5,080 matches
-
de cea a balenei”. Descrierea seamănă în unele privințe, susțin specialiști cu cea a marelui-șarpe de mare. Câțiva naturaliști precum Burton, Albert Mackenzie, Bentinck sunt convinși de existența lui. O altă descriere mai sumară datează din 1937 și aparține unui localnic din zonă. A urmat o tăcere de câteva decenii, până când informațiile despre monstru au reapăru, fapt ce a determinat organizarea unor expediții științifice, atât de cercetători englezi cât și de americani (Academia de Științe Aplicate din Boston) apele lacului fiind
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
a acestor meleaguri de războinicii vikingi (secolele IX-X). Este 5 august și pe treptele Catedralei din York oficialitățile municipale, în costumele medieva-le, asistă la Parada Veteranilor, din cel de-al Doilea Război Mondi-al. Ne înghesuim și noi printre sutele de localnici și turiști pentru a vedea acest moment al venerației și respectului pentru eroii neamului. Veterani gârboviți de ani, cu uniforme ponosite împodobi-te cu numeroase medalii, semn al actelor de bravură, cu ochii umeziți de emoția clipei, bat pasul în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Place este înconjurată de clădiri medievale bogat decorate, dintre care se remarcă Primăria gotică (secolul al XII-lea) cu vestitul său turn (90 metri înălțime), Palatul ducelui de Brebant în stil renascentist. Un punct de atracție turistică, mult îndrăgit de localnici este Manneken Pis, statuie inițial din lemn și apoi din bronz a unui copil, considerat cel mai vechi cetățean al orașului. Conform legendei, copilul, provenit dintr-o familie de oameni bogați, s-a pierdut pe străzile capitalei și a fost
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
atmosfera vechilor localități daneze din secolele XVIII-XIX. Muzeul Național de Arte Frumoase, construit în secolul al XIX-lea pentru colecțiile de artă ale Coroanei, deține remarcabile tablouri semnate de pictorii: J.Th.Lundbxe, P.Ch. Skscovgaard, Eduard Munch, Henry Matisse. Pentru orice localnic sau turist o după-amiază petrecută în Ströget, cea mai lungă stradă pietonală (2 km) ce leagă Piața Primăriei de Kongens Nytorv, este un binemeritat divertisment. Aici locuitorii capitalei își dau întâlniri, încheie afaceri, fac cumpărături diverse, se distrează în numeroasele
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
o impresie de neuitat asupra bunei mele soții. Știți, noi bărbații avem mai mereu această inconștiență! Oricum odată ajunși în micul orășel, măi bântuim vreo două ceasuri pe străzile acestuia, ghidați cu multă competența și mai ales bunăvoință, de sfaturile localnicilor, toți, dar absolut toți, foarte buni cunoscători ai locurilor. În sfârșit, rupți de foame, pe când ne întorceam de unde venisem, vedem minunea!! O baraca, rămasă de la o amenajare de șantier, ce-i drept vopsita în mileniul acesta, inscripționata cu binecunoscutele litere
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Restaurant_exotic.html [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
integrat și creativ. Platforma online interactivă va permite iubitorilor de natură să vizualizeze dinamica adaptării zimbrilor la viața sălbatică, iar cele trei instalții interactive vor tranforma centrul de vizitare într-un spațiu transdisciplinar de ecologie aplicată. În acest spațiu, atât localnicii, cât și turiștii vor interacționa cu exponatele într-o experiență imersivă pentru a învăța despre noul ecosistem ce se dezvoltă în cadrul zonei de resălbăticire, vor avea loc evenimente locale iar școlile din regiune vor putea folosi centrul pentru proiecte extrașcolare
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică by http://uzp.org.ro/magura-zimbrilor-devine-un-laborator-de-inovatie-pentru-natura-salbatica/ [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
datelor obținute prin monitorizarea populației de zimbri și a proceselor naturale din zonă în informații atractive pentru publicul larg. Oameni din întreaga lume vor putea urmări activitatea zimbrilor și impactul lor în regiune. Amenajarea interioară a centrului de vizitare împreună cu localnici și cu materie primă ce provine din gospodăriile din comună. Arhitectul Ciprian Manda va lucra cot la cot cu o familie de tâmplari din Armeniș si o mică armată de voluntari pentru a da o nouă viață unor bucăți de
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică by http://uzp.org.ro/magura-zimbrilor-devine-un-laborator-de-inovatie-pentru-natura-salbatica/ [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
