1,939 matches
-
se dovedește o carte cu adevărat bună - înlătură aproape cu totul alte modalități. Poetul nu se exprimă decât arareori firesc, tot timpul recurge la Witz, face uz de agudeza, caută să provoace meraviglia. Producția lui e tipic manieristă. În sfera lexicului apar forme precum genul inventat la substantive, transformarea numelor proprii în substantive comune sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Marin Preda, de exemplu), unele apărute în „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica” sau în publicații ale Bisericii Ortodoxe Române. Traducerile din scrierile Mariei Kuncewiczowa, ale Elizei Orzeszkowa sau ale lui Wiktor Ostrovski se disting prin bogăția lexicului, prin ritmul poematic al frazei și prin claritate. V. este și autoarea câtorva cercetări referitoare la aspecte mai puțin cunoscute ale relațiilor culturale româno-polone, publicate separat sau în culegeri colective la București și la Varșovia. Legătura profesională și de suflet
VARCIOROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290428_a_291757]
-
și formule fixe, precum și în modalitatea populară de a lega sau explica faptele. Frazarea și topica generează o anume ritmicitate și armonie, iar simplitatea, proprietatea stilului reduc comunicarea la strictul necesar. O deosebită importanță și în ordine estetică o are lexicul, de o expresivitate genuină, inefabilă, insolită pentru percepția modernă, ca și modul de asamblare a cuvintelor, a formelor flexionare, fonetica textului, toate purtătoare intrinseci de valențe artistice. Aceste elemente asigură fluiditatea și savoarea limbii, dau o cadență poematică expunerii, creând
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
naivă a elanurilor intime, care ar fi putut să capete înfățișarea adevăratei poezii erotice dacă nu ar fi copleșită de o retorică greoaie, vetustă, cu ecouri din Grigore Alexandrescu și chiar din Costache Conachi. Se adaugă inaptitudinea de a folosi lexicul poetic adecvat și lipsa oricărei preocupări pentru eufonia versului. Însemnările de călătorie din Carpații răsăriteni, Elveția, Italia, Austria și Germania, unele publicate sub pseudonimul Helvetius în „Voința națională” (unde din 1885 e prezent și cu articole, studii și cronici), sunt
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
să avertizeze asupra gravității lor. Traducerile lui V. sunt considerate unanim excepționale. Remarcabilă este capacitatea traducătorului (dublat în permanență de scriitor și de filolog) de a păstra esența operei, adaptând-o cu har la spiritul și chiar la atmosfera românească. Lexicul lui François Villon, spre exemplu, se mută în neaoșisme balcanice. Astfel, în Balada muierilor din Paris termeni ca „bătălii parșive” sau „codoșlâcuri” nu trădează spiritul originalului, dimpotrivă, îi dau pregnanță, cum se întâmplă și în alt text transpus în limbaj
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar nu neapărat edenică. Privirea e reținută mai mult de plante mustoase decât de flori gingașe, mai mult de reptile decât de vietăți paradisiace. Lexicul e pe măsura reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu asemenea material
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
se urască mai puțin dacă vor schimba rețete culinare și vor dansa pe muzica adversarilor! O problemă esențială pentru funcționarea „satului global” va fi, neîndoielnic, „limba comună”. O asemenea koine însă există deja. Este engleza - cu gramatica ei simplă, cu lexicul monoton și cu pronunția nepretențioasă -, care se studiază, ca prima sau a doua limbă străină, în aproape toate țările de pe continentul american, din Europa (inclusiv în republicile fostei Uniuni Sovietice), într-o bună parte din țările Asiei și, desigur, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În același timp, dramatismul confesării intră în conflict cu acest tip de retorism, efect al asocierilor obținute prin îndelungi căutări ce se vor insolite. La V. haosul este doar aparent, iar efortul de elaborare implică trudă, un travaliu conștient asupra lexicului și a sintaxei. Luciditatea artistică îi plasează poezia în modernitate și o apropie de cea a lui Petre Stoica, Marin Sorescu, Virgil Mazilescu. SCRIERI: Pedepsele, București, 1969; Omul fără voie, București, 1970; Sărbătorile absenței, București, 1971; Îndreptările doctorului Faustus sau
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
de incantație; „Pulbere, pulbere, / Mâna e negură, mâna e pulbere / Trupul e pulbere, sticlă și pulbere. / Vântul zăpezilor, lacrima tulbure” (Pulbere, pulbere). Trecerea ireversibilă a timpului, motiv central în Șah, melancolia din Sclav pe lave, răsturnarea tragicului în ironie prin lexic și structură poematică în Jocul par să nu aibă mare pondere, placheta de debut impunându-se prin coloratură, prin imagini, prin jonglarea cu mereu aceleași elemente ale universului. Metalele, roua, ploaia, lumina, ceața, focul, stropii revin frecvent, intrând în componența
