4,155 matches
-
patru labe, cu fesele ridicate, dar mirosul care Începuse să se reverse dinspre pulpele ei nu mă deranja. Aveam impresia că amândoi ne aflam suspendați deasupra a ceva necunoscut. Îmi imaginam că stăteam În palma lui Dumnezeu, sau pe o lentilă de microscop, ori pe un covor zburător, ori pe suprafața Înghețată a unei ape. Îmi imaginam diverse locuri, și toate erau spații de o infinită puritate, cuprinse de o senzație de caldă intimitate. Vârfurile degetelor de la mâini și de la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de mărci pe zi ca să dea de urma bunicii tale dispărute, vrei ca măcar să te simți încrezător în faptul că omul pe care îl angajezi să facă treaba vede suficient de bine încât să-și găsească propriii butoni. Ochelarii cu lentile ca fundul de borcan, ca aceia purtați de Rolf Vogelmann, trebuie prin urmare să fie considerați dăunători pentru afacere. Urâțenia, pe de altă parte, atunci când se oprește la mică distanță de o anumită diformitate fizică scârboasă, nu trebuie neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu răbdare în nisip m-a cioplit Hoț de soare,amurg și amant de inele. Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu
FOTOGRAFUL DE PE PLAJE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364461_a_365790]
-
-mă la ochi, Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi! Însă dumneaei, nimic, nici „bon jour”, nici „bun găsit” Ori în gât, măcar un pic, să îmi sară c-a sosit, Mă ia scurt, fără pupici, întreabând printre lentile: „Pot să stau și eu aici...cam vreo trei sau patru zile?” „Poți să stai și-un an, chiar doi!”, îi raspund cu nonșalanță, Închizând ușa ‘napoi, chiar... ținându-mă de clanță, Altceva nu-mi amintesc să-i fi zis
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
nici nu a observat mașina care a mers pe lângă trotuar, mai bine de 8-10 pași, aproape paralel cu ea. Parcă nici nu-i funcționa motorul, așa de silențios se deplasa cu viteză redusă. Bărbatul de la volan o privea atent prin lentilele fumurii ale ochelarilor. Era nehotărât ori nu era sigur dacă o cunoaște sau ba? Apoi, fără să se manifeste în vreun fel, a mărit progresiv viteza și s-a îndepărtat la fel de firesc, neobservat, precum se apropiase. După aproape un sfert
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
în mod deosebit. Avea număr de București și era de fabricație străină, ceea ce nu era de natură să-i atragă atenția, dat fiind mulțimea turismelor de acest fel care circulau pe străzile municipiului. Șoferul, purtând aceiași ochelari de soare cu lentile fumurii, era preocupat să citească un ziar local pe care-l ținea desfăcut larg, peste nivelul bărbiei, cu brațele rezemate de volan. Aparent, căci privirea sa era ațintită asupra Violetei. O examina, din cap până-n picioare, pe măsură ce se apropia de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CURCUBEUL DIN LENTILĂ... Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se pune în semilună, noaptea-n soarele din bec doar cu dioptrii s-alerg. Gândul face pârtii pe hârtie, atras ca un magnet. Cuvintele
CURCUBEUL DIN LENTILĂ... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362793_a_364122]
-
atras ca un magnet. Cuvintele dansează-n hora poeziei cu viteza luminii. Mirosul de cerneală îmi stă brodat pe față. Orele zboară ca vântul!... Dimineața își varsă lacrima în gura ierbii. Rimelul cade greu pe gene. Referință Bibliografică: CURCUBEUL DIN LENTILĂ... / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Mariana Bălășoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CURCUBEUL DIN LENTILĂ... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362793_a_364122]
-
decojește-mă/ să poți da/ de petrolul iubirii din mine/” (Petrolul iubirii). Înlăuntrul acestui creuzet greu cuantificabil ”anii vieții sunt muncitorii/ care beau cu sete din ore și zile”, iar amfitrioana ”se desculță, mândră de tinerețe/ și alege numărul potrivit/ printre lentile și dioptrii/” (Microb genetic) pentru vreo ”făcătorie” magică, capabilă să-i descurce firele destinului. Anotimpurile curg într-o lentoare insesizabilă către iarna ființei unde ”pomii sunt îmbrăcați în gheață/ și iarba plânge cu lacrimi albe...... dinții de ferăstrău/ sub streșini
