50,381 matches
-
permanență. În localitățile rurale în care nu sunt organizate centre de permanență serviciile de urgență se acordă de medicii de familie care locuiesc în localitățile respective și fac dovada în acest sens. În situația în care în localitatea rurală nu locuiește un medic de familie, serviciile medicale pentru situațiile de urgență se acordă în centre de permanență sau dacă nu sunt organizate prin intermediul serviciilor medicale specializate. D. Activități de suport: Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
acordă în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de lucru stabilit, iar în afara acestui program, în centre de permanență. În localitățile rurale în care nu sunt organizate centre de permanență serviciile de urgență se acordă de medicii de familie care locuiesc în localitățile respective și fac dovada în acest sens. În situația în care în localitatea rurală nu locuiește un medic de familie, serviciile medicale pentru situațiile de urgență se acordă în centre de permanență sau dacă nu sunt organizate prin intermediul
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
permanență. În localitățile rurale în care nu sunt organizate centre de permanență serviciile de urgență se acordă de medicii de familie care locuiesc în localitățile respective și fac dovada în acest sens. În situația în care în localitatea rurală nu locuiește un medic de familie, serviciile medicale pentru situațiile de urgență se acordă în centre de permanență sau dacă nu sunt organizate prin intermediul serviciilor medicale specializate. - depistare de boli cu potențial endemo-epidemic. Se raportează și se decontează o singură consultație per
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
tale conștientul cu inconștientul și invers ca să te descoperi așa cum ar putea fi Celălalt dar și ca să te descopere Celălalt așa cum ai putea fi tu nu mai mult. Ca-ntr-un puzzle O casă-n care nimeni n-a locuit vreodată o oglindă-n care nimeni nu s-a privit vreodată un ceas de mînă pe care nimeni nu l-a întors vreodată o ușă pe care nimeni n-a deschis-o vreodată un tren cu care nimeni n-a
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
văd și aud îmi depune în cap ouă limpezi și tari, ca evreii cărînd sfîntul chivot prin deșert, ca doftoroia din sat ligheanul cu ierburi, pe lună culese și de rouă mustind, îmi car craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă ca albina de miere stau după ferestre (Robinson în țara cuvintelor) și ascult. aud de afară cîntecul vital al cerșetorului cînd scormonește cu vărguța-n gunoi - cu cîtă știință o
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Tudor Arghezi, Paraschiva Arghezi; între Tudor Arghezi și mireasă - Baruțu T. Arghezi, iar în latura din dreapta a fotografiei - Ana (Tătana, cum i se spunea în familie, nume derivat, probabil, din ,tanti Ana"), sora Paraschivei Arghezi, care, în vara anului 1948, locuia în Mărțișor. 4. ,Iulie 1937, București. T. Arghezi, naș, mireasa, mirele (ing. Vasile Rădulescu), Baruțiu șsicț și fotograful amator Dem. Urmă.
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
a fost obligat - mai mult de istorie decât de propriul destin - să migreze de la o casă la alta, de la o țară la alta. Vreme de zeci de ani nu s-a putut opri, deși n-a fost grăbit. Acum, când locuiește de mai multă vreme în ceea ce consideră a fi ultima lui Casă, locatarul simte că s-a oprit. Că a ajuns. Atât de departe încât pipăie, parcă, sub talpă, pragul lui acolo, de unde nu s-ar mai putea întoarce. Ce
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Atât de departe încât pipăie, parcă, sub talpă, pragul lui acolo, de unde nu s-ar mai putea întoarce. Ce i-a mai rămas, de vreme ce mai departe nu mai este? I-au rămas Casele prin care a trecut, prin care a locuit, case dispărute, dar construite dintr-o materie unică, fragilă, trecătoare și indestructibilă totodată: Timpul. Timpul petrecut în ele. Timpul care s-a materializat în ele. Oare va reuși să le povestească pe toate? De ce? Pentru cine? Pentru propria lui desfătare
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
după doisprezece ani la Orșova, un orășel românesc de pe malul Dunării. Treceam prin fața unui hotel și i-am recunoscut chipul acela ciudat, cu alura mongolă, ale cărui trăsături nu credeam să le mai revăd vreodată: chipul Mihaelei, acum cetățeancă germană, locuind într-un orășel din apropierea Frankfurtului. Ne priveam încurcați, încercînd amîndoi să zîmbim, dar zîmbetul nostru silit nu putea șterge expresia stînjenită a unor fețe ce nu-și puteau stăpîni surpriza. Spontan, printr-o tresărire instinctivă de politețe socială, am încercat
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bîntuia noaptea prin castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
vizitează decât poezia și spaima. la 30 de ani încă mă fascinează marile teme: iubire. ură. singurătate. la 30 de ani cineva în lacrimile mele izbește cu ciocanul păianjenul din colțul camerei iar mă iubește cu voce tare sunt orașul locuit de o pisică neagră pe care nu mai am chef s-o răsfăț la 30 de ani încă mai scot femeia din mânecă fiindcă acum știu ce e viața mea: 70 la sută apă și 30 la sută nevoia de
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie de pe asfalt, printre capele, cavouri și statui înaripate cu gene din văzduh înalt. Sub un pin scorojit, cu leșie în coajă, era o cruce cu romburi umflate. Bine te-am găsit, bunicule, bine
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
pe regizor asupra vechimii celor patru compuneri rezultă cu ușurință prin confruntarea versiunilor. în schița Zălog, de exemplu, despre personajul Ghiță Majuru din Sinaia aflăm că îl bîntuia, în cadrul obligațiilor de serviciu, ,teama de a șnuț ajunge tîrziu la gară (locuia cam în dreptul actualei halte I.C. Frimu), unde reprezenta, fără strălucire, forța publică la trecerea trenurilor de călători". în varianta încredințată regizorului, mențiunea din paranteză dispare, și odată cu ea proba redactării textului în plină epocă socialistă. Tot astfel, în Venin : , Pe
