971 matches
-
la stăpânii Pocuției și Podoliei, Mujilo (Neózilo) și Bartoș Buceațchi (Bartosz Buczacki). C. Rezachevici crede că până în 1457 nu a fost vorba de o asemenea practică. Abia peste șase decenii de la înscăunarea lui Ștefan, călugării de la Putna au adăugat, în Letopisețul lor, pe la 1517-1519, povestea cu adunarea țării, din care s-a inspirat Ureche. Dar până la Ureche sunt momente din istoria țărilor române în care se adună țara și-l ridică sau îl recunosc ca domn, în 1522 pe Radu de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Despot, spunea că nu a putut să o facă, deoarece acesta nu a ieșit din cetate, „pentru a face această ceremonie în câmp deschis cum e obiceiul acestei țări”. Așadar, Ureche și istoricii români nu au fost „înșelați” numai de Letopisețul de la Putna, ci de o serie întreagă de evenimente care nu s-au inspirat din Letopisețul lui Ureche. Și nici nu era nevoie ca Ștefan să fie recunoscut de cineva ca domn, crede C. Rezachevici, pentru că el avea dreptul să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a face această ceremonie în câmp deschis cum e obiceiul acestei țări”. Așadar, Ureche și istoricii români nu au fost „înșelați” numai de Letopisețul de la Putna, ci de o serie întreagă de evenimente care nu s-au inspirat din Letopisețul lui Ureche. Și nici nu era nevoie ca Ștefan să fie recunoscut de cineva ca domn, crede C. Rezachevici, pentru că el avea dreptul să ocupe scaunul țării ca fiu și asociat la domnie al tatălui său Bogdan, îl învinsese pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al țării, reușește să înfrângă oastea ungară. În anul 1395, regele maghiar încearcă pentru a doua oară să cucerească Moldova. O numeroasă oaste ungurească trece munții, dar este înfrântă de moldoveni sub conducerea voievodului Ștefan I, la Ghindăuani. Până la descoperirea Letopisețului de la Putna, inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I, pusă în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost singura mărturie a acestei victorii. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea ajunge în hotarul Moldovei o nouă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-l oprească pe Ștefan, care avea lângă el 12-15.000 de oameni, partea cea mai valoroasă a armatei moldovenești. Gh. Gibănescu, deși a admis existența unui conflict între cei doi domni, s-a întrebat, pe bună dreptate, de ce niciun letopiseț moldovenesc nu-l amintește. I. Ursu a considerat că atât bailul venețian, cât și Chalcocondil, aflându-se departe de teatrul de război, „n-au cunoscut adevărul”. Din care cauză, interpretarea izvoarelor trebuie făcută cu multă precauție, având în vedere că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Țepeș din cauza Chiliei, documentele interne ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună se va afla sub zidurile Chiliei. În legătură cu etnia celor care formau garnizoana Chiliei, în Letopisețul lui Ștefan cel Mare și letopisețele de la Putna se menționează doar că „au lovit cu tunul pe Ștefan voievod la cetatea Chiliei”. Numai în Cronica moldo-polonă se arată care era etnia garnizoanei la 22 iunie, „l-au lovit cu pușca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună se va afla sub zidurile Chiliei. În legătură cu etnia celor care formau garnizoana Chiliei, în Letopisețul lui Ștefan cel Mare și letopisețele de la Putna se menționează doar că „au lovit cu tunul pe Ștefan voievod la cetatea Chiliei”. Numai în Cronica moldo-polonă se arată care era etnia garnizoanei la 22 iunie, „l-au lovit cu pușca pe Ștefan voievod ungurii din Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
controla „întregul liman nordic al gurilor Dunării”. Din documentele de întărire a satelor unor boieri reiese însă că nordul gurilor Dunării se afla sub stăpânirea domnului Moldovei, începând de la vărsarea Siretului în Dunăre și până la Cetatea Albă. Faptul că în letopiseț se spune că pe Ștefan l-au lovit ungurii din Chilia este întărit de existența unei populații catolice în Chilia, din moment ce călugării franciscani ridicau o biserică a lor înainte de 1462. S-ar putea ca documente descoperite de acum încolo să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii unguri. Nimic din toate acestea, iar după noiembrie 1462, Radu depunea omagiul de credință față de Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și „socotind că a sosit timpul când cu puțini să poată bate pe cei mulți”, după cum scrie Dlugosz, și-a pedestrit oastea ca să poată ataca Baia la adăpostul întunericului, în noaptea de 14-15 decembrie. Lupta de la Baia Pornind de la primele letopisețe moldovenești, de la letopisețul lui Grigore Ureche și de la cronicarii poloni, în frunte cu Jan Dlugosz, istoricii români au considerat că bătălia de la Baia a fost câștigată de Ștefan cel Mare. În primele două cronici ungurești care se referă la lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a sosit timpul când cu puțini să poată bate pe cei mulți”, după cum scrie Dlugosz, și-a pedestrit oastea ca să poată ataca Baia la adăpostul întunericului, în noaptea de 14-15 decembrie. Lupta de la Baia Pornind de la primele letopisețe moldovenești, de la letopisețul lui Grigore Ureche și de la cronicarii poloni, în frunte cu Jan Dlugosz, istoricii români au considerat că bătălia de la Baia a fost câștigată de Ștefan cel Mare. În primele două cronici ungurești care se referă la lupta de la Baia, scrise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria: „Regele Matei al Ungariei a încercat să-i supună pe „moldoveni” puterii sale, dar atacat din toate părțile prin stratagemele lor a suferit o grea înfrângere și abia a scăpat el însuși cu fuga, venind în țara secuilor”. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se scria: ...„În 14 ale lunii decembrie, luni spre marți, s-a împlinit gândul lui Dumnezeu cu Ștefan voievod și a năvălit noaptea asupra ungurilor la Baia. Și i-a dat Dumnezeu în mâinile lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
