1,270 matches
-
pornește-l, / Pornește-l la mine / Prin codru de sine, / Prin sat fără rușine, / Pe la apă fără vad, / Pe la gard / Fără prilaz, / Să vie degrabă, / Fără zăbavă, / Cu gura căscată, / Cu limba înfocată, / Și până cu mine nu s-a logodi / Să se bată de-a plesni, / Și până cu mine nu s-a cununa / Să se bată de-a crăpa." După ce au rostit vraja, fetele iau apă în gură, merg acasă, iar din făină și din apa adusă fac o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământul / Ca săgeata și ca vântul, / Dar toți caii-și obosea / Și potrivă nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano, / Ileano Cosânzeano! / Haideți să ne logodim, / C-amândoi ne potrivim / Și la plete și la fețe / Și la dalbe frumusețe. / Eu am plete strălucite, / Tu ai plete aurite, / Eu am fața arzătoare, / Tu, fața mângâietoare." / "Alei, frate luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Nu se află-adevărat / Frați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o lungă tradiție, cunoscută în opera cronicarilor și a Școlii Ardelene, poetul cântă originea noastră romană, unitatea și continuitatea neamului pe teritoriul de astăzi: "Decebalus per Scorilo", "Tabula traiana", "Terra mater", "Pontica", "La Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu (Plutea o floare de tei / în lăuntrul unei gândiri abstracte). Metonimia (gr. metonymía - înlocuirea unui nume cu altul) este un trop ce constă în substituirea unui termen propriu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o dai de tors pe ceea lume o scarmănă cu dinții. Cine toarce vinerea lînă pe ceea lume va fi căznită cu sucirea gîtului. Logodnă După ce o fată se logodește, atît ea, cît și mă-sa, cu celelalte, de mai are, nu mai torc pînă se face nunta, ca să nu se întoarcă logodna. Părinții sînt datori să deie ce au pomenit că dau feciorilor la logodnă, că altfel nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se rade la nuntă e rău de moarte. Cînd un mire găsește pe altul în biserică, să se lege la ochi ca să nu-l vadă, căci altfel unul din ei trebuie să moară. Cînd se întîlnesc două fete care sînt logodite, schimbă cîte un ac sau inel, sau și flori, ca să nu moară din vreo parte; asemenea, cînd se întîlnesc două nunți. Dacă se însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu Mânjoloaia, al cărei protagonist rămâne necunoscut, dar e ușor de ghicit. La Hanul lui Mânjoală scoate în evidență calitățile de povestitor ale lui Caragiale. Caracterizarea lui Fănică Fănică, personajul-narator, pleacă la Popeștii-de-Sus, la pocovnicul Iordache, unde urma să se logodească cu fata "a mai mare" a acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
existențială. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război Romanul relatează o dramă de conștiință a eroului principal, care trăiește mai întâi o dramă a incertitudinii și apoi o dramă a războiului. Acesta este Ștefan Gheorghidiu, la început student sărac, logodit cu o colegă de facultate, orfană, crescută de o mătușă. Unchiul Tache îi lasă, murind, întreaga avere, pe care protagonistul romanului o încredințează celuilalt unchi, Nae Gheorghidiu, și primește în schimb o rentă substanțială. Ștefan Gheorghidiu aprofundează studii de filosofie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e adevăratul creator de energii". În timpul unui concediu medical, se întoarce acasă, rupe logodna cu Marta care cocheta cu ofițerii unguri și ducea o viață ușuratică, apoi revine pe front, răvășit de criza morală, revine la misticismul din copilărie, se logodește cu unguroaica Ilona și are pentru o clipă iluzia fericirii. Apostol Bologa este chemat la divizie, i se propune să facă parte din completul Curții Marțiale, în locul unui ofițer care se îmbolnăvise, să condamne români și atunci se hotărăște să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
una zice și alta face, cu alte cuvinte lor le-a promis că va opri această nuntă și „pe sub cumpătu și în taină“ se grăbește s-o împlinească, să vârșind chiar și logodna: „și unde ne-am po menit, unde logodesc pe sora noastră cu ierologhie tot cu mai sus numitul“. Aceste fapte demonstrează că mama nu poate fi de încredere, nu poate administra o familie, un patrimoniu. Comportamentul ei i-a convins că oricând poate aduna totul din casă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conflictullui devine foarte activă, încercând când de o parte, când de alta să obțină compromisuri. căsătoria presupune in formarea asupra reputației, puterii economice și statutului social al viitorului partener. Văduvii își negociază uneori singuri propria căsătorie. Ilie sudit rusesc se logodește cu Nița la sfatul unor „negustori cinstiți“. Între logodnă și nuntă, cei doi văduvi se mută împreună pentru a se cunoaște mai bine, abia după trei luni are loc nunta, după ce „mi-au cunoscut ele (soția și soacra) firea“, povestește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu un altul de cât să se căsătorească cu logodnicul ales de părinți. Într-un singur caz este vorba de un motiv religios și anume păstrarea anului de doliu. Zmaranda Urdăreanu, fiica slugerului Barbu Ciorogârleanu, s-a grăbit să se logodească cu șătrarul Pătrașco Berindeiu, fără a aștepta trecerea anului de doliu și fără a cere o dispensă din partea Bisericii. De altfel, cele două motive sunt invocate de cei doi, și nu de către Biserică. După perioada de logodnă, care s-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în Pravilă, dar aceasta este veche și ne schimbată de secole. Și totuși, în practica cotidiană, chiar și biserica face apel mai degrabă la schimbul de inele între miri decât la să rut. La 5 martie 1797, când Prea Sfinția Sa îi logodește pe Neculae și Iana, ambii din Târgul Cucului, preferă să