1,894 matches
-
unde n reprezintă numărul de elemente al vectorului. Iar pentru a citi elementul de pe poziția 5 din vector se folosește secvența. NTO valoare citită. Exercițiu 1. Realizați un program care să inițializeze și sa afișeze câte o variabilă din fiecare tip literal prezentat anterior. Exercițiu 2. Inițializați un vector de tip F afișați vectorul și calculați și afișați media. Exercițiu 3. Creați o structură, inițializați componentele și afișați. (Pentru a avea acces la membrii structurii se folosește adresarea numestructnumecamp). Înainte de a aborda
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
variabila este egală cu optiune 2 se execută instrucțiuni 2. Dacă variabila diferă de orice opțiune specificată se execută alte instrucțiuni. Exercițiu 7. Realizați un program care pentru o valoare ordinală de la 0 la 10 să afișeze un text cu denumirea literală a numărului (pentru 0 se va afișa „zero”), pentru orice alte valori să se afișeze „alt numar”. Exercițiu 8. Realizați un program care inițializează două valori de tip F, și un caracter prin care se simbolizează operația. (adunare +,scadere -, produs
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
observăm în primul rând că opoziția (re)cunoaștere/interpretare (stabilită în funcție de prezența sau absența medierii) se situează în prelungirea binomului adevărat/adecvat (true/proper) și, la rândul ei, antrenează în discuție, conformormându-se parcă principiului dominoului, o serie de alte opoziții (literal/alegoric, înăuntru/în afară, prezent/non-prezent ș.a.m.d.) Principala obiecție care se ivește ar fi aceea referitoare la supralicitarea noțiunii de sens ascuns (u &povnoia), care, în realitate, în Cartea a III-a a Republicii, este amintită doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de stabilit dacă într-adevăr în Poetica avem de-a face cu o deplasare autentică a sensului conceptului de mimesis în această direcție. Rămâne în afara oricărui dubiu faptul că Aristotel manifestă în egală măsură interes pentru „obiectul imitației”2, înțelesul literal pe care îl atribuie mimesis-ului în capitolul al patrulea al Poeticii 1 obligându-ne să deliberăm înainte de a extinde cu prea multă ușurință sensul imitației, până la a o face sinonimă cu invenția. Cu alte cuvinte atât tentația de a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
încerca să propună o explicație a funcționării sale pozitive. Una dintre tezele ce reprezintă o excepție de la această regulă este aceea a lui Nelson Goodman 143. Autorul Limbajelor artei, deși menține ideea că discursul literar este un discurs cu denotație literală nulă, lărgește totuși noțiunea de referință incluzând, pe de o parte, denotația metaforică, pe de altă parte modurile de referință non-denotativă. Cu alte cuvinte, Goodman lansează ipoteza că „în textele de ficțiune, absența denotației literale îl incită pe cititor la
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este un discurs cu denotație literală nulă, lărgește totuși noțiunea de referință incluzând, pe de o parte, denotația metaforică, pe de altă parte modurile de referință non-denotativă. Cu alte cuvinte, Goodman lansează ipoteza că „în textele de ficțiune, absența denotației literale îl incită pe cititor la activarea altor tipuri de relații referențiale, în special exemplificarea și exprimarea”144, sugerând că lipsa de denotație a unei opere nu o împiedică să aibă totuși o dimensiune referențială (chiar dacă aceasta capătă un grad de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
adevăr, structura limbajului poetic se confundă cu structura liricii moderne. În vederea susținerii unei teze similare, Gérard Genette 191 introduce distincția dintre limbajul literar (ca spațiu al figurii, retoric prin excelență, traductibil în proză, specific liricii de până la simbolism) și cel literal (intraductibil în proză, caracteristic liricii apărute în descendența simbolismului); nu mai este nevoie să precizăm că în acest caz ecuația „limbaj poetic = limbaj literal” se impune de la sine. Hugo Friedrich vorbește, la rândul său despre sugestie, ermetism, magie a limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
spațiu al figurii, retoric prin excelență, traductibil în proză, specific liricii de până la simbolism) și cel literal (intraductibil în proză, caracteristic liricii apărute în descendența simbolismului); nu mai este nevoie să precizăm că în acest caz ecuația „limbaj poetic = limbaj literal” se impune de la sine. Hugo Friedrich vorbește, la rândul său despre sugestie, ermetism, magie a limbajului 192; Carlos Bousoño în Teoria expresiei poetice 193 introduce conceptele de „imagine vizionară”, „viziune”, „simbol”, „ruptură a sistemului”, care reprezintă, în fond, niște redefiniri
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de receptare. Până și la lectura unei poezii de tipul celei intitulate Cunosc un om a lui Robert Creeley (pe care o citează Gh. Crăciun și pe care o reproducem mai jos), deși toate cuvintele își păstrează sensul lor propriu, literal, denotativ, ușor se vor naște, chiar împotriva voinței noastre, o mulțime de asociații semantice, de sugestii fonice confuze, de conotații incodificabile și arbitrare, amestecate cu ipoteze asupra vocii care rostește mesajul, asupra împrejurărilor în care acesta a fost rostit ș.
