8,558 matches
-
a liniei ferate care coboară șerpuind de-a lungul a 6 Km în jurul dealului Dobrina. De o parte și de alta a liniei ferate se întind vii care, așezate în trepte, formează o scară ce suie pe dealul Dobrina și livezi care au luat locul pădurilor de altădată. Priveliști neașteptate, mereu altele se dezvelesc la fiecare cotitură a căii ferate. La puțin timp după trecerea trenului de halta Dobrina, se deschide în fața călătorului o depresiune largă, luminoasă, pe fundul căreia se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Mersul trenurilor”. O joacă cu timpul pe care Aida Übelhart a sancționat-o printr-un gest memorabil. Se Întorcea la Reghin după o ședere de două zile la Salinae. Venise să-și vadă nepoata și să Încaseze ultima chirie pentru livada cu meri. Nu se putea despărți de tot de livadă. O câștigase domnul Übelhart la o partidă de pocher, după ce jurase că se duce la Salinae doar ca să-și vadă de sănătate. Reumatismul său rebel la orice tratament se domolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a sancționat-o printr-un gest memorabil. Se Întorcea la Reghin după o ședere de două zile la Salinae. Venise să-și vadă nepoata și să Încaseze ultima chirie pentru livada cu meri. Nu se putea despărți de tot de livadă. O câștigase domnul Übelhart la o partidă de pocher, după ce jurase că se duce la Salinae doar ca să-și vadă de sănătate. Reumatismul său rebel la orice tratament se domolea ca prin minune În apele calde de la Salinae. Pe timpul șederii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
său rebel la orice tratament se domolea ca prin minune În apele calde de la Salinae. Pe timpul șederii la băi, domnul Übelhart era un obișnuit al micilor reuniuni pe care le găzduiau cu schimbul avocatul Șildan și doctorul Stâncă. Au arendat livada În condiții avantajoase, rezervându-și plăcerea de a petrece o săptămână În luna mai printre merii Înfloriți. Plănuiseră să transforme cabana din mijlocul livezii Într-o casă confortabilă și să se retragă aici la bătrânețe. Din păcate Însă domnul Übelhart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al micilor reuniuni pe care le găzduiau cu schimbul avocatul Șildan și doctorul Stâncă. Au arendat livada În condiții avantajoase, rezervându-și plăcerea de a petrece o săptămână În luna mai printre merii Înfloriți. Plănuiseră să transforme cabana din mijlocul livezii Într-o casă confortabilă și să se retragă aici la bătrânețe. Din păcate Însă domnul Übelhart n-a avut și un ficat la Înălțimea imaginației sale. A cedat la a doua hepatită. Îl slujise cu credință cincizeci și șase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
meu, farmacist și el, a vândut aici și s-a mutat la farmacia din Zușag pe care o moștenise și pe care, la rândul meu, aș fi moștenit-o dacă... Ni s-a lăsat casa și ce aveam În jurul ei: livada și via. Am lucrat la Farmacia nr.56, fostă Zegrea, până la pensie. Cât de firească i se părea acum lui Petru neașteptata apariție a bătrânului: trecând prin zid ca printr-o ușă secretă, sfidând noua destinație și Împărțire a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sicriul. Prin ușile larg deschise ale capelei se vedea cimitirul inundat de flori și verdeață: 6 August. Sezonul de băi nu era Închis Încă, dar lumina verii era mult mai blândă. Schimbarea la Față era, de când mă știu, Începutul toamnei. Cireșul din livadă, Înalt, bătrân, era primul care Își pierdea frunzele. Vecinătatea cimitirului o făcea deseori pe bunica În obișnuitele ei plimbări vesperale, mai ales după ce a rămas văduvă, să treacă firesc din livadă printre morminte, cel mai adesea cu un buchet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Schimbarea la Față era, de când mă știu, Începutul toamnei. Cireșul din livadă, Înalt, bătrân, era primul care Își pierdea frunzele. Vecinătatea cimitirului o făcea deseori pe bunica În obișnuitele ei plimbări vesperale, mai ales după ce a rămas văduvă, să treacă firesc din livadă printre morminte, cel mai adesea cu un buchet de flori În mână pe care le ducea la mormântul lui Reiner. La Început am crezut că totul nu era decât un omagiu adus soțului mort și că acest lucru Întărea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
