769 matches
-
Chiar dacă se izbesc/ De munte/ Să existe, să/ Plece, să vină/ Să fie!” (,,Să fie”). Regăsindu-se Într-o poezie erotică foarte specială, care aduce gestul, sentimentul, starea, tăcerea, lumina ochilor, apropierea trupurilor În cuvânt: erosul Începe și sfârșește În Lexicon: ,,A venit să-i primesc/ Sufletul/ În arborii mei de iarnă/ I-am povestit despre/ Poezie și șansa/ Tăcere sub fruntea amurgului/ Mi-a Întins mâna către/ Cu Întrebări și vestigii/ Din manuscrisele trecutului/ S-au Închis brusc/ Toate căile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tăcere sub fruntea amurgului/ Mi-a Întins mâna către/ Cu Întrebări și vestigii/ Din manuscrisele trecutului/ S-au Închis brusc/ Toate căile/ Spre/ Cel mai tânăr filosof/ Al timpului zero/ Am povestit alături/ Despre atingere/ În abstractul fără chirie/ Din Lexicon/ De atunci/ Ne căutăm prin cuvinte” (,,El”). Asumându-și o ,,duritate” proprie literaturii ,,feminine”, de la Hortensia Papadat-Bengescu Încoace: ,,De ce cânt partituri,/ Adică: nechez/ De ce repet că un cuc/ Adică: singur/ De ce calchiez că o scoică/ Adică: limitată/ De ce filosofez că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
trebuit să intru în aria gen și politici educație, pentru că era o zonă descoperită, cel puțin în România, și a trebuit să mă ocup și de agendele politice în legătură cu relațiile de gen. Acum lucrez cu Otilia Dragomir la editarea unui lexicon feminist care urmează să apară la Polirom. Trebuie, de asemenea, să conduc un masterat de studii de gen. Sunt mult prea multe lucruri ca să le poți face bine pe toate. La un moment dat te copleșesc. Rezultatul este însă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bătrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea „Sfântul Gheorghe” și-a Semilunei Stea. — Ce e asta? - bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. — O tiparniță, monșer! - lămuri hanul cel tânăr. — Și ce tipăriți - făcu Metodiu plăcut surprins. — Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, „Istoria Imperiului Otoman”, partea cu creșterea. — Bine, bine, da’ fetele? — Sunt de la corectură. Și... el? - șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. — El? El a câștigat concursul „Dintre sute de tătari”. Să ți-l prezint. îl cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e de găsit pentru că stă pe Yahoo Messenger pe «invizibil»“. Oricum, cei șaptezeci la sută dintre românii fără dare de voturi au reușit, prin absenteismul lor, să îi arunce într-o situație ridicolă pe politicienii noștri. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP „Lexicon de întrebuințare zilnică“ „Albina Românească“ publica în cel de-al zecelea număr din anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fără dare de voturi au reușit, prin absenteismul lor, să îi arunce într-o situație ridicolă pe politicienii noștri. DAMELE GAZETIERE Emilia CHISCOP „Lexicon de întrebuințare zilnică“ „Albina Românească“ publica în cel de-al zecelea număr din anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările sale pentru fabule, scrieri moralizatoare, cugetări, încercări poetice. Eu am citit însă acest „Lexicon“ în primul tom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
anul 1838 un „Lexicon de întrebuințare zilnică“. Nu știm cine este autorul, dar e foarte probabil ca acesta să fi fost Asachi însuși, având în vedere preocupările sale pentru fabule, scrieri moralizatoare, cugetări, încercări poetice. Eu am citit însă acest „Lexicon“ în primul tom al „Daciei literare“ (ediția realizată de Maria Platon și apărută la Editura Minerva în 1972). Îl preluase din „Albina“ Mihail Kogălniceanu, după obiceiul galant practicat de presa acelei vremi (obicei care, uneori, ascundea și o criză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a publica unele articole considerate îmbogățitoare pentru cititori, apărute inițial în alte publicații. Și, foarte important (iar unele ziare de azi ar putea lua aminte), de fiecare dată era precizată sursa de proveniență a textului. Redau și eu, în continuare, „Lexiconul de întrebuințare zilnică“, pe care îl consider nu doar amuzant și frumos scris, ci, în multe cazuri, chiar foarte actual. „ADEV|RUL: Este o mâncare care toți o doresc, dar puțini o mistuiesc. BLÎNDEȚEA: Este o virtute care împodobește pre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