din vestul Carpaților Meridionali, cel mai mare nucleu de sălbăticie din România, unde bunăstarea comunităților locale este înlesnită de acțiunile de conservare a naturii. Se va încuraja un altfel de vizitare a zonei, generată de oportunitatea și nevoia de cercetare. Localnicii vor fi principalii furnizori de servicii pentru studenții, practicienii și profesioniștii din diverse domenii care ajung să descopere Măgura Zimbrilor prin intermediul acestui proiect. ultimaora.ro
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică by http://uzp.org.ro/magura-zimbrilor-devine-un-laborator-de-inovatie-pentru-natura-salbatica/ [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin ”De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer liber organizate în fiecare dumincă a lunii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/germain-droogenbroodt-ithaca/ [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
având drept front de lucru școala și construcția din temelii a noii grădinițe. Au mai contribuit la anumite lucrări pasagere de finisaj în școală, la montarea porților din fier forjat de la intrarea în curtea școlii o firma privată a unui localnic, firma Gepa Best Serv din Rucăr a patronulu Georgică Băcârcel iar în prezent se lucrează la turnarea planșeului de la noul așezământ al grădiniței din curtea școlii (martie 2009) de către firma argeșeană de construcții și instalații Zeus din Pitești. În afara proiectului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
două ori și ceva și nici ăsta, o să vedeți mai încolo, nu e chiar nevinovat la dimensiuni, de aceea și animalele marine mari, delfini, foci, vidre de mare (lei) și balene vin și înoată mai mult decât s-ar aștepta localnicii, țipătul și hârjonelile sau confuntările se aud, când e vremea liniștită, până în casele oamenilor de pe țărm, adesea și mirosul de sânge ce reverberează spre mal. În timpul verii, un fenomen numit de localnic “umflarea apelor” se petrece în acest perimetru afund
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
și înoată mai mult decât s-ar aștepta localnicii, țipătul și hârjonelile sau confuntările se aud, când e vremea liniștită, până în casele oamenilor de pe țărm, adesea și mirosul de sânge ce reverberează spre mal. În timpul verii, un fenomen numit de localnic “umflarea apelor” se petrece în acest perimetru afund: ape bogate în nutrienți din adâncimile “canionului” din ocean urcă la suprafața ca niște “vârtejuri de ochi marin” și apoi ca un mic “tsunami”, așa pe negândite, se revarsă în apele mai
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
vorba de „zborul și terenul” de pe care avea loc „țâșnirea”(incluzând aici neapărat originea socială sau darea de mână, amândouă răspunzând însă „lipsă la dosar” și „absente din peisaj” în cazul de față !) către sfere nu prea ades accesate de localnici. Auzise de cu seară „bomba” și acum grăbea spre vecină cu furca-n brâu, pentru a-și spune păsul de dimineață (pe burta goală, cum ar zice „profesioniștii” în „cultivarea” unor păguboase vicii!) ) și cu ajutorul așteptatelor vorbe de îmbărbătare ale
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
lor și o fustă neagră, cu marginile brodate, din bumbac, pentru că ei cultivau și țeseau bumbacul. Casele, într-una din camerele ale căror ferestre dădeau spre răsărit, erau dotate cu războaie de țesut (fig.3). Aceste războaie erau făcute de localnici și reprezentau o întreagă industrie textilă. Carpetele (fig.4), cele care se puneau pe pereți atât pentru decor, cât și pentru căldura camerei, se țeseau cu mare îndeletnicire ca și covoarele și preșurile din resturile care rămâneau în urma țesăturilor. Toate
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
atenția celui tânăr să nu cadă în greșelile de care să regrete mai târziu. Și am înțeles, abia acum, de ce cercetătorul, omul științelor care caută omul și locul lui de așezare, este un așa desăvârșit al vorbelor înțelepte. În casele localnicilor din Goruni, cercetezi o îmbinare a zonelor atât în viața, cât și în logica lor de a exista. Au venit din Ardeal, sărăciți și năpădiți de marea amărăciune a alungării forțate din gospodăriile și casele lor strămoșești, de către cei care
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
realizat de Ioana Păun - Inamicul Poporului, cu un text scris de Smaranda Nicolau după o piesă de Henrik Ibsen, pleacă de la investigația realizată de jurnalistă Lăură Ștefănuț în Sebeș, unde o fabrică de formaldehida este mărul discordiei dintre autorități și localnicii îngrijorați. (9 noiembrie, ora 19.00, Sala Radio Cluj) Programul festivalului mai include expoziții, prezentări, discuții, lansări de carte și două concerte cu Karpov not Kasparov și Mes Quins - trupa care își va lansa și noul album în cadrul festivalului.