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe cât posibil, polisemantismul termenilor de mimetic, respectiv ficțional (aceștia constituind, în fond, criteriile de delimitare a teritoriului poeziei metatranzitive). Astfel, cel dintâi (mimetic) va fi folosit atât pentru a desemna acel tip de poezie care - scrisă într-un un limbaj literal, „tranzitiv” - nu urmărește (cel puțin la un nivel de suprafață) să ne spună mai mult decât ceea ce ne spune, încurajându-și cititorul să creadă că în „transparența” ei ar putea întrezări lucrurile însele, dar și pentru a sugera că această
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deja, mai mult o chestiune de abordare sau de „atitudine” vizavi de ceea ce se spune. În fapt, diferența dintre ficțiune și non-ficțiune nu este - după cum se știe - atât semantică, cât pragmatică; este într-o mai mică măsură vorba despre adevărul literal al propozițiilor prezente într-o operă ficțională sau non-ficțională, cât despre atitudinea adoptată de destinatar față de aceste propoziții: a le crede efectiv sau a le folosi ca punct de plecare pentru jocurile închipuirii. 3.3 Metatranzitivitate și ficțiune totalitarătc "3
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în „ficțiune”. Vom încerca să explicăm pe larg în cele ce urmează modul de funcționare al acestui mecanism în doi timpi (de altfel tentative în acest sens au mai existat, și nu puține), pornind tocmai de la discrepanța dintre un nivel literal, mimetic în sensul propriu, de bază, al termenului, și un nivel pe care l-am putea numi „metamimetic” (întrucât ține, în mod evident, de conștientizarea și problematizarea procedeelor respective, cu alte cuvinte de sfera „metareprezentării”). De obicei, cei mai mulți comentatori pornesc
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să se întrevadă acea voce dublă a poetului, care dă tonul inconfundabil al multor pagini din La Lilieci. O încântătoare ambiguitate își face simțită prezența, în ciuda limbajului prozaic, a replicilor colocviale, în care aproape toți termenii își păstrează sensul propriu, literal, denotativ. În plus, faptul că intervenția „regizorală” este aproape inobservabilă, iar comentariul, minim, contribuie la întărirea senzației de autenticitate. E vorba, în primul rând, de o autenticitate psihologică și comportamentală, de o naturalețe a gesturilor și a replicilor care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul II al calendarului republican, al căror glas răsună Încă În Fenomenologia spiritului (1807): „Libertatea sau moartea”. Literal, un om devine Stăpân atunci când reușește să-și depășească frica de moarte, alegând libertatea. Însă el nu este Stăpân decât pentru că are În față un altul care a preferat viața libertății. Este necesar ca celălalt, care nu și-a pus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe de o parte, o extindere a Înțelesului cuvântului „rasism” ( În varianta extinsă a termenului, găsim În mod explicit pe lângă această discriminare și discriminările pe criterii de religie, cetățenie sau etnie), iar pe de altă parte, stabilirea unei interdicții. Interpretând literal textul articolului, am putea conchide că naționalismul este la fel de strict interzis ca și rasismul și că, prin urmare, constituie un delict. S-ar putea spune același lucru despre discriminarea etnică și despre orice formă de integrism sau de fundamentalism religios
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
organică, Max Weber despre „comunalizare” (Vergemeinschaftung) și „sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și una secundară etc. Astfel de etichete nu au fost niciodată „pure” sau univoce și nu trebuie Înțelese literal, ci interpretate cu discernământ, În manieră euristică. Mai recent, termenul de „comunitate” a Început să fie utilizat În contexte foarte diferite, legate de cetățenie (Dominique Schnapper), de meserie sau de identitatea profesională (Renaud Sainsaulieu), de grupuri de egali sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ștc "S ă Ș" Sclavietc "Sclavie" Acest cuvânt regrupează un ansamblu de statute și de condiții extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
