661 matches
-
de a fi numai o persoană fizică. El devine o întreprindere. Fiecare investește larg, din plin, capitalul pe care îl are. Principele primea toate darurile curtenilor săi, grațiile curtezanei, banii bancherului, lingușirile adulatorului și devotamentul exagerat pînă la neverosimil al lichelei. Din adolescență, Carol simțise o penibilă înclinare către prieteniile dubioase. La Paris, în atmosfera deosebit de prielnică pentru astfel de contacte, principele putea să dea deplină libertate vechii sale înclinări. Pe cînd principele ducea la Paris această viață, la București se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vrea o țară nouă, românească și creștină”, sunt glorificați, iar lumea asmuțită împotriva evreilor... Barbu Slușanschi semna un articol cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în dreaptă cumpănă condeiul cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ordonat, ei a fost doar unealta. Dar ce făcea partidu fără unealtă? Oamenii care era în firea lor au mers pe drumul lor, au zis nu-mi trebuie mie politică, și și-au văzut de treabă. S-au băgat doar lichelele". Recunoaște că ar mai fi în stare să ucidă și anume pe Pavel Ștefan cel care l-a îndrumat în întunecata lui tinerețe să-și omoare tatăl. Sînt mărturii zguduitoare, apocaliptice ale unui torționar din șirul nesfîrșit de torționari ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în foc că ar fi călcat vreodată pe front, dar aveau traiste întregi de pilde care mai de care mai senzaționale, unii cu un ochi lipsă sau gura puțin mutată din loc, de la un obuz, ți-ar fi spus, tablagii, lichele, dame grăsuțe și necizelate, în fine, o mahala în toată regula. Îți dădeai seama în ce loc te afli numai după scaunele șubrede, zgâriate și arse de mucuri de țigară de cine știe când, înjurăturile și chiotele care umpleau fondul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
relații și având acces la fondurile vechi, ale statului, au devenit „noii baroni”, supra-miliardari, ba unii chiar și șefi de mafie regională și având tot interesul ca lucrurile să meargă În noua direcție democratică. Iar prin naivul său „apel către lichele”, despre care s-a discutat mult și nu rareori stupid, G. Liiceanu, dincolo de tonul demagogic, de falsă pedagogie etică și umană, s-a arătat Încă o dată necunoscător Într-ale politicii - și „Într-ale psihologiei grupurilor și masei”! Oamenii, masele largi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
instaurarea burgheziei franceze pe „ruinele” Revoluției, fapt ce arată Încă o dată că, după o mare și esențială surpare a unui sistem statal și ideologic, primii care au averi iuți și enorme nu sunt oamenii „cinstiți și harnici”, ci așa-zisele lichele, canalii, ca să nu le zicem criminali!... Oare În Statele Unite nu s-a Întîmplat la fel?! Nu, nu e vorba numai de cei care au profitat de această „surpare” pentru a se Îmbogăți lacom și de a arăta, de a exhiba
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a, nu, cu aceștia poate fi semnat un pact! -, ci cu cei care continuă să creadă Într-un ideal pe care El, de altfel, Îl declară mereu și solemn. Nu, un tiran are bunul instinct de a se Înconjura de lichele sau, uneori, chiar de canalii, aceștia sunt cu adevărat „flexibili”, „imaginativi” - În sensul că-i anticipează dorințele și reflexele! -, și nu vechii tovarăși de luptă care au „neobrăzarea” de a aclama idei sau persoane dispărute când au În față expresia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de „simțul măsurii” pot face la fel de rău ca și „reaua credință”, uneori! -, Liiceanu a făcut câteva erori mai mici În afara „celei mari”, dacă a-ți uita vocația și drumul pentru care te-a pregătit maestrul este una: În „apelul către lichele” publicat În lunile post-decembriste, el dă tonul acelei „vânători de vrăjitoare”, sub haina nu foarte dibaci ascunsă a unei „toleranțe” față de actorii fostei realități sociale, cu condiția!... Textul acesta care a făcut multă vâlvă era total inutil, dacă facem abstracție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dreaptă au început să se mănânce între ei și să se împroaște cu noroi. Ajunși în funcții de decizii, i-au înlăturat pe toți cei care i-au sprijinit în momentele grele, și s-au înconjurat de tot fel de lichele și lingăi. Probabil că au fost și încurajați, de anumite forțe obscure, să calce din greșeală în greșeală. Ajungând la putere, eroii noștri s-au comportat mai rău decât cei împotriva cărora am luptat cu toții. Și prin asta ne-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