în vederea obținerii unei imagini de operetă, incredibilă și ineficientă. Dar nici după 1989 lucrurile nu stau altfel, încât astăzi constatăm că nu avem o lucrare de referință completă și la zi privind literatura română, nu avem terminată o Enciclopedie, un Lexicon, un Dicționar tezaur al limbii, nu aveam realizat Descriptivul limbii române după standardele Consiliului Europei, nu avem o Panoramă a literaturii, artelor...”. — Bine, bine, ajunge! Știu eu toate astea! Pastenague nu se poate opri brusc: — „...România a fost invitată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
aici, la Casa Pogor, în Pod, când Consta ntin Ostap și Ionel Maftei, doi veterani de vârstă și în ale scrisului, și‐au prezentat opera - „Trăitori sau trecători prin Târguʹ Iașului” - C.Ostap iar Ionel Maftei - volumul „1000 personalități ieșene - Lexicon”, sala a fost neîncăpătoare, iar elevii de la Liceul „Costache Negruzzi” se îngrămădeau să‐ și procure volumele și să‐ și obțină autografele. Ce‐i rău în aceasta? Ion Mitican, deosebit de prolific, la cei aproa pe 80 de ani, n‐a obosit
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
problemă de etnoarheologie : Argeaua de țesut în locuințe din sec. I-XI de pe teritoriul României”, în Revista de Etnografie și Folclor, nr. 4, 1989, pp. 329-359. Cu sensul de „colibă” și „casă”, cuvântul argea este atestat prima dată într-un lexicon slavo-român din 1673 (ibidem, p. 330). 123. Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1988. 124. Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, Editura Paideia, București, 2002. 125. Andrei Oișteanu, Imaginea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
8, p. 143 ; 18, pp. 165-166). Ei au înfățișare de „oameni sălbatici, cu păr sburlit” (8, p. 142). Apariția lor este umilă, de cerșetori-rătăcitori : „hainele lor sunt numai petece și murdare” (8, p. 142). Este semnificativ faptul că așa-numitul Lexicon de la Buda (1825), care conține una dintre cele mai vechi atestări documentare ale termenului solomonar, este tradus în germană prin Lumpenmann (98). De regulă, solomonarii cerșesc (și primesc) alimente, dar în cantități mici și niciodată carne : „un ou, că alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-ar traduce, în acest caz, prin (Zeița) care leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiind cea mai veche (3, p. 39). c) Având ca punct de plecare dicționarul rămas în manuscris al lui Samuil Micu, dar fiind o operă colectivă a mai multor reprezentanți ai Școlii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior ș.a.), așa-numitul „Lexicon de la Buda” (Lesiconu Romănescu - Lătinescu - Ungurescu - Nemțescu...) a fost tipărit la tipografia Universității din Buda, în anul 1825. De data aceasta, termenul românesc șolomonariu a beneficiat de echivalări în toate celelalte trei limbi : latină (imbricitor), maghiară (garabantzás deák) și germană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipărit la tipografia Universității din Buda, în anul 1825. De data aceasta, termenul românesc șolomonariu a beneficiat de echivalări în toate celelalte trei limbi : latină (imbricitor), maghiară (garabantzás deák) și germană (der Wattermacher, Wettertreiber, Lumpenmann) (98, p. 654). Anul tipăririi Lexiconului nu este concludent. Așa cum declară din titlu autorii, el a fost redactat „în cursul a treizeci și mai multoru ani” (98), deci începând cam din jurul anului 1790 (168). Moses Gaster a indicat această atestare a cuvântului solomonar ca fiind cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și 53), sârbo- croată (vezi 25) și, respectiv, română. De altfel, așa cum am arătat, identitatea semantică a fost pusă în evidență încă de la primele atestări documentare ale termenului solomonar în limba română : în Dicționarul lui Samuil Micu-Klein (1801) și în Lexiconul de la Buda (1825) ; c) existența unor astfel de relații reciproce (împrumuturi, influențe, contaminări etc.) între lexicurile celor trei limbi este din abundență dovedită. Ele sunt justificate de condițiile socioculturale cunoscute (intima vecinătate a celor trei zone, îndelungata coabitare a populațiilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
distrusă, pentru simplul motiv că nu era scrisă pe hârtie sau pergament, ci (în mod firesc pentru evreii din secolul al X-lea î.e.n.) săpată în piatră. Sub această formă este consemnată legenda în secolul al X-lea e.n., în Lexiconul Suidas (s.v. Ezechias), unde se spune că noul rege iudeu a distrus „Cartea lui Solomon”, care cuprindea descântece și leacuri împotriva tuturor demonilor bolilor, „carte” care era săpată în piatră la poarta templului (cf. 28, p. 93). Probabil că tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate referi la o practică menționată de Pomponius Mela (2.2.21), care spune că unii traci nu utilizau vinul drept băutură îmbătătoare, ci inhalau în schimb fumul de la focuri în care aruncau niște semințe a căror aromă provoca euforie. Lexiconul lui Hesychios din Alexandria (secolul al V- lea sau al VI-lea e.n.) înregistrează sub cuvântul kannabis („cânepă”) că semințele de cânepă se ardeau, astfel încât s-ar putea identifica plauzibil Cannabis sativa cu planta amețitoare la care se referea Pomponius