pecetluias că acordul schimbat întrecei doi prin inele. „Și însuși Prea Sfinția Sa ne-au schimbat inelile și ne-au pus soroc ca după Paște să ne și cununăm“, povestesc tinerii în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dintre ele s-au regăsit și în cazurile prezentate mai sus, altele vin să se adauge. aceleași între bări asupra consimțământului celor doi tineri și autorității paterne revin. Dar care sunt faptele? În primăvară, Mareș mazilul din județul Saac se logodește cu fiica lui Iorga Dolete din același județ și din același sat. logodna se face cu respectarea tuturor ca noa ne lor bi se ricești și a tradițiilor cutumiare, adică cu schimb de inele, cu daruri și cu citirea cununiilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a mai fost consultată din moment ce episcopul decide că trebuie să-și urmeze primul logodnic. Tot el consideră cea de-a doua logodnă fără temei, cerând tată lui s-o oblige să-l urmeze pe Mareș. Pentru că a îndrăznit să-și logodească fiica a doua oară, fără ca prima logodnă să fie desfăcută, Iorga primește și o pedeapsă canonică: nu are voie să mai cal ce în biserică, nici preotul nu are dreptul să mai cal ce în casa lui. Cu alte cuvinte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind duminica. De altfel și numele daruri lor de luni susține această afirmație, ele fiind daruri care se fac a doua zi, imediat după nuntă și consumarea căsătoriei. La 15 mai 1785, Manole, cojocarul din București, promite că se va logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Fluturii din pandișpan, Editura Cronica, Iași, 2003, Editura Știința, Chișinău, 2008; Poezii, carte la borcan, Editura Humanitas, București, 2003; Submarinul erotic, Editura Cartea Românească, București, 2005; Infernala comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Ne logodim cu un inel din iarbă, Editura EIS ART, Iași, 2008; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008; Opere I. Julien Ospitalierul; Opere II. Submarinul erotic, Opere III. Cerșetorul de cafea, Editura Polirom, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îi spuse că ființele omenești erau făcute să sufere. O duse la petrecerea de Crăciun a firmei și îi spuse că deștepții erau blestemați să sufere de pe urma proștilor. Dar dansa și cîștiga bine, iar ea îl sărută în lift. Se logodiră curînd și plecară într-o călătorie castă cu trenul de noapte pînă în McCook, Nebraska, în vizită la vîrstnicii lui părinți. Tatăl avea o sclavă cu care era căsătorit" (p. 258). Se subînțelege că, mai tîrziu, în interiorul sistemului domestic al
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spus, pictorul este bântuit de materializarea propriei terori subliminale, proiectate în exterior. Oricum, acesta nu asistă pasiv la asaltul strigoiului și decide, în capitolul următor, să-i reziste. După vizita doctorului Panaitescu, chemat s-o consulte pe Sanda, Egor se logodește în pripă cu tânăra bolnavă, făcându-i o promisiune fermă: "nebunia asta nu va mai dura mult, Sanda. Am să străpung inima strigoiului. Cu un țăruș de lemn am să i-o străpung!...". Formulată în termeni lipsiți de echivoc, hotărârea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se Împleteau din acea clipă pe tot parcursul vieții, părinții având grijă și de arbore ca substitut al fiului lor. În situația În care copilul se Îmbolnăvea, părinții mergeau la brad să-i ceară ajutor. Când tânărul vroia să se logodească, lua drept martor al intențiilor sale față de fată, bradul. În unele zone, sacralitatea bradului a căpătat În conștiința păstorilor români valențe magico religioase. O formă de prenuntă făceau tinerii păstori din Poiana Sibiului În pădure Înaintea unui brad, unde tânăra
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
odată ce-l regăsim pe lista de repatriați primind toate drepturile, mai puțin bani pentru îmbrăcăminte, deoarece a spus că nu are nevoie. Femeia Ciobanu S. de 28 de ani din Buda Lăpușna, își motivează refuzul prin faptul că s-a logodit cu un cetățean român. Aceste argumente nu contau niciodată. Probabil resemnarea, teama dar și presiunile psihice la care au fost supuși acești oameni nefericiți, au atârnat decisiv în balanță. Un caz cu totul aparte îl reprezintă familia Grigore și Maria
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în Hagia Sofia la încoronarea împăraților creștini, și lucrurile oricum ar fi ele, bune sau rele, trebuie să le aducem în folosul nostru. — Și când vii cu o copilă, o domniță din țara ta s-o pețești și s-o logodești cu o beizadea din neam albanez fără să te întrebi dacă e bine sau rău, tot în folosul nostru este? Cine suntem noi? Ce înseamnă acest folos al nostru? Știi bine cum s-a măritat doamna Anastasia cu Liberaki Gheralkari
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pereche de cercei, se împodobea cu șiruri de mărgăritare, scotocea prin lada doamnei Elina a lui Matei Vodă Basarab, moșul lor, scotea ii țesute cu sârmă de aur și marame umplute cu fir. Juca prin odaie, așa gătită, zicând: — Mă logodiră și mă făcură doamna Moldovei. Sunt doamnă, doamnă! Maica mare, Stanca, ofta și se închina între două înghițituri de cafea, iar Stăncuța, acum jupâneasă măritată, nu putea să nu-și aducă aminte cum îi pregăteau zestrea ei tot aci, cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atunci a fetiței cu pistrui și cu sânii abia, abia împungând și-i pare bine că Maria se împacă și o să fie doamnă. A venit și ea să le ajute s-o pregătească pe Maria de nuntă, că s-a logodit la Istanbul cu vodă Constantin Duca. O să fie nuntă mare, mare la Iași. Ea o să rămână la București cu copiii iar maica, nașul Dinu și maica mare or să se ducă la Iași la nuntă. Se uită în leagănul de lângă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]