715 matches
-
spre introducerea unor sisteme de biocizi compatibile cu mediul înconjurător. VI.5. UTILIZAREA LIGNINEI ÎN SINTEZA POLIMERILOR Costurile ridicate ale materiilor prime convenționale și posibilitățile lor de diminuare au determinat intensificarea cercetărilor în vederea găsirii unor noi resurse. Dată fiind accesibilitatea ligninei provenită din procesul de valorificare complexă a biomasei, aceasta constituie în prezent subiectul a numeroase investigații ca urmare a unor domenii de aplicație, unele dintre ele fiind cele convenționale. VI.6. UTILIZAREA LIGNINEI ÎN STRUCTURI COMPOZITE Interesul ridicat de a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
găsirii unor noi resurse. Dată fiind accesibilitatea ligninei provenită din procesul de valorificare complexă a biomasei, aceasta constituie în prezent subiectul a numeroase investigații ca urmare a unor domenii de aplicație, unele dintre ele fiind cele convenționale. VI.6. UTILIZAREA LIGNINEI ÎN STRUCTURI COMPOZITE Interesul ridicat de a obține noi materiale super performante, a condus la dezvoltarea unei clase de produși, ce au primit denumirea de materiale compozite. Conceptul de „compozit” este atribuit unui sistem complex, alcătuit dintr-o gamă variată
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fie produse cu aceleași proprietăți, dar îmbunătățite considerabil. Se pot obține produse compozite cu proprietăți prestabilite dorite, în funcție de domeniul de utilizare, de condițiile de exploatare sau de durata de viață a produsului compozit. Figura 58. Schema clasificării materialelor compozite Uzual, lignina este încorporată în diferite materiale compozite.. În astfel de sisteme, cantitatea de lignină introdusă este mărită până la un nivel la care se înregistrează o scădere minimă a proprietăților mecanice. Unul dintre avantajele compozitelor pe bază de lignină este faptul că
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
cu proprietăți prestabilite dorite, în funcție de domeniul de utilizare, de condițiile de exploatare sau de durata de viață a produsului compozit. Figura 58. Schema clasificării materialelor compozite Uzual, lignina este încorporată în diferite materiale compozite.. În astfel de sisteme, cantitatea de lignină introdusă este mărită până la un nivel la care se înregistrează o scădere minimă a proprietăților mecanice. Unul dintre avantajele compozitelor pe bază de lignină este faptul că acestea prezintă o rezistență și o interacțiune scăzută cu fibrele celulozice din structura
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
materialelor compozite Uzual, lignina este încorporată în diferite materiale compozite.. În astfel de sisteme, cantitatea de lignină introdusă este mărită până la un nivel la care se înregistrează o scădere minimă a proprietăților mecanice. Unul dintre avantajele compozitelor pe bază de lignină este faptul că acestea prezintă o rezistență și o interacțiune scăzută cu fibrele celulozice din structura lemnului. Sisteme poroase impregnate, de tipul: beton (impregnare cu latex, impregnare cu soluție, monomeră; ceramică (impregnare, polimerizare în situă; lemn (impregnare, polimerizare în situ
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
latex, în soluție; cristalini: dicomponente, difaziceă; amestecuri de polimeri legați: copolimeri (cristalin - amorfi, polibloc, gradient - blocă, copolimeri legați: (polimeri grefați, RIP - rețele interpenetrante polimere - concomitent, RIP în latex, semi - RIPĂ; grefare superficială. Interesul pentru compozitele pe bază de polimeri naturali (lignină, celuloză, hemiceluloze, chitină, amidon, colagenă este ridicat în aceeași măsură în care societatea a devenit sensibilă la efectele dăunătoare ale deșeurilor având la bază materiale compozite pe bază de polimeri sintetici. Din acest considerent, valorificarea eficientă a ligninei reprezintă o
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
polimeri naturali (lignină, celuloză, hemiceluloze, chitină, amidon, colagenă este ridicat în aceeași măsură în care societatea a devenit sensibilă la efectele dăunătoare ale deșeurilor având la bază materiale compozite pe bază de polimeri sintetici. Din acest considerent, valorificarea eficientă a ligninei reprezintă o preocupare actuală, dat fiind faptul că, polimerii care corespund cel mai bine sunt cei naturali, datorită susceptibilității accentuate la biodegradare. Deșeurile unor astfel de polimeri sunt bioasimilate cu ușurință, fără a fi necesară aplicarea unor operații suplimentare, menite
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
amatoxine. Dacă testul este negativ, nu Înseamnă că ciuperca este comestibilă, deoarece pot fi prezente alte tipuri de toxine. Trebuie utilizată hârtia de ziar, În loc de o hârtie de mai bună calitate, deoarece testul are la bază reacția dintre amatoxină și lignina conținută În ziar, care este catalizată de către acid. Speciile ce conțin norleucină (A. smithiana) produc insuficiență renală acută prin acțiunea toxinelor la nivelul epiteliului renal. DE REȚINUT! 1. Maximum de incidență a intoxicațiilor cu ciuperci este În perioada iulie noiembrie
