778 matches
-
lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea și o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa. În anul 1855 mai mulți membri au ieșit afară din această așa zisă "companie" și împreună cu alți lipoveni au întemeiat "Compania de plutărit Wermescher", ai cărei membri finanțau activitatea. În anul 1924 a avut loc "încorporarea" Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraș, care creștea astfel cu 995 ha în partea de nord. În anul 1948, în contextul
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
efectuat în 2011, populația orașului Târgu Frumos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,38%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,12%) și ruși lipoveni (8,03%). Pentru 11,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,95%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (9,39%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 11
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
rit vechi (9,39%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În privința etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spațiu, acestea sunt mai multe: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroși, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte și mai mulți. În afară de români, rușii
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
precum și alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroși, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte și mai mulți. În afară de români, rușii lipoveni sunt ceva mai numeroși față de numărul de locuitori de alte etnii și numărul acestora este în creștere. Există în comunitatea ruso-lipovenească două biserici proprii și mahalaua lor deosebită. Spre deosebire de armeni însă, aceștia îmbrățișează mai cu seamă ocupații agricole. Prima atestare
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
a fost totdeauna răzleață, mediul semiacvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești. Pe teritoriul și în vecinătatea parcului național se află mai multe obiective
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești. Pe teritoriul și în vecinătatea parcului național se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pe vechea vatră a unei mici colonii grecești (emporion) numită "Parthenopolis". În Evul Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari. În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de "Büffelbrunnen" (în ). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Limanu din județul Constanța, Dobrogea, România. Este situat pe litoralul românesc la 6 km de Vama Veche și la 5 km de Mangalia. La recensământul din 2002, satul avea o populație de 2248 locuitori, din care 1847 români, 289 ruși lipoveni, 97 tătari, 6 turci și 5 maghiari. Doi Mai este și o stațiune estivală. Numele (pe atunci "Două Mai" ) i-a fost dat la înființare, pentru a cinsti ziua de 2 mai 1864, când Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
Feteștiul de Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bordușani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,72%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (6,56%) și romi (3,78%). Pentru 6,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,36%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (6,58%). Pentru 6,94
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
deservita de stația Lespezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lespezi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,8%), cu o minoritate de ruși lipoveni (2,3%). Pentru 2,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,85%), cu o minoritate de ortodocși de riț vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
în aluviunile Siretului; un corn fosilizat de bovid (găsit se pare, în punctul „Toloacă“ din apropierea vetrei satului, cu prilejul săpăturilor de modernizare a șoselei); piese de silex (nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
monetare bizantine. Cercetările și studiile efectuate până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
găsit și o piesă microlitică de silex atribuită cu probabilitate paleoliticului superior. Toate aceste piese se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numerele de inventar P. 58-59. Pe marginea de nord, nord-vest a satului Corni, mai precis a cartierului Lipoveni s-au descoperit trei piese de silex, cu patină alb-albăstruie (un gratoar pe lama fragmentară cu urme de ardere, o lamă și o așchie), fragmente ceramice tipice atribuite culturii Cucuteni (faza A ?) și perioadei de sfârșit a primei epoci a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
fost părăsită. În secolul al XVI-lea, aceasta nu mai corespundea intereselor strategice și economice turcești (otomane). Ultimul comandant otoman al cetății este Evli Çelebi, menționat în 1651. Ulterior cetatea cade în ruine. În 1741, circa 1600 de familii de lipoveni se stabilesc în localitățile din jurul cetății, adăugându-se grecilor, românilor, bulgarilor, tătarilor, turcilor și cerchezilor care trăiau deja în zonă.
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
Borosești, Boțoaia, Ciofeni,Cârlești, Dănești, Draxeni, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul,Mircești, Moara Grecilor, Olănești, Portari, Protopopești, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tufești, Uncești și Zăpădeni; 1780 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Câșlași, Codăești, Dănești, Draxeni,Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Lipoveni, Liuzii Bârnovanului (înloc de Scânteia), Mircești, Poiana Protopopeștilor, Portari,Protopopești, Rediul, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești,Uncești și Zăpodeni; 1803 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Cănțălărești, Ciorâța, Cișla lui Adamache (în loc de Câșlași),Codăești, Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
cu cea natală, din zona Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de „haholi”, iar limba vorbită este ucraineană amestecată cu multe cuvinte de diferite origini (română, turcă, greacă, rusă). Locuitorii din Letea se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a rușilor lipoveni. Locuitorii satului Letea se simt ofensați în cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
iar limba vorbită este ucraineană amestecată cu multe cuvinte de diferite origini (română, turcă, greacă, rusă). Locuitorii din Letea se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a rușilor lipoveni. Locuitorii satului Letea se simt ofensați în cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
folosesc ambele calendare, iulian și gregorian; implicit, și sărbătorile sunt aniversate de două ori. Aceștia sunt urmașii cazacilor zaporojeni care s-au refugiat aici la începutul secolului al XVIII-lea, fiind ucraineni din Austro-Ungaria. Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, deși limba și obiceiurile li se aseamănă. Nici astăzi, haholilor, de oriunde ar fi ei, nu le place sa fie confundați cu lipovenii, acesta fiind o mare jignire pentru ei. Ocupația principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
aici la începutul secolului al XVIII-lea, fiind ucraineni din Austro-Ungaria. Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, deși limba și obiceiurile li se aseamănă. Nici astăzi, haholilor, de oriunde ar fi ei, nu le place sa fie confundați cu lipovenii, acesta fiind o mare jignire pentru ei. Ocupația principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele sunt lăsate libere
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pardina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,3%). Principalele minorități sunt cele de ucraineni (10,44%) și ruși lipoveni (1,14%). Pentru 5,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,51%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (3,04%) și romano-catolici (1,33%). Pentru 5
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
localități din județul Iași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tăcută se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,98%), cu o minoritate de ruși lipoveni (1,26%). Pentru 3,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,76%), dar există și minorități de penticostali (3,36%) și ortodocși de riț vechi (1,42%). Pentru 3
Comuna Tăcuta, Vaslui () [Corola-website/Science/301917_a_303246]
-
permitea staroverilor ruși așezarea pe moșia mănăstirii. În 1784, la nord de Climăuți a fost înființată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul Ucrainei). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Climăuți se ridica la 1339 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (18,0%), cu o minoritate de germani (1,2%) și una de români (1,0%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (2 persoane), polonezi (1 persoană), evrei (2 persoane), iar restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (78,0
Climăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301941_a_303270]