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
o viziune veche bine determinată de care sunt convinsă că știu mulți, nu este ușor dar nici greu pentru că simți aproape imediat ușurare și cred că abia atunci începi să te cunoști, să te apropii de tine însuți/însăți, așa cum lentilele unui microscop pot apropia extrem de mult și reface claritatea a ceea ce studiază un cercetător pasionat de munca lui. Mai întâi simți cum ești învelit în gheață. Nu te zbați să ieși din ea. Privești în jur uimit de cât de
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
descoperit comoaraascunsă în muntele înconjurat de ape.Rochița în alb-albastrumi-au mâncat-o moliile.Noaptea mă-mbracă în hainaneagră cu stele argintii,ploaia mă spală,ziua îmi usucă buclele,smarald lins de căprioare.Cine te ocrotește....nu știi...... XIII. CURCUBEUL DIN LENTILĂ..., de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. Se pune în semilună, noaptea-n soarele din bec doar cu dioptrii s-alerg. Gândul face pârtii pe hârtie, atras ca un magnet. Cuvintele dansează-n hora
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
găsirea celor mai subtile nuanțe de interpretare și a tonalității celei mai potrivite. Pentru că fiecare carte are tonalitatea sa, identitatea, ritmul său, ca și poezia în sine. Deși structura originală nu poate fi modificată, performanța constă în șlefuirea cuvintelor precum lentilele lui Baruch Spinoza, pentru a le da strălucire și a le pune în evidență, cât mai aproape de intenția autorului. În acest sens, traducătorul este un fel de căutător și culegător de perle din grămezi imense de stridii, pe care le
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
mele. A mai încercat și alții... Răbdarea lui Leon nu avea limite, în joc fiind vînzarea, cu nici o pereche neadaptându-i-se vederea. Leon i-a oferit la un moment dat exasperat o pereche de ochelari, numai cu rame fără lentile. - Aceștia da! Cu ei văd cel mai bine din toți ochelarii arătați până acum! Au plecat, fiecare în direcția locuinței sale, mulțumiți în felul lor de afacerea făcută. Totul ar fi fost foarte bine dacă, a doua zi, la ieșirea
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
în poartă de vecinul care cumpărase ochelarii împreună cu soția lui. Aceasta, atunci când i-a arătat ce ochelari moderni a cumpărat i-a spus: „Mare prost ai putut fi dacă ai cumpărat plătind o asemenea sumă numai pe niște ochelari fără lentile. Cum de te-a păcălit în halul ăsta Leon? Du-te la el și cere-i banii înapoi că de nu, eu îl reclam la poliție pentru înșelăciune”. Ce să facă bietul om că de împotrivit nevestei nu prea avea
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
nevestei nu prea avea curajul. Oprindu-l i-a spus: - Bine mă Leon, să-mi faci tocmai mie una ca asta? - Dar despre ce e vorba vecine Ioni? - Păi spune nevastă-mea că m-ai înșelat vânzându-mi ochelari fără lentile! - Stai puțin strâmb și judecă drept, nu dumneata care ai încercat o mulțime de modele mi-ai spus că aceștia se potrivesc vederii cel mai bine? - E drept ,dar... fără lentile? - Toți cei cu lentile pe care i-ai încercat
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
-mea că m-ai înșelat vânzându-mi ochelari fără lentile! - Stai puțin strâmb și judecă drept, nu dumneata care ai încercat o mulțime de modele mi-ai spus că aceștia se potrivesc vederii cel mai bine? - E drept ,dar... fără lentile? - Toți cei cu lentile pe care i-ai încercat nu erau potriviți vederii și numai cu aceștia fără lentile ai spus că ți se potrivesc. Spre a nu crede măcar o clipă că vreau să te înșel, eu îți dau
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