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sau nu o formă precisă și poartă numele de papilă. Papila este constituită în principal din caloză (b - 1,3 glucan) și din celuloză (b - 1,4 glucan) și încapsulează hifa penetrantă, ceea ce nu-i mai permite avansarea în țesuturi. Lignina, una dintre cele mai importante substanțe ale peretelui celular, este un polimer al diferiților derivați al fenilpropanului. Țesutul fungistatic, ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet arealul central care, treptat, se ofilește, moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține (fig. 2). De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pentru cărțile ieftine; el face dificilă păstrarea lor, deoarece dispariția structurii caietelor nu mai permite o legare corespunzătoare. Din anii 1870-1880, pasta de lemn a devenit materia primă esențială pentru hîrtie. Ea rezistă cu greu la trecerea vremii din cauza prezenței ligninei, substanță nesaturată; hîrtia se îngălbenește adesea, devine casantă și compromite păstrarea exemplarelor. Hîrtia cărților romantice lăsa deja să se vadă pete de umezeală. De altfel, deși cărțile engleze și germane erau vîndute legate fiind de editori, cărțile franceze rămîneau broșate
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
alcool metilic), precum și poliglucidelor asociate. Protopectina (pectoza) este substanța pectică a fructelor verzi, cărora le asigură rigiditatea țesuturilor. Insolubilă în apă, chiar la încălzire, prin hidroliză disociază în componentele sale, care sunt: acizi pectinici, acizi pectici, glucide, hemiceluloze, celuloze și lignine. Acizii pectinici (pectinați) sunt constituiți din lanțuri macromoleculare care conțin 100-200 resturi D-galacturonice și au un grad de metoxilare mai ridicat. Gradul lor de esterificare cu grupări metoxil (-O-CH3) peste 50%, este considerat ridicat, iar la peste 72% grad de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
decolorarea apelor reziduale textile (Demirbas, 2009; Robinson și al., 2001). În scopul transformării în cărbune, au fost extensiv studiate componentele materialelor lignocelulozice (David și Hon, 1995). Reziduurile agricole sunt materiale lignocelulozice care conțin trei componenți structurali principali: hemiceluloze, celuloză și lignină, precum și materiale extractibile. În general, cei trei componenți majori au mase moleculare mari, în timp ce compușii extractibili sunt molecule mici și se găsesc în cantități reduse. Studiile arată că adsorbția coloranților pe cărbunele activ astfel obținut necesită timp relativ scurt și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aplicațiile sale specifice. Materialul precursor poate fi selectat în funcție de structura poroasă necesară a cărbunelui activ produs. Astfel, dacă se urmărește obținerea unui cărbune activ cu un volum macroporos mai mare se vor utiliza materiale precursoare cu un conținut dominant de lignină și invers, pentru a prepara carbon cu structură predominant microporoasă vor trebui utilizate materiale cu un conținut mai ridicat de celuloză. În general, cărbunele activ sub formă de pulbere (CAP) a fost mult timp preferat față de cel granulat (CAG) în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de 99% și recuperarea sărurilor a fost de aproximativ 90%. 3.2. Rumegușuri Rumegușul este un produs secundar abundent din industria prelucrării lemnului, disponibil la prețuri de cost neglijabile sau chiar nule (Garg și al., 2004a). Conține diferiți compuși organici (lignină, celuloză, hemiceluloze) cu grupe polifenolice ce pot lega coloranții prin diferite mecanisme. Dintre materialele lignocelulozice, rumegușul este utilizat ca adsorbent, în special pentru coloranții bazici, cu o capacitate care variază în funcție de structură și dimensiunea particulelor (Batzias și Sidiras, 2007a). 3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
2007a). 3.2.1. Caracteristicile materialului adsorbent și influența acestora asupra capacității de adsorbție Compoziția diferitelor tipuri de rumegușuri este variabilă. De exemplu, rumegușul de fag are compoziția: 41,5% celuloză (grad de cristalinitate 80%), 27,3% hemiceluloză, 25,7% lignină, 0,05% cenușă și aproximativ 5,5% compuși extractibili și alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celuloză (grad de cristalinitate 80%), 27,3% hemiceluloză, 25,7% lignină, 0,05% cenușă și aproximativ 5,5% compuși extractibili și alte componente (Batzias și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. conține 40,7% celuloză, 27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Sidiras, 2007a). Rumegușul de fag din România prezintă un conținut maxim de celuloză de 49%, lignină 25% și pentozan 20% (Petrovici și Popa, 1997). Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. conține 40,7% celuloză, 27,1% hemiceluloză, 25,8% lignină, 6,4% alți componenți (Gong și al., 2009). Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Compoziția aproximativă a rumegușului de Mansonia, raportat la masa uscată este: carbohidrați 71,02%; proteine 1,46%; cenușă 5,88%; fibre 6,15%; lipide 0,49%; umiditate 15,00% (Ofomaja, 2008). Rumegușul de neem conține 36,65% celuloză, 49,35% lignină, 2,58% SiO2, 0,65% Fe2O3, 0,03% Al2O3, 0,07% CaO, 0,05% MgO și are un conținut de umiditate de 8% (Khattri și Singh, 2009). Rumegușul de meranti are următoarea compoziție chimică: componenți solubili în apă (materie anorganică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Ahmad și al., 2009b). Analiza rumegușului de Hevea brasiliensis indică: umiditate 3,5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celuloză și lignină și conțin multe grupări hidroxil, provenite de la taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]