii, prostia - măcar de la un anume punct încolo - e păcat: păcat de slăbiciune și de lene, de nefolosire a talentului. Poți să nu păcătuiești de frică. Este o treaptă inferioară, bună și ea. Ori din dragoste: cum o fac sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]