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
mintale poate fi rezumată la: - deficiențe senzoriale (auditive și vizuale), deficiențe motorii, tulburări de vorbire (spre exemplu, cazul copiilor cu bâlbâială, tulburările de tip afazic, mutismul electiv) și tulburări de comportament; - debut școlar necorespunzător care determină dificultăți în învățarea actului lexic, grafic și de calcul; - tulburări/carențe afective care determină inhibiția proceselor intelectuale (frica de eșec, reacții și atitudini agresive din partea părinților sau cadrelor didactice, atitudine de ostilitate sau de pasivitate etc.); - carențe educaționale și culturale datorate unui mediu social sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
metode și mijloace specifice, prin valorificarea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: - componenta fonetică (articularea corectă a fonemelor și a structurilor fonetice specifice fiecărei limbi); - lexicul (cuvintele care formează vocabularul unei limbi); - structura gramaticală (setul de reguli care se aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). Există o relație strânsă între limbajul oral și limbajul semnelor, de evoluția căruia depinde funcționalitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuprinde următoarele tipuri: - apraxia - reprezintă pierderea capacității de a executa gesturi, mișcări adaptate la un scop fără ca acesta să fie consecința unei paralizii; - dispraxia - se manifestă prin lipsa de îndrumare și de control al mișcărilor cu repercusiuni în actul grafic, lexic și de calcul; - disgrafia motrice - se manifestă printr‑un nivel scăzut de organizare a motricității și a coordonării mișcărilor fine ale mâinii cu efecte directe asupra actului grafic (neregularități în dimensionarea literelor și utilizarea spațiilor, organizarea defectuoasă a paginii etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după criterii date; - exerciții pentru sesizarea fenomenului de conservare a unor cantități; - exerciții pentru compunerea unor lungimi etc. Formarea și dezvoltarea proceselor psihice prin exerciții senzorio‑motorii și perceptive țin de procesul de formare a abilităților implicate în învățarea actului lexic, grafic, de calcul, de cunoaștere în general și își găsește fundamentarea, cel puțin în etapa de debut, în activitatea senzorio‑motorie (înțelegând astfel că acest proces comportă o latură perceptivă și una motorie). Programul exercițiilor este structurat pe trei coordonate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunet) și memoriei auditive; - discriminarea tactilă; b) conduita perceptiv‑motrice de spațiu: - conduita perceptiv‑motrice de spațiu în domeniile: spațiul fizic, al obiectelor, faptelor; spațiul evenimentelor, social; spațiul cognitiv, al simbolurilor, conceptelor, ideilor; - conduita perceptiv‑motrice de spațiu în câmpul lexic, grafic, câmpul de configurație a mulțimilor, câmpul de muncă; - conduita de direcție într‑un câmp spațial: stânga‑dreapta, înainte‑înapoi, sus‑jos; - formarea zonelor de spațiu: zona apropiată, zona semiapropiată (intermediară), zona îndepărtată, zona foarte îndepărtată; - aptitudinile spațiale speciale: proiecția
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
metode și mijloace specifice, prin valorificarea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: componenta fonetică (articularea corectă a fonemelor și a structurilor fonetice specifice fiecărei limbi), lexicul (cuvintele care formează vocabularul unei limbi) și structura gramaticală (setul de reguli care se aplică în realizarea construcțiilor lexicale pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). depresie - stare psihică morbidă, fenomen psihopatologic caracterizat printr‑o scădere a tonusului activității psihice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tehnicile care sprijină evaluarea unor tehnologii biometrice particulare (aspecte operaționale și legale ale biometriei, impactul său asupra societății) și managementul identității naționale (printre altele și rolul acestuia în combaterea fraudei, terorismului și delictelor internaționale). Obiectivele grupului: • stabilirea și promovarea unui lexic comun pentru problemele legate de managementul identității, astfel încât întreaga comunitate interesată să vorbească aceeași limbă; • propunerea, definirea și elaborarea de metodologii și aplicații ale managementului identității, care să răspundă standardelor formulate de responsabilii cu deciziile din sectorul public și privat