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
era studentul lui Andrei Pleșu. Acesta îl invitase să participe, dimpreună cu câteva colege de învățătură în frunte cu Aurelia Mocanu, la un seminar "Andreescu" condus de mine. De atunci drumurile noastre s-au încrucișat mai rar (de altfel a locuit multă vreme la Călărași), așa încât, întru respectul adevărului, trebuie să mărturisesc că l-am descoperit realmente destul de târziu - de abia în primele zile ale noului mileniu - sub raportul meritelor sale incontestabil majore. Asta, deși îi urmărisem constant activitatea, plină de
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
vrut să le ronțăie puțin dar în fața ochilor îi clipea, întunecat, acel X din mijlocul numelui ei - Semnul interdicției, al anulării, acel X de pe ferestrele caselor abandonate ( dar și al caselor în construcție, anunțînd că în curînd vor putea fi locuite - ar putea?, ar mai fi posibil vreodată?), și după ce au ieșit din bistro se străduia să calce pe urmele dulci lăsate-n zăpadă de tălpile ei - Un 86 a înghițit-o, și el a mai rămas, ca de atîtea ori
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
de viitor se poate topi într-un pahar de votcă sau de vin - alcoolicii știu cel mai bine asta. Dar Valerian încă nu devenise alcoolic. Deocamdată avea tot viitorul în față și era fericit, mai ales că Mirela acceptase să locuiască împreună, în garsoniera ei. O lună, două, pînă cînd el avea să-și găsească o locuință. Dificultățile au intervenit ceva mai tîrziu, după ce Valerian s-a îndrăgostit de Mirela. Nu are rost să intru în detalii, mai ales că nu
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
Între timp se va duce fiecare acasă să-și ia costumul de baie și cele trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab blond, ca o prăjină, cu fața ștearsă, purta ochelari. Dar insignifianța chipului ascundea o minte ascuțită și un caracter puternic. Ana-Cristina și Albert au luat același tramvai. Stăteau alături pe bancheta de plastic roșu
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
la parter prin ușa dinspre curtea interioară. Organizatoarea festivalului - o bibliotecară deosebit de drăguță și de amabilă - mi-a spus că e cîinele lui Pierre și că nu mușcă. Pierre era iubitul ei și fiul profesoarei la care mă cazase. El locuia în casa de alături, care da în aceeași curte interioară cu a mamei lui. Curtea aceea, în care am stat uneori să mă prăjesc la soarele arzător al sudului, era împrejmuită cu ziduri înalte, acoperite cu iederă și trandafiri. Într-
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și cei din sud. Mai mult decît tot ce văzusem în casa în care locuiam mă obseda portretul unei tinere deosebit de frumoase. Nu atît pentru înfățișarea sa, cît pentru că aveam sentimentul că ascunde ceva periculos. Am aflat că era sora lui Pierre și că s-a sinucis. Și dintr-odată am început să văd cu
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
deschidă ușa magaziei în care se afla vasul cu sîngele Domnului, nu mi-am putut imagina. Mi-am imaginat însă ce s-ar fi putut întîmpla dacă se lăsa pe mîna lor o casă cum era cea în care am locuit eu. La acel festival închinat României au fost programate și trei filme. Moromeții și două documentare. Primul, despre ultimii ani ai lui Ceaușescu și al doilea, despre vizita Regelui în România. Cele două documentare nu au produs efectul scontat. S-
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
ar fi rezolvat ceva. Cred că singurul lucru care l-a avantajat în mod real a fost cel făcut de Mircea Ciobanu prin cartea sa Convorbiri cu regele Mihai. Pentru că în ea Majestatea Sa vorbea ca un suveran, deși nu locuia încă într-un palat. Sau poate chiar pentru asta. Tot ce s-a întîmplat după aceea l-a făcut să nu mai pară același personaj istoric însemnat. Dar el va pieri, ca noi toți, iar cartea va rămîne și în
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
ziceam în șoaptă bucuros c-am găsit în fine unul de-al meu. vezi-ți de treabă mi-o tăia rece aici nimeni n-are numele lui strada mihai popescu timpul unu. nu-mi plăcea strada mihai popescu pe care locuiesc timpul doi. am construit alături altă stradă mihai popescu. imediat lumea a lăsat strada veche și se plimbă pe strada mea și pe strada mea sunt sticle goale de plastic nu se ridică zilnic gunoiul etcetera dar strada mea are
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
aceste rânduri (borna anului 1989), Ion D. Sîrbu era o figură marginală a lumii noastre literare, un scriitor de planul al doilea sau al treilea în raport cu unii colegi de generație și, în orice caz, cu vedetele bucureștene ale canonului literar. Locuind la Craiova și simțindu-se aici ca într-un "exil intern", omul avea în spate o biografie dramatică, acest factor de ordin existențial explicând, într-o mare măsură, și penumbra în care se afla autorul. Membru al Cercului Literar de la
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
imperfectă..., iar ca s-o faci perfectă ai nevoie de doi, trei ani de rezidență în București unde se găsește tot materialul documentar. În condițiile actuale, se înțelege că acest lucru e imposibil, materialmente în primul rând, pentru cineva care locuiește și are o slujbă stabilă la 500 km de capitală. A doua zi, 25 februarie 2003, i-am expediat o scrisoare din care reproduc fragmentul care interesează discuția ce va urma: "Stimate Domnule Academician, Propunerea Dumneavoastră mă onorează în cel
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]