1,086 matches
-
24.I.1952, Beriozovo-Zverinogolovsk, azi în Federația Rusă), poetă și prozatoare. În 1977 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Mai întâi consultant literar la Uniunea Compozitorilor din Moldova și secretar literar la Teatrul pentru Copii „Licurici”, este apoi redactor la săptămânalul pentru copii „Florile dalbe”. Debutează în presă cu poezii, în 1965. Versurile și povestirile îi sunt tipărite în „Literatura și arta”, „Moldova”, „Basarabia”, „Curierul românesc”, „Viața satului” ș.a. În volumele Naiul ploii (1974), Paznic la
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
era ca o gură de tun... (1970), Omul de încredere (1974), autorul vehiculează agresiv clișee ale orientărilor literaturii oficiale. A scris și literatură pentru copii și tineret: Cel Ion cu ghinion (1961), Dragoste târzie (1966) ș.a. SCRIERI: Ziditorii, Chișinău, 1950; Licurici, Chișinău, 1955; Tovarășul Vanea, Chișinău, 1956; După război, Chișinău, 1957; Oameni trecuți prin foc, Chișinău, 1960; Cel Ion cu ghinion, Chișinău, 1961; Mahalaua de jos, Chișinău, 1963; Dragoste târzie, Chișinău, 1966; Hăul, Chișinău, 1968; Și luna era ca o gură
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
spre sfârșit. Răspunsuri semnificative: gând călător fără bilet (C.T.) spiriduș al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele copii ai Universului(V.M..) mici licurici sclipitori(P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și prelucrând rezultatele obținute de elevi, am constatat că 14 elevi au o imaginație creatoare foarte bună, 6 elevi au imaginație creatoare bună, 2 elevi au imaginație creatoare mijlocie, 4 elevi au
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
chibrit - material pentru a construi obiecte în miniatură; scobitoare. cărămidă - construim locuințe; încălzită devine sursă de căldură; picioare pentru grătar.” • Care din următoarele obiecte pot fi utilizate pentru a spori lumina unei lumânări: două mese, trei pixuri, un pește, un licurici, două truse de fard, o vază de flori? • Găsiți cel puțin o modalitate prin care un peltic să câștige un concurs de dicție. • Enumerați cât mai multe obiecte rotunde care vă vin în minte. Scrieți obiecte rotunde mai mici decât
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
a scenetelor vesele interpretate în fața publicului de actorul U., văduvite însă de efectele umoristice specifice reprezentării scenice. Piesele lui de teatru, peste cincisprezece, au fost reprezentate, multe în propria viziune regizorală, la Chișinău și Bălți (Teatrul Luceafărul, Teatrul de Păpuși Licurici, Teatrul Satiricus ș.a.). Ca scenarist și regizor, U. a realizat filmul artistic Văleu, văleu, nu turna (1991). SCRIERI: Dealul fetelor, pref. Ariadna Șalari, Chișinău, 1977; Insula adolescenței, Chișinău, 1980; Băiatul cu ghitara, Chișinău 1981; Cazuri și necazuri, Chișinău, 1986; Eu
URSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
se îmbină cu teme noi în peisajul liricii românești actuale: copilăria și adolescența petrecute în URSS, primele impresii ale unui basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
talente noi, de a trezi „energii noi”, criticul îl trece printre scriitorii pe care Sburătorul i-a consacrat. Placheta de debut, Caravanele tăcerii (1923; Premiul Academiei Române), în care poemele, orânduite în cicluri coagulate în jurul unei imagini generice (Miragii exotice, Hohotele licuriciului, Pagodele nopții etc.), relevă un poet cu vocație de peisagist și cu o înclinație evidentă către detaliul pitoresc. A doua carte de versuri, Stampe (1927), marchează trecerea la „o cale nouă”, între „simbolismul abstract” și „materialismul poetic” (G. Călinescu). Deși
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
două lovituri (în colaborare cu Tudorel Popa), București, 1963; Pe meridianul Yamato, București, 1982; De la Pearl Harbor la Hiroshima, Cluj-Napoca, 1986; Matsuo Basho - sfântul haiku-ului, București, 1994; Paradoxism’s Main Roots, tr. Ștefan Benea, Phoenix (SUA), 1994; Tolba cu licurici - Le Sac à lucioles - The Bag with Glow Worms, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moșneagului, meșteșug, trăsură, boierului. 8. Alcătuiește un text cu titlul “Vietățile pădurii” TESTUL NR. 6 1. Citește cu atenție textul: Și deodată clipiră candele verzi de licurici în două șiraguri și văzu pajiștea de flori deschisă către un perete de stâncă, fără zgomot, o ușă de cremene se mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
flori deschisă către un perete de stâncă, fără zgomot, o ușă de cremene se mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
la ziarul „Zori noi” din Petroșani. Lucrează ca redactor la diverse publicații din Petroșani și Deva, ca redactor și șef de secție la revistele pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” ( 1962 - 1989 ). După 1990 pune bazele revistelor „Bucuria copiilor” și „Licurici”. Scrie în „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Săptămâna”, „Literatorul”, „Vremea”, „Totuși iubirea”, „România Mare”, „Național”, „Dimineața”, „Glasul patriei” etc., precum și la publicații pentru copii din Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Germania, China, Grecia, Serbia. I s-au acordat numeroase premii în țară
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
lor, pulsația interioară aparțin sensibilității romantice. Delicate, limpezi, tăiate elegant, concentrate, adesea până la cristal, ele comunică duioșii, nostalgii, reverii, priveliști transfigurate de contemplație. Nu lipsesc formulările sentențioase. Aparent, poetul cântă lucruri obișnuite, obiecte și vietăți: oglinda, covorul, vioara, scrânciobul, fluturele, licuriciul, calendarul, însă acestea sunt doar pretexte, prilejuri de confesiune sau reflecție, uneori termeni de comparație sau material alegoric. La modul minor, în versuri vibrează simțăminte eterne, tristeți autumnale, doruri de ducă, nehotărâri, emoții în doi, nu totdeauna de o foarte