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au grăbit s-o sisteze. Sub presiunea prorocului Isaia, regele iudeu Iezechia (727-689 î.e.n.) a distrus Cartea lui Solomon, repunându-l astfel pe Iehova în drepturile sale divine și reinstaurând - doar pentru câțiva inițiați - privilegiul cunoașterii „înțelepciunii lui Dumnezeu”. Lexiconul Suidas (secolul al X-lea) relatează episodul sfărâmării „cărții de piatră” redactate de Solomon și se pare că tot la acest eveniment se referă un pasaj din Vechiul Testament. „Regele Iezechia a sfărâmat stâlpii cu pisanii idolești” și altarele „Așerah” la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta pe când Peters se ducea după supă. Decise, în cele din urmă, că el e diferit de ceilalți. Era suficientă cea mai simplă analiză pentru a înțelege faptul că citirea gândurilor, absorbția efectivă a minții altuia, nu era cuprinsă în lexiconul vieții lui Peters. Își sorbea încet supa când doctorul McLarg apăru. Văzut în realitate, și nu prin imaginea transferului de memorie de la Peters, doctorul era un om bine clădit, de vreo treizeci și cinci de ani, și avea niște ochi cafenii, iscoditori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
și, de aceea, este foarte greu să precizezi datele cronologice ale descoperirilor, mai ales că, în acea perioadă, echipele de cercetare erau dispersate în întreaga lume. Marile enciclopedii atribuie invenția radioului celor cinci inventatori: "Heinrich Hertz este părintele radioului, după Lexicon der Deutschen Buchgemeinschaft; pentru Malaïa Sovietskaïa Entsiklopedia, el este Popov. Nuova Enciclopedia Sonzogno păstrează primul loc, evident, pentru Marconi. Le Larousse universel îl citează pe Marconi după Branly, iar Encyclopaedia Britannica îl alege pe Lodge"56. Heinrich Hertz a descoperit
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
licențiată în Jurnalism (1998), a absolvit în 2001 Masteratul de Studii de Gen la SNSPA și este doctor în filosofie (2006). În prezent este asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat la volumele Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002), Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe (Editura Polirom, Iași, 2002). Cristina ștefan Este licențiată a Facultății de Filosofie, Universitatea București (1991), absolventă a Masteratului de Studii de Gen de la școala Națională de Studii Politice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
maternitatea (București, 1999) și Familia monoparentală. O abordare politică (București, 2001; ediția a II-a revăzută a apărut în 2006 la Editura Polirom, Iași). Este autoare de studii pe probleme de gen și coautoare de manuale școlare, dintre care amintim: Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002, coordonat de Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir), „Formarea elevilor pentru o viață personală din perspectiva privatității”, în școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact (Editura Polirom, Iași, 2002, coordonat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
A,-P; Solcan, M.-R. (coord.), Limitele puterii, Editura ALL, București, 1994. Cernat, Vasile, Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iași, 2005. Clement, Elisabeth, Filosofia de la A la Z. Dicționar enciclopedic de filosofie, Editura ALL, București, 2000. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Durkheim, Émile, Education et sociologie, PUF, Paris, 1966. Grünberg, Laura (coord.), Mass-media despre sexe, Editura Tritonic, București, 2005. Hewstone, Miles; Rubin, Mark; Willis, Hazel, „Intergroup bias. Social prejudice”, în Annual Review of Psychology, 2002, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Feminism and democracy”, în Phillips, Anne (coord.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford, 1998. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela; Dragomir, Otilia (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Okin, Susan Moller, „Feminism and multiculturalism: Some tensions”, în Ethics, nr. 4, 1998, p. 661-684. Okin, Susan Moller, „Gender, the public, and the private”, în Phillips, Anne (coord.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]