Festivalul internațional Temps d’Images a ajuns la cea de-a noua ediție. by http://www.zilesinopti.ro/articole/13952/festivalul-international-temps-dimages-a-ajuns-la-cea-de-a-noua-editie [Corola-blog/BlogPost/96806_a_98098]
-
liceu mâncând hot-dog lângă un morman de gunoi și i-a trecut prin minte că adolescenții arătau ca și când ar fi vaccinați cu un vaccin al ignoranței. Atunci a strâns singură zece saci de gunoaie din parc și a devenit pentru localnici un soi de curiozitate. „Îmi spuneau: De ce ai venit tu din Franța să ne strângi nouă gunoiul? De ce te umilești așa? Iar eu le explicam că nu este umilință, că avem un patrimoniu comun, de care trebuie să avem grijă
O spălătorie comunitară le redă oamenilor demnitatea, în țara în care „rufele murdare se spală în familie”. „Copiii nu mai sunt marginalizați pentru că au hainele murdare” by https://republica.ro/o-spalatorie-comunitara-le-reda-oamenilor-demnitatea-in-tara-in-care-zrufele-murdare-se-spala-in-familie [Corola-blog/BlogPost/338117_a_339446]
-
curge lapte și miere... Fântâna Foltei a ajuns la mine ca o legendă din vremile când Dumnezeu îl mai lua pe sfântul Petru în drumeții. Vor fi ajuns așa și pe Dealul Foltei. Le-a plăcut locul, le-au plăcut localnicii și Domnul le-a dăruit sursa de lapte și miere. Dar când oamenii lacomi au vrut să acapareze și să exploateze izvorul dăruit, Domnul s-a mâniat și a secat sursa de lapte și miere. De atunci șipotul de la Foltea
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1402900096.html [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
bucura de ele!” („¡Salud, dinero, amor y mucho tiempo para disfrutalo!”) zic frații noștri întru latinitate când ridică paharul și toastează pentru un viitor ferice. Dar, lăsând la o parte expresiile de pahar și alte detalii legate de arta sărbătoririi, localnicii mai cultivă și alte ritualuri. Răspândit în luna iunie e-ndrăgitul și îndrăcitul dans cu care se-ntâmpină vara în vestita Noche de San Juan (Noaptea Sfântului Ioan, de pe 23 spre 24 iunie). Așa merg treburile: Primele semne de neliniște se
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
bucura de ele!” („¡Salud, dinero, amor y mucho tiempo para disfrutalo!”) zic frații noștri întru latinitate când ridică paharul și toastează pentru un viitor ferice. Dar, lăsând la o parte expresiile de pahar și alte detalii legate de arta sărbătoririi, localnicii mai cultivă și alte ritualuri. Răspândit în luna iunie e-ndrăgitul și îndrăcitul dans cu care se-ntâmpină vara în vestita Noche de San Juan (Noaptea Sfântului Ioan, de pe 23 spre 24 iunie).Așa merg treburile:Primele semne de neliniște se
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
mai, în care am străbătut Parisul în lung și-n lat, câțiva km zilnic pe ploaie și vânt, sub gheața temperaturilor nordice. Niciodată, în cele patru vizite, nu am văzut Parisul sub asaltul apei curgătoare din norii vineții, turiști sau localnici cu umbrelele întoarse pe dos de vântul năprasnic, cu temperatura sub 10*C. La București erau 30* C. Și mi-am zis atunci: tot mai bine-i în „Micul Paris”. Patru ore de calm S-a întâmplat, ca prin minune
ELISABETA IOSIF PARIS PENTRU SASE ZILE, PARIS PENTRU TOTDEAUNA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_paris_pentru_s_elisabeta_iosif_1370273851.html [Corola-blog/BlogPost/346220_a_347549]
-
d-nul Ilorian Păunoiu, Mădălina Bărbulescu, Paul Stănișor, Barbu Doina și domnul colonel Nicu Trașcă. De la Drăgășani au venit scriitorii Elena Natalia Călinescu și Gheorghe Dragoș Călinescu. Au mai venit: Maria Ruxandra Nurorețu, Floarea Boncan, dar trebuie menționată și prezența localnicilor: Nicolae Trușcă (Ninel), un om care la 69 de ani are o vivacitate deosebită și s-a prezentat evenimentului cântând doine și balade de o frumusețe rară, dar și la fluier, Emil Petre, Ion Matei (consilier local), Cristi Trușcă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cenaclul-petale-la-nenciulesti/ [Corola-blog/BlogPost/92680_a_93972]
-
Bisericuța din Albac”, cu turla ei foarte înaltă și zveltă, neobișnuită în această zonă, le părea a fi mai degrabă o creație a cerului decât a pământului. Bisericuța din Lemn, cum i se mai spune, a fost iubită neîncetat de localnici și pelerini și invocată și cântată în versurile lor de poeți, precum Octavian Goga, Ion Pillat, preotul Dumitru Teodorescu, Liliana Borza Dobrănăuțeanu. Biserica cea nouă din Olănești a fost construită între anii 1993-2003, în semn de mulțumire a localnicilor pentru
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
de localnici și pelerini și invocată și cântată în versurile lor de poeți, precum Octavian Goga, Ion Pillat, preotul Dumitru Teodorescu, Liliana Borza Dobrănăuțeanu. Biserica cea nouă din Olănești a fost construită între anii 1993-2003, în semn de mulțumire a localnicilor pentru izvoarele cu care Dumnezeu i-a binecuvântat, care le aduc alinarea suferințelor și o anumită bunăstare, după cum afirmă preotul protoiereu Emilian Groșenoiu. Sărbătorirea hramului Bisericii „Izvorul Tămăduirii” anul acesta a avut loc pe data de 20 aprilie și a
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
mai nou chiar și mașinile pentru a le feri de rele. Părintele paroh Emilian Groșenoiu i-a invitat pe toți participanții la slujbă să meargă la Bisericuța lui Horea pentru a lua parte la masa creștină, organizată cu dragoste de localnici „din puținătatea lor materială și din generozitatea și din bogăția lor spirituală”. Însoțită de preoți procesiunea creștină s-a deplasat la Bisericuța lui Horea unde gospodine harnice și pricepute au pregătit la foc de lemne ospățul nelipsit de la hramurile din
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]