justificarea lui că nu poate părăsi țara, pentru că era amenințată de vecinii săi, se dovedea a fi reală. În vara anului 1469, ajungeau la Caffa zvonuri în legătură cu un atac turcesc împotriva Moldovei. Incursiunea în Transilvania. Uciderea lui Petru Aron. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționează că în același an, când a avut loc lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost a doua prădare a lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost a doua prădare a lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în 1469, Ștefan „năvăli în Transilvania numai cu 1 800 de călăreți, pe când regele Matei se afla în Wratislavia și, jefuind-o cu foc și amar în repezeală, întocmai ca o furtună, săvârși mai multe cruzimi și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-ar fi îngrozit, nesocotind amenințările lui Manyak, taie pe fiul aceluia în patru bucăți în fața solilor, pe soli îi trase în țepi, afară de unul, pe care cu nasul tăiat, îl trimise la Manyak să-i dea de veste.” În Letopisețele Putna I și Putna II, incursiunea tătarilor are loc în 1470 și se încheie cu biruința domnului român în bătălia de la Lipinți (Lipnic), din 20 august. Tătarii au fost urmăriți și li s-a luat toată prada. Grigore Ureche, deși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încheie cu biruința domnului român în bătălia de la Lipinți (Lipnic), din 20 august. Tătarii au fost urmăriți și li s-a luat toată prada. Grigore Ureche, deși cunoștea cuprinsul cronicilor polone, consemnează data luptei de la Lipinți, așa cum apare ea în letopisețele moldovenești, adică în 1470. P. P. Panaitescu a fost de părere că prima incursiune tătară în Moldova a avut loc în 1467. Cromer și după el Olgierd Gorka au optat pentru anul 1468. N. Grigoraș, N. Iorga, în Istoria lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe biserică se arată că aceasta a fost sfințită la 3 septembrie 1470. În anul respectiv, 3 septembrie cădea luni, zi în care nu se putea sfinți o biserică, dar o duminică, în 3 septembrie, cădea în anul 1469. În Letopisețul de la Putna II se arată că „În anul 6978 (1470) august 20, au venit tătarii, mulțime mare, și s-a bătut cu ei Ștefan voievod la dumbrava de la Lipinți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor.” Dacă autorul letopisețului se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu-i fi mulțumit pe unii mari boieri, care o socoteau ca fiind foarte primejdioasă. Așa s-ar explica de ce, la 16 ianuarie 1471, la Vaslui „au fost tăiați Isaia Vornic, Negrilă ceașnic și Alexa stolnic”, după cum notează pe scurt letopisețele din vremea lui Ștefan cel Mare și cronicarul Grigore Ureche. Prin solii săi, Ștefan cel Mare i-a cerut regelui Cazimir să intervină pentru aplanarea conflictului cu Radu cel Frumos. Era, mai degrabă, o formulă prin care Ștefan îi arăta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Humor. În data de 17 iunie este închinat manuscrisul din partea domnului, care poartă și titlul de împărat: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
manuscrisul din partea domnului, care poartă și titlul de împărat: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473 s-a început Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, Letopisețul lui Ștefan cel Mare”. În același an se copiază, la porunca domnului, Cuvântul de laudă Sfinților Marilor și Întocmai cu apostolii, Împărați Constantin și Elena, opera ultimului patriarh al Bulgariei, Eftimie de la Târnovo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473 s-a început Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, Letopisețul lui Ștefan cel Mare”. În același an se copiază, la porunca domnului, Cuvântul de laudă Sfinților Marilor și Întocmai cu apostolii, Împărați Constantin și Elena, opera ultimului patriarh al Bulgariei, Eftimie de la Târnovo, în felul acesta, păstrându-se în Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care reușea să se refugieze în Moldova. Pârcălabii lăsați de Ștefan au fost uciși și după ce-au ocupat toată Țara Românească, turcii l-au urmărit pe Laiotă Basarab până la Bârlad, unde au ajuns la 30 decembrie: „Și apoi, scrie Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46), au slobozit năvrapii și au prădat țara și s-au întors”. În Țara Românească, turcii i-au prădat pe boierii care-1 sprijiniseră pe Laiotă și, încărcați de prăzi, au trecut în sudul Dunării. Sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu apă și cu pâine. Și a dat poruncă în țara întreagă să nu cuteze cineva să-i atribuie lui acea biruință, ci numai lui Dumnezeu, cu toate că știau toți că învingerea din ziua aceea numai lui i se datorește.” În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se însemna pe scurt: „În anul 6983 [1475] ianuarie 10, marți, a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan voievod cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]