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
POPA, Constantin M. (1.IX.1943, Brașov), critic și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Licurici) și al lui Mihai Popa, funcționar. Învață la Craiova, unde urmează Școala „Tudor Vladimirescu” și Liceul „N. Bălcescu”, absolvit în 1961. Devine student al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1961-1966), iar mai târziu își ia doctoratul cu
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
Paul Porumbeanu), comediile Prietenii (1927), Bilet permanent (1927), Vocațiunea (1927), Ultima dragoste (1927, în colaborare cu Al. G. Florescu), Frați de cruce (jucată în 1929), Printre artiști (1929), Menaj de artiști (1930), Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
Râpeanu. Învață la Școala Elementară de Fete din Deva și la Liceul „Regina Maria” din aceeași localitate (1939-1947), apoi urmează cursurile Facultății de Științe Juridice din București (1947- 1951). A lucrat, începând din studenție, ca redactor la revista pentru copii „Licurici” (1949-1952), apoi ca secretar de redacție la „Viața românească” (1952-1963) și la publicațiile Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (1963-1972). Debutează în 1952, la „Licurici”, cu reportaje, sub semnătura Sanda Marinescu, și editorial în 1966, cu traducerea lucrării Șapte secole
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
din București (1947- 1951). A lucrat, începând din studenție, ca redactor la revista pentru copii „Licurici” (1949-1952), apoi ca secretar de redacție la „Viața românească” (1952-1963) și la publicațiile Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (1963-1972). Debutează în 1952, la „Licurici”, cu reportaje, sub semnătura Sanda Marinescu, și editorial în 1966, cu traducerea lucrării Șapte secole de roman de Pierre Daix. Colaborează cu prezentări de carte și traduceri (din Albert Camus, Honoré de Balzac, Mircea Eliade, André Malraux ș.a.) la „Viața
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
până în 1986 redactor la secția de proză a revistei „Tribuna”, trece ca redactor, iar mai târziu ca redactor-șef adjunct la ziarul județean „Făclia” (după decembrie 1989, „Adevărul de Cluj”), pensionându-se în ianuarie 1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din 1966 colaborează îndeosebi cu proză scurtă la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Cronica
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
21.I.1919, Videle, j. Teleorman - 4.II.1994, București), poet. După ce a absolvit Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu și Facultatea de Drept a Universității din București (1946), a funcționat ca magistrat și ca avocat. Debutează cu versuri la revista „Licurici” în 1942, iar editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu, București, 1939; Licuricii, București, 1939; Ca-n filme, București, 1942; Teatru la domiciliu, București, 1944; Doresc ca micile mele rândulețe..., București, 1945; ed. îngr. Bogdan Mușatescu, pref. Florica Ichim, București, 2003; Papagalul în colivia lui, București, 1945; Teatru, I, București, 1945; Sfântul Gogu
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise, I-IV, pref. trad., Buda, 1831; Engolpion de aur sau Deslușirea înțelesului icoanei lui Chevit Tebeanul, pref. trad., [Sibiu], 1833; [J. Chr. Schmid], Istoria Ghenovevii de Brabant, pref. trad., București, 1838, Copilul pierdut și Licuriciul, pref. trad., București, 1838, Columbul, pref. trad., București, 1839, Canarul, pref. trad., Craiova, 1840; [Ambrosius Marlianus], Theatron politicon, I-III, pref. trad., Buzău, 1838. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I, 81-82, 127-128; N. Bănescu, Un dascăl uitat: Grigore Pleșoianu
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
poet. Face liceul la Bacău, absolvindu-l în 1942, și urmează la București Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, unde obține licența în 1947, apoi Facultatea de Filosofie (1949) și Școala de Literatură „M. Eminescu”. Lucrează ca redactor la „Licurici”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Uzina noastră” (Hunedoara), în cadrul Comitetului de Cultură și Educație Socialistă (1970-1975) și ca instructor cultural la Hunedoara. Din 1962 face parte din Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din București. Debutează la „Flacăra”, în 1948, cu o
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
devine ziaristă și lucrează, din 1947, la „România liberă” (unde scrie sub pseudonimul Sonia Gheorghiu) și, din 1950, la „Universul” (unde semnează Adina Bontaș). Dată afară din UTM, va trece ca planificator la Monchim (1951-1961). Colaborează la revistele „Pogonici” și „Licurici” (1952-1953) și începe să publice proză pentru copii. În 1961 se stabilește în Israel. Împreună cu soțul ei, N. Palty, editează publicațiile în limba română „Sliha”, „Revista magazin” și cotidianul „Informația”. Aproape două decenii va fi redactor la „L’Information d
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Ateneu”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a realizat timp de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de a povesti. SCRIERI: Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici, Iași, 1972; O-ntâmplare de mirare, Iași, 1981; Confidențe la arlechin, Iași, 1985; Rebreanu, omul de teatru, Iași, 1995; Repere în teatrul antic grec și latin, Iași, 2000; Introducere în teatrul Renașterii, Iași, 2000; Școala ieșeană de teatru. Fișe de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]