1,634 matches
-
în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Iarna asta-i minunată! Toată țara-i ninsă bine, Populația-i bogată Și-ncălțată cu botine. Viscolul din prima dată S-a oprit sus pe coline, Căci tot omu-i cu lopată Și la plug trag cabaline. Nu-i vreo cale înfundată Nici pe-asfalt și nici pe șine, Dar nici casă-amenințată De nămeții din rovine! Zăpada e strânsă toată Și se circulă prea bine, Gheața este măturată Și străluce sub patine
IARNĂ SENSIBILĂ (!) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371695_a_373024]
-
în Samaria un fals profet, un înșelător, reuși să adune o mulțime de oameni pe muntele Garizim pentru a dezgropa niște vase sfinte care se spuneau că erau de pe vremea lui Moise. Samaritenii veniseră neînarmați, având cu ei doar niște lopeți pentru a săpa în locul pe care îl indicase falsul profet. Informat de niște agenți că samaritenii se strâng la o procesiune religioasă care s-ar putea transforma într-o revoltă, procuratorul Ponțiu Pilat a trimis trupele din Cezareea într-acolo
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
ori mai rece, să mă-ntâlnesc cu Zeul care îți este tată, tridentul lui să-mi fie o pavăză umilă, cu-ncredere să umblu pe apa agitată. În algele-ți nebune să mă-nfășori, tu, mare, ca să-mi măsor puterea, lopeți să-mi pui în mână și valul mă mângâie cu tandra lui vigoare iar tu să-mi fii oglindă, frumoasa mea stăpână! Referință Bibliografică: Frumoasa mea stăpână / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie
FRUMOASA MEA STĂPÂNĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362249_a_363578]
-
în aer amenințarea unei răscoale, iar revoltele țărănești sînt endemice: 1888 este un an negru. Agitația se declanșează în primăvară în jurul Bucureștilor, în județul Olt și județele vecine: În mai multe județe din jurul Bucureștilor bande de țărani înarmați cu bîte, lopeți și hîrlețe s-au prezentat în fața primăriilor satelor, cerînd distribuirea imediată a pămînturilor ce le-au fost promise, dar și porumb, pentru a însămînța aceste pămînturi. Aceste bande au stîlcit în bătaie pe funcționarii ce le-au rezistat, au incendiat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
terestritate a Dasein-ului înțeles ca o "temporalitate trăită": "pe pământ locuiesc muritori ca muritorii" și "din pământ suntem trimiși către moarte". Mai tăios versul eminescian: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarmi ... orice ai spune, / peste toate o lopată de țărână se depune" (Scrisoarea I). Temei pentru locuirea omului, pământul (Erde) și lumea se intercondiționează: "lumea se întemeiază pe pământ", iar pământul, cel care-o adăpostește, "caută în permanență să atragă în sine lumea și s-o păstreze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
răspuns" oferă Eminescu în Memento mori: "Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de gândire mitici stânce se sulev". Piramida "răspunde" nu atât cu cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prin valuri de gândire mitici stânce se sulev". Piramida "răspunde" nu atât cu cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub stânci, în întuneric, măruntaiele de-aramă A pământului..." (Memento mori) Scenă tăcută a faptei umane, pământul ("Un neam trece și altul vine, dar pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fiindcă tină Și praf e universul întreg..." (Andrei Mureșanu) Ultima imagine a țărânii are la Eminescu conotație de cortină "grea" care cade peste viața omului: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarmi... orice ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune..." (Scrisoarea I) b. praful. Ca și "țărâna", încă mai presupune un element de reper, încă în el se pot citi "urmele" trecutului, chiar și într-o secvență "de dragoste": "C-aș vrea s-ating cu a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
dușmani. Îi vedem contabili, îi găsim magazineri, pontatori, normatori, planificatori, la tot felul de instituții, peste tot, în special la Construcții s-au băgat, la Agricultură, la GAS etc. Nu așa a fost însă vorba. Altceva este când dă cu lopata la drum sau lucrează ca zidar la o construcție și alta când face el normele. Așa că aceasta constituie încă o problemă foarte serioasă la noi. Aici este vorba de foști moșieri, foști industriași, foști mari comercianți, foști bancheri și alți