înșelat vânzându-mi ochelari fără lentile! - Stai puțin strâmb și judecă drept, nu dumneata care ai încercat o mulțime de modele mi-ai spus că aceștia se potrivesc vederii cel mai bine? - E drept ,dar... fără lentile? - Toți cei cu lentile pe care i-ai încercat nu erau potriviți vederii și numai cu aceștia fără lentile ai spus că ți se potrivesc. Spre a nu crede măcar o clipă că vreau să te înșel, eu îți dau banii înapoi sau poate
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
ai încercat o mulțime de modele mi-ai spus că aceștia se potrivesc vederii cel mai bine? - E drept ,dar... fără lentile? - Toți cei cu lentile pe care i-ai încercat nu erau potriviți vederii și numai cu aceștia fără lentile ai spus că ți se potrivesc. Spre a nu crede măcar o clipă că vreau să te înșel, eu îți dau banii înapoi sau poate îți alegi alții, dar... dacă nu vezi cu ei, dacă nu dumitale, cel puțin nevestei
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
cu ei, dacă nu dumitale, cel puțin nevestei, că doar au acelaș preț. Moment de grea cumpănă. Ioni i-a spus nevestei că Leon nu-i vinovat cu nimic și că are dreptate. Vedea cel mai bine cu ochelarii fără lentile! Leon nu înșela pe nimeni ci încerca să convingă cumpărătorul că tot ceea ce el alege i se potrivea cel mai bine. Ar fi vândut poate și azi dacă ar mai fi existat unul ca el în comună sau oamenii nu
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
vrea cineva să cumpere ceva, dar negăsind la el, să nu fie convins să cumpere altceva convins de vorbele acestuia. La cărciumă, și azi se mai povestește despre cum a fost înșelat Ioni, convins să cumpere ochelari de soare fără lentile. Lea l-a apărat de multe ori față de cumpărători. - Leon al meu nu a băgat mâna niciodată în buzunarul cuiva! În definitiv și pe mine m-a convins să-l iau de bărbat și nu pot spune că m-a
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
canapea și urla că a orbit. Mămicuțo, ce ai? Ce are mămicuța mea? se lamenta zelosul imberb. A luat-o în Mercedes și a dus-o la București. A doua zi apare madama acasă cu ochelari pe nas, cu niște lentilele groase cît degetul, care îi măreau ochii ca în povestea cu Scufița Roșie: “Bunicuțo, da' de ce ai ochii atît de mari?!” Ce-i cu ochelarii ăștia pe nasul tău? Am fost la doctor ... Mi-am pierdut vederea ... Femeie, nimeni nu
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești,poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
albastru îmbrățișat de Jupiter Înoată în striațiile marmoreene - Inele cafenii printre râuri înstelate... Jupiter, zeul cel bun, ne guvernează Învârtindu-se maiestos pe ax vertical Ademenindu-ne ca un cântec de sirenă În noaptea de Crăciun. Noul An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului înstelat Oferind aștrii-mii din Cornul abundenței. Planeta se transformă iar după amurg... Apare cu talismane regale, stăpân al bolții Devine Poartă cosmică. Suspendat între oglinzi Printre ape tăcute, atinge cu lumina dimineții
ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364161_a_365490]
-
fac să zâmbească” (Vânt) „Tinereșea lui Don Quijotte” (1968) este legată structural de „Poeme”, continuând pe linia poeziei mijajului realității și a dramei în realitatea dură a schimbării necontenite de valori. Apare aici un apocalips grotesc, un univers văzut prin lentile ce aplatizează totul într-un fals, un fel de dicteu suprarelalist. El rămâne un Icar care încearcă zboruri noi, spre ținte îndrăznețe, prăbușindu-se într-un final tragic.: „Am umblat cu cerșitul pe la păsări Și mi-a dat fiecare Câte
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
vedea...Lecturând cartea am trăit tot timpul cu sentimentul că acolo, cu doamna Buni și cu familia dânsei, sunt și eu...Descria frumusețile și particularitățile locului cu atâta acuitate și plasticitate, dar și filtrate prin sufletul românesc ca printr-o lentilă, încât vedeam și eu uimitor de bine, de emoționat, de încântat priveliștile pe care le vedea doamna Elena Buică. Acest lucru mi-a plăcut enorm, și într-un mod aparte, care îmi aducea aminte de adolescența mea... Pe băncile liceului
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]