notele profesorului Duca aceeași "slăbiciune", același "viciu" al cercetătorului, viciu care îl înnobilează. Poate că este interesant să reproduc astfel de aforisme ale omului de știință care a fost Mihai Duca: "Sunt interesat de studiul virusului gripal care este o lichea: se schimbă cum îi bate vântul...". Sau: "Virusul rabic este un exemplu de caracter ferm, unic și persistent, de aceea este și așa de temut". Și multe altele, aforisme care nu încap aici, în acest text. Profesorul Mihai Duca a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
durabilă, susținere financiară câtă solicită, deci o continuitate "fericită". De fapt, aceasta simbioza s-a văzut de nenumărate ori prin atitudinea lui Adrian Nastase de apărare a securiștilor "patrioți" împotriva deconspirării securității, împotriva CNSAS-ului, până când a găsit soluția: o lichea la conducerea instituției, în apărarea lui Ristea Priboi și alții. Și atunci, imediat după lovitura de stat din decembrie 1989, relațiile socrului Angelo Miculescu, "pilele" puse de acestă "persecutatului lui Ceaușescu", combinate cu "vorbele de bine" ale unora cu "ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
casa era sediul "Cabinetului de avocatură" Adrian Nastase și al Funda]iei "România Mileniului Trei", condusă din umbră de Adrian, dar oficial de consoarta să. De atunci, din 1990, de când țara cunoaște o nouă bandă politică venită la cârma, de când lichelele cameleonice s-au tras una pe alta, rapid, printre ele fiind și bisexualul Adrian Nastase, s-au cimentat relații noi, prostind un intreg popor traumatizat de comunism, năucit de dezinformările loviturii de stat, minjit prin "baia de sânge", de "teroriștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
-i celălalt. De aceea a trebuit să învăț să le scormonesc în minte, să văd dacă au de gând au ba să mă atace. Mai timid am fost. De aici se decid și oamenii cu bun-simț, îi separi de ipocriți, lichele. Am simțit mereu mai mult decât restul oamenilor. Mai acut. Cumva, eu am murit și am înviat, am parcurs un fel de rit de purificare. Am știut să mă bucur de orice. Sunt patetic, dar nu mă simt vinovat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai târziu, al unei epoci denumite - și nu În derâdere! - „naeionistă“, om Înălțat prin talentul său propriu, desigur, dar și din Împrejurări greu de lămurit, la un post de conducere de gazetă, de unde, la fel ca și celelalte javre și lichele, aruncă acum cu bălegar după prea amabilul, prea răbdătorul și iertătorul director filozof al Noii Reviste Române, pe lângă care „ctitorul“ ucenicise În tinerețe până a fi fost urcat pe primele trepte universitare, fără titluri și fără examen, ridicat de subțiori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de grefier, care a mai fost tăiat în diagonală pe burtă și când lucra în Justiție, certificate de handicapați. Iar juriul ce poate să facă? Dacă hârtiile sunt în regulă, aprobă. Cum e să te simți bine Un anturaj de lichele nu-i cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. De asta și-a dat seama foarte repede și Andrei C., un tânăr crescut de niște părinți exagerat de religioși, care-l preveniseră să se ferească de indivizii simpatici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făuresc în clipa de față viitorul spiritual al României.“ (Virgil Ierunca, în rubrica „Antologia rușinii“, România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) „În cultură, domnule, noi nu admitem decât români proști sau foarte proști, cu condiția să fie cât mai mari lichele.“ (Aurel Baranga către I.D. Sîrbu, în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal) Înainte de amnistierea generală din 1964, dar mai ales după această dată, puterea comunistă a folosit diverse tertipuri pentru ademenirea și subordonarea intelectualității: permisiunea de publicare, posibilitatea de a călători