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cum s-a întâmplat, cine a fost autorul și care au fost consecințele incidentului), în vederea inițierii unei acțiuni legale; - aspectelor legale și operaționale ale tehnologiilor noi, capabile să ajute dezvoltarea de asemenea metode și tehnici. Obiective: • stabilirea și promovarea unui lexic comun pentru problemele legate de criminalistica în mediul digital, astfel încât întreaga comunitate internațională să vorbească aceeași limbă; • propunerea, definirea și elaborarea de tehnologii care să sprijine tribunalele și alți factori de decizie din mediul civil și militar prin probe digitale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ale sunetului propriu, în varii direcții, adesea divergente, și cu înrâuriri marcate: simbolismul retoric, de atmosferă provincială, cu rezonanțe din romanțele lui Ion Minulescu, cu tristețea estetizată a acestuia. E un simbolism „trădat” în poezii cu tipar popular, palide, cu lexic neutru și frazare stângace, ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul pescar, respirând o anume vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
Povestiri cu prunci și cu moșnegi (1936), Ghicește-mi în cafea (1938) și Bătaia (1942). Neîndoios, d. Victor Ion Popa purcede din vâna atât de viguroasă a d-lui Mihail Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ ne deșteaptă în spirit ecoul prozei sadoveniste. Cu Velerim și Veler Doamne ne întărim din nou impresia asupra înrudirii, în spirit, în procedee, în lexic, cu cel mai mare liric sămănătorist. Aici se cuvine însă
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ ne deșteaptă în spirit ecoul prozei sadoveniste. Cu Velerim și Veler Doamne ne întărim din nou impresia asupra înrudirii, în spirit, în procedee, în lexic, cu cel mai mare liric sămănătorist. Aici se cuvine însă o lămurire preliminară. A califica drept sămănătorist pe d. Victor Ion Popa ar însemna să dăm o judecată parțială și exterioară. Fiindcă d-sa nu este unul din acei nenumărați
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
ori cumetriile ce implicau cumva persoana lui Mavrocordat, știrile senzaționale („Într-acest an în luna lui noiemvrie, s-au întâmplat preasfințitului patriiarh al Țarigradului, kir Ierimii, mare și primejdioasă întâmplare...”) și reviziile financiare organizate în întreaga împărăție. Mare amator de lexic neologic (lecturile sale din „diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația la zi. Pentru acest scriitor de factură barocă - la care curiozitatea nu mai înseamnă, ca la predecesori, doar iscodire - spațiile
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
privatist) publică elegia La mormântul lui Arune Pumnul. Ideile despre limbă ale lui P., susținute cu pasiune, de la catedră sau în articole, i-au adus, îndeosebi postum, discreditarea ca filolog. E vorba, în primul rând, de încercarea de reformare a lexicului limbii române, prin renunțarea la cuvintele de origine străină și înlocuirea lor cu altele create artificial, prin adăugarea unor sufixe românești la rădăcini latine, neținându-se seama de perioada de acțiune, limitată în timp, a legilor fonetice, aplicate de filolog
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
structurat potrivit criteriului cronologic (mai cu seamă pentru antume), dar urmărește și dispunerea operei pe genuri (articole teoretice, poezie, proză). Capitole speciale sunt consacrate ecourilor din Lamartine în nuvela Sărmanul Dionis. Demersul pornește de la analiza „elementelor formale” (titlurile, numele proprii, lexicul, versificația) și ajunge la nivelul imaginilor și al expresiilor poetice, cu deschidere spre viziunea existenței. Eminescu și Alecsandri (1936) urmărește comparativ teme, motive și vocabular care îi apropie pe cei doi poeți, autorul fiind tot timpul preocupat să argumenteze temeinicia
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
sunt criticați și G. Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu. Spiritul critic al contestatarului nu e dublat, din păcate, de umor și nici susținut de o dimensiune estetică demnă de luat în seamă. Poetul, care stăpânește totuși arta versificației, are un lexic obosit, de pașoptist întârziat. În versurile cu pretext social el arborează un aer de tribun, printre îndemnuri și regrete răzbătând influențe ușor detectabile din Mihai Eminescu și Octavian Goga. Și publicistica din revista ,,Chemarea” - gazetă pe care o scrie aproape
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
rezultantă a unor înrâuriri diverse în care se numără, de pildă, și Panait Cerna, și poeții belgieni, cu efectele lor cromatice și cu fragmentele de peisaj industrial, și Ion Minulescu (fără tehnica melodică a cantilenei acestuia), și G. Bacovia (fără ca lexicul voit „nepoetic” să producă aceeași tensiune tragică). În afara „Vieții noi”, el colaborează în perioada 1911-1916 la diverse reviste al căror program era înrâurit de simbolism: „Farul”, „Versuri și proză” (unde semnează cu pseudonimul Valde), „Sărbătoarea eroilor”, „Flacăra”, dar și la
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]