-l urmeze. Conform comentariilor lui Rashi (rabinul Shlomo ben Yits’haqi) (secolul al XI-lea), o femeie putea chiar să-și constrângă soțul să meargă pe acest Pământ. Dispoziții similare se aplică, În conformitate cu codul religios (shul’han arukh, În traducere literală: „masă Întinsă”) al lui Joseph Caro (1565), și sclavilor evrei care doresc să se ducă sau să rămână pe Pământul lui Israel. Aceste texte vechi, citate printre multe altele, consideră că facilitarea prin toate mijloacele a implantării de colonii pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dispozițiilor legale examinate, înțelesul acestora rezultând și din finalitatea lor. Interpretarea teleologică are menirea de a stabili sfera de incidență a unui text legal, având în vedere scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea acestuia. Deși din examinarea sumară a expresiei literale folosite de legiuitor s-ar putea deduce că această dispoziție legală este incidentă doar atunci când revocarea suspendării executării pedepsei este realizată efectiv de instanța învestită cu judecarea infracțiunii care atrage revocarea, finalitatea normei este aceea de a acoperi juridic toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262427_a_263756]
-
ambiguitatea, Liviu Papadima urmărește tranziția realizată de proza lui Caragiale spre configurarea unui alt set de norme ale literaturității, spre un alt mod de a vedea literatura. Ironia, accentul parodic au mecanisme mult mai fine decît simpla inversare a sensului literal, pe baza căruia se poate reconstitui cu ușurință subtextul. Figură retorica se transformă în figură textuala prin distanțarea tot mai mare a autorului de narator, iar acest decalaj între instanțele ce dețin autoritate asupra relatării conferă textului o ambiguitate profundă
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
mult și faptul că putem citi o biografie scrisă într-un ritm al criticii actuale, fără călinescianisme, fără intruziuni nepermise ale operei în biografic și invers. Capitolul "Berlin - orașul furnicar" este, din acest motiv, un eseu de referință. Criticul interpretează literal sintagma "orașul furnicar" și are dreptate pentru că Berlinul acelor ani trecea într-adevăr prin niște schimbări cu totul excepționale. Populația cunoscuse un salt fără precedent. Transportul era revoluționat. Se construia enorm. Toate această revoluție avea și urmări nefaste, puse în
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Spring 2004, articol disponibil la adresa web http://www.theandros.com/restoration.html, accesat la 6 Mai 2011. footnote>. Răul începe cu îndepărtarea de participarea la divin, în voință izolată, particularitate și egoism. Nu există o limită în ființa divină (care, literal, este lipsită de granițe), ci ea oferă continuu și este plină de iubire. Aceasta permite o comuniune a înălțării perpetui în bunătatea lui Dumnezeu (ἐπέκτασις). Singurul scop al vieții umane este de a progresa continuu în perfecțiunea vieții divine, pentru
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cu caractere gotice următorul text în limba germană: ""Ein' feste Burg ist unser Gott"", acesta fiind titlul unui cântec religios compus înainte de 1529 de Martin Luther (muzică și versuri). Cântecul românesc corespunzător se numește "Cetate tare-i Dumnezeul nostru". Traducerea literală a titlului ar fi "Dumnezeul nostru este o cetate puternică".
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
H/S jezik") „limba bosniacă, croată, sârbă”. Printre lingviștii care au acceptat existența a patru standarde diferite există unii care contestă numele dat limbii lor de către lingviștii bosniaci (musulmani sau fără religie, dar cu ascendență musulmană), anume "bosanski" (în traducere literală „bosniană”), termen legat de substantivul "Bosanac". Acest termen este folosit și de sârbii din Bosnia pentru a se autoidentifica, pe lângă cuvântul "Srbin" „sârb”. De aceea, după părerea lor, această limbă nu se poate numi decât "bošnjački", termen legat de etnonimul
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Prostata (din grecescul "prostates", care, literal tradus înseamnă "cel ce stă în față", "gardian", "protector") este o glandă aflată la intersecția aparatului urinar cu aparatul reproducător masculin. Aceasta este situată în fața rectului și sub vezica urinară. Aceasta contribuie, prin secrețiile sale, cu 25-30% din cantitatea de
Prostată () [Corola-website/Science/307325_a_308654]