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scrib punând lumină pe întuneric, un pictor decorând «pieptul de aramă» al cârmacilor, un muzician «cântând» afonia puterii sunt poate tot atât de vinovați ca și obiectul lor de cult. Ei pun gaz peste foc, incendiază durerea țării.“ Democrația originală și adaptabilitatea lichelelor Virgil Ierunca sperase probabil ca, într-o bună și demnă zi, numele inventariate de el în „Antologia rușinii“ să reprezinte un exemplu de neurmat pentru societatea românească în ansamblul ei. Din nefericire, timpul nu i-a dat dreptate. Mulți dintre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că-i uitasem hramul -, ajuns anticomunist la vârsta pensionării, când alții se ocupă de grădinărit, băsnește și el despre libertate, drepturile omului, călușe imaginare și o ține pe coarda asta razachie. Că la mijloc sunt și informații denaturate, aduse de lichele, de vânzători de țară, de oameni care pentru două cravate și un pachet de țigări americane sunt gata să jure că în Piața Națiunii stă gâdele cu satârul în mână, e mai mult decât probabil. Însă academicianul n-are timp
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că am fost la ,,spital”, dacă n-are legătură cu ,,boala ta” . — Care boală, l-am întrebat ? — Boala ta, a repetat el. — Și cum se manifestă această boală? — Așa cum te comporți tu. Pe lângă faptul că se dovedea a fi o lichea bolșevică, individul mai era și tâmpit; ,,ziaristul” voia să spună ceva, dar nici el nu știa ce anume voia! La un moment dat pentru mine s-a ivit posibilitatea unui transfer în altă parte. Am făcut cerere, Hermeziu mi-a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mai petreceau atunci în țară. Nu s-a pus accent pe fondul demersului, pe conținutul materialelor, ci mai curând pe ,,știrea” că în România există și un ,,ziar personal”. Desigur că și cu acest prilej am deranjat mulți neisprăviți și lichele de prin zonă. În timpul mandatului lui Emil Constantinescu, țărăniștii au fost manevrați și sabotați la greu de către securimea torționară care avea toate mijloacele la dispoziție să-i spioneze, să le cunoască intențiile și ,,să-i lucreze” pe la spate. Cu toate
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în mod normal nu aveau nici o logică, tot felul de legi absurde, tot felul de nedreptăți. Oameni care păreau că vor să facă ceva bun pentru societate erau repede îndepărtați, la alegeri ieșeau în față și câștigau, în general, niște lichele dovedite. În celelalte țări lucrurile aveau un curs normal, numai în România nu se putea. Ce se întâmpla cu adevărat în Țara Românească? Printre tot felul de declarații în contradictoriu care debusolau omul de rând, printre tot felul de atitudini
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
lucrurile mici până la cele așazise de anvergură. În joburile pe care leam avut dea lungul timpului, am dat de fiecare dată de incompetenți și de oameni de nimic ajunși în poziții-cheie. Aproape că este o regulă: cu cât ești mai lichea, cu atât ai șanse mai mari să fii promovat. Și o precizare: nu am fost angajat niciodată la stat, unde să zicem că ar fi normal să existe prelungiri ale practicilor de nepotism și pile din vremurile comuniste. Nu, am
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
doresc o atmosferă de lucru sănătoasă. Ies din clădire alături de Don Șef și ne continuăm drumul. Trag cu coada ochiului și-l observ cum fierbe de furie: tot sîngele i s-a ridicat în obraji, iar privirea lui e încruntată. Licheaua dracului! exclamă șeful. Eu l-am făcut maistru și-acum îmi pare rău. Pînă unde pot merge unii!... Zău, eu credeam că-i glumă chestia cu țigările și v-am spus-o, în birou, tot ca o glumă. Ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în jur și i-a făcut un semn discret secretarului literar, să tacă. De fapt, am aflat mai tîrziu cel care intrase furios era tovarășul Amariei. Venise intrigat că dintre cei trei colegi-prieteni din actul întîi al piesei, unul devenise lichea în actul doi, iar altul dădea semne că va fi escrocul-arivist în actul trei. "Ce-i cu atîtea personaje negative, tovarășe, unde vă treziți?!", a întrebat el, apoi i-a ordonat directorului să vină a doua zi, la prima oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]