soțului mort și că acest lucru Întărea În oraș imaginea sa de văduvă neconsolată. Eu, Însă, știu că pelerinajul ei era un exercițiu de trecere „dincolo” despre care nu vorbea nici măcar cu mine, tot mai des prezentă În casa din livadă, pe care renunțase În ultima clipă să o mai vândă. Dăduse În schimb casa din Reghin la un preț foarte bun și cu minime investiții Își asigurase aici confortul de care avea nevoie. Din banii rămași, la care se adăuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
eu, Szántó și preotul. Ceilalți s-au dus care Încotro Încercând să-și salveze hainele de Înmormântări, tot mai dese În ultimul timp, și pantofii permeabili, deși erau din piele. 12. Seara s-a discutat despre viitorul casei și al livezii, iar dimineața mama a plecat, după ce a mai vărsat o lacrimă la mormântul părinților. Nu se vinde nimic, a hotărât soțul lui Alice. Avem și noi dreptul la o săptămână de odihnă Într-un loc al nostru, nu? Mama era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Hotărârea lor egoistă mă făcea Însă fericită. Atâta doar că despre acest lucru nu aveam cui să vorbesc. Cel mult lui Szántó, dar el era În atelierul său și desena: cu calmul cu care bunica trecuse ani de zile din livadă În cimitir cu brațele Încărcate de flori. 13. Klaus e gata de drum. Eu rămân pentru Înmormântare. E cald. Mâncăm la Pescarul. Merlucius pane. Ce altceva să mănânci? Merge și Violeta cu el. O cunosc puțin. Destul de comună. Mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
afla o cutie de carioci. La nevoie ar fi găsit și un bloc mare de desen, dar gândul său se Îndrepta spre cu totul altceva. Într-un colț al camerei, lângă unul din cele două geamuri mari ce dădeau Înspre livada de meri și pruni, se găsea o antenă, asemenea unui uriaș nufăr alb pus la uscat. Trase cu neîncredere o linie roșie, tremurată. Încercă și una verde. Le șterse apoi cu batista. Nu rămase nici urmă de culoare. Cândva Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iolanda: uite o tipă care știe cum se alege un parfum. Nările ei delicate adulmecau lacom parfumul care plutea În cameră și pe care Îl capta numai pentru ea, așa cum vara, În copilărie, prindea fluturii cu plasa lui Szántó În livada Alidei de la Salinae, de care Își aduse aminte doar acum, ca de o datorie veche, pentru care Îi era recunoscătoare femeii care dorea parcă să le spună ceva. Doamna Ster, stăpâna casei, după cum bine știu unii, vă urează un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
privindu-și oaspeții cu o egală simpatie. Ar fi bine, zise Iolanda. Poate punem și noi umărul la lansarea antenelor parabolice... Parcă le văd plutind În cartier ca pe niște ozeneuri domestice, zise Eleonora. Eu cumpăr una pentru casa din livadă... Și voi face și câteva panouri publicitare. Contra cost, bineînțeles, adăugă Iolanda. Sau la schimb... Eu nu cumpăr nimic, zise Eleonora. De dat, voi da Însă și eu ceva... La momentul potrivit. Un angajament rezonabil, admise Petru. În ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
autobuz. Dar ele nu séreau la hopuri că autobuzul și de aceea autobuzul era ceva aparte. Ieșind din oraș, autobuzul cel galben și rotund, de la care te murdéreai de negru, intră pe drumul de țaré și Începeau sé se vadé livezile de pruni și de meri, ogoarele de sfeclé de lîngé fermé, lanurile de grîu și de lucerné și iazul cu papuré pîné unde ajungea scară lui Dumnezeu. Pionierii scoteau capetele pe fereastré și cravate roșii fluturau În vînt, iar béieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care curgeau șuvițe crete. „Nu se poate, Sophie, nu se poate”. „Dar de ce tați? e un iepuraș micuț și pufos, de ce nu pot sé-l iau În brațe?” „E un iepure réu, Sophie”. Vézu din autobuz copacii și ogoarele, drumul și livezile În floare, toaté méreția Patriei sale o vézu. Înfloritoare și méreațé, siguré și pașnicé. Un cer albastru vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe care Nicolai Arsenievici Îl duse În ogradé și-l trînti dupé casé. Era un lemn bun pentru o scaré mare. Șasa se Întorsese de la școalé, lué sacul și se duse dupé buruian. Trecu pédurea cea micé și intré În livadă de nuci mici, apoi ieși din ea și intré În pédurea cealalté și se duse cît mai adînc, pentru cé acolo péreau brebeneii mai mulți. Dar cu cît mergea Șasa mai mult, vedea cé brebeneii nu sînt mai mulți, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea béț pentru scaré. Trecu pédurea cea micé și livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute lemnul care-i trebuia. Se adîncise mult În pédure și gési un lemn lung și drept, pe care Il téie cu ferestréul și-l curéți de crengi cu toporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nu-ncap. - Doar dacé bagé un copil. - Se va juca cu iepurele și, Între timp, va arde și el. - Un iepure, hotérît! Nicolai Arsenievici gési printre brebenei lemnul de tei lung de optsprezece pași și-l lué În spinare. Trecu livadă cea micé de nuci și intré În pédure. Noaptea era tîrzie și el se lovea cu béțul de copaci. Rétéci așa toaté noaptea. 18 Mergeau prin amiază cea veșnicé, Îmbrécați Într-un cîmp galben-portocaliu, care cu poalele atingea pédurile, așezémintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu care trebuia sé lege sacul. Cum de nu l-a vézut cînd a venit? Probabil se gîndea la ceva cé nu l-a vézut. Lué sacul și se duse În pédure. 19 Trecu de primă pédure și intré În livadă micé de nuci, rétéci prin ea În céutare de brebenei, chiar dacé știa cé nu este nici un brebenel În livadă cu nuci, céci brebeneii creșteau În pédure. Se gîndi cé poate este vreo alté iarbé pe care ar vrea sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé nu l-a vézut. Lué sacul și se duse În pédure. 19 Trecu de primă pédure și intré În livadă micé de nuci, rétéci prin ea În céutare de brebenei, chiar dacé știa cé nu este nici un brebenel În livadă cu nuci, céci brebeneii creșteau În pédure. Se gîndi cé poate este vreo alté iarbé pe care ar vrea sé o ménînce porcii, dar nu era decît mohor, și-o iarbé laté, care nu știa cum se cheamé, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aplecé dupé sac. Dar de data asta tinu ochii Închiși. N-a vrut sé se mai uite la cer printre picioare. Îi era fricé sé nu cadé În cer. Deși știa el cé n-are cum sé cadé. Trecu prin livadă micé de nuci, dar nu se opri, se duse direct În pédurea cea mare și se afundé În brebenei. Era atît de bine cé aici nu se mai vedea cerul. Erau numai niște firimituri de cer care nici mécar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cum pe iaz se lungește auriu soarele. Îl vézu și pe Nichifor, care atunci cînd auzi autobuzul Își Întoarse capul, se uité, pe urmé aruncé undita și continué sé pescuiascé. Era atît de liniștité și atît de frumoasé țara lui. Livadă de pruni care urmé dupé iaz, brigadă de tractoare, celélalt iaz. Fermă de vaci de de-asupra iazului, toate, de parcé le vedea prima oaré. De parcé s-ar fi pregétit și ele pentru a intra În rîndurile pionierilor. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Dar de atîția ani venea primévara, Însé că În ziua această n-a fost nici una. Simțea cé poate sé saré În iaz și sé Înoate Îmbrécat. Putea sé se baté cu un neamț și sé rabde ace sub unghii. Din livadă de pruni și de sus din pédure i se pérea cé aude partizani și tancuri care bîrnîie. În lanul cu sfeclé erau multe mine și bombe, si pe drumul pe unde mergea el. Nici nu se temea sé calce. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cînd se Întoarce și sé facé așa cérarea. Pémîntul era uscat și sacul nu s-ar fi murdérit decît de verde, așa cum i se murdéresc și lui pantalonii atunci cînd se bate cu cineva pe iarbé sau se trîntește. În livadă de nuci se opri și puse sacul jos. Se uité mai Întîi la un nuc, pe urmé se apropie și-l prinse cu mîinile. Trecuse un an și el mai crescuse, se simțea cu mult mai mare și mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]