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ca scop să facă pregătire militară după care să plece în munți de unde să treacă la săvârșirea de acțiuni contrarevoluționare și devastare de bunuri din avutul obștesc. În acest scop au întocmit un jurământ, au transportat pe muntele Măgura târnăcoape, lopeți, topoare, cu care au lucrat la construirea unui adăpost. Cazul este în ancheta organelor noastre. În comuna sus-menționată, ca o consecință a lipsei de educație și îndrumare a activității școlare, sunt cazuri când unii elevi stau nopți întregi pe străzi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al P.N.Ț., agricultor pensionar, a afirmat că „au dat decret să mănânci cu porția, dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum dădeau cu gura că mașinile sunt la putere, dar acum se întorc la lopată, să vedem ce vor face tinerii, că ei sunt mai fără frică și mai deștepți și când nu le va mai conveni, nu știu ce o să se întâmple”. -DRUȚĂ MIHALACHE, din comuna Barcea, agricultor, necunoscut cu antecedente politice, apreciind că „decretul privind
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
enormă o umplură, Răspunzînd 29, Si Spirite de foc Aprins mărețul Cînt îl stăpîneau în înălțimi. Și-acesta este Cîntul cîntat la Sărbătoarea lui Los și Enitharmon. "Efraim strígă la Sion: "Trezește-te, O, Frate Munte! Să refuzam Plugul și Lopată, greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste Holde, doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu sînge Omenesc și îmbătați cu-al vieții vin este cu mult mai bine Decît toate aceste trude ale secerișului și-ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel Veșnic; se ridică în picioare, sudoarea-i îngheța pe mădularele-i mărețe. 515 Ciocanul și-l lasă să cadă: și dezbinîndu-se din sînu-i cel îndurerat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
veac, fost-a topit de-ndurerare, Se stinseră și focurile Valei precum o umbră spelba, rece, 115 O umbră care piere; căzu cea de pe urma, grămadă de cenușă Sub cuptoarele înalte, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește. Atuncea fură smulse cu lopeți pecețile cuptoarelor, si tîrnăcoape Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit trecu-n canale 68 Tăiate de plugul vremurilor 69 ținut într-a lui Urizen aprigă mîna 120 În multe vai, căci Taurii lui Lúvah trăgeau Plugul. Palizi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu existase, Tras-ai toți fiii lui Beula în groaznicu-ți vîrtej, urmîndu-ți Jos pe dealurile lui Beula Învolburatul 123 Spirit. Toți fiii mei 90 Au stat în jurul meu la nicovala, unde, iarăși încins, icul de fier Înfuriat ardea scînteietor, pentru lopeți și tîrnăcoape pregătit. Auzind simfoniile războiului cu tărie răsunînd, Toți fiii mei Fugit-au de la mine; atunci dureri, necunoscute înainte, mă loviră. Mi-am văzut Pîntecele cum începură să irumpă-n căi ca niște vine și să se răsucească 95
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa-mi nicovala și un morman De fier scînteietor ardea, pentru lopată și brăzdare pregătit: deodată jos Căzut-am cu strigate de sînge ieșind în jos în vinele 285 Care acum îmi deveniră rîuri, rostogolindu-mă prin niște-alcătuiri aidoma unor canale Închise-n ele înseși, coborînd. De-a lungul închegatului șuvoi Căzut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cîntă; ei ale armoniei instrumente le apúcă; departe-aruncă Sulița, arcul, tunul și mortarul; netezesc forturile. În icuri bat mașinăriile de fier ale prăpădului; 305 Ei le dau fiilor lui Urthona; bătînd ciocanele răsună În hrube ale morții să făurească tîrnăcopul, lopată și securea, Greul tăvălug să sfarme bulgarii de lut, să treacă peste neamuri. Fiii lui Urizen răcnesc. Tatăl lor se ridicắ. Caii cei Veșnici 319 fiind acuma Înhămați, Ei către Urizen strigat-au; se clintiră cerurile la chemarea lor. 310
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întreb dacă tu ești gropar de filosofie... sau faci filosofia groparului...! Groparul: Eu nu fac filosofie..., eu doar vorbesc filosofie... Groapa pentru mine e un fel de... academie a tăcerii... Dacă ar fi să-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav: Și, mai departe... Groparul: Numai tu crezi în aceste exigențe... Și tocmai asta de înfurie... te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de piatră, dar gândindu-se la cei care le-au ridicat nu resimte decât milă; dacă arhitectul Îi mai poate apărea drept o minte luminată, lucrătorii acestuia nu mai sunt decât un fel de scripeți, aflați pe același plan cu lopețile, hârlețele și roabele. Este aceasta o nedreptate? Nu. Asemenea mașinilor cu aburi, oamenii Înregimentați prin muncă se manifestă toți În același mod, neavând nimic individual. Omul-instrument este un fel de zero social, iar numărul acestuia, oricât de mare ni-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și albă nu avea pe atunci decât patruzei și opt de ani... Cât despre Albertine, pretinsa victimă a moravurilor burgheze, ea avea să se afle puțin după aceea pe marginea alunecoasă a unei gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
largă și mai deplină și privirile ei se întorc cu iubire la starea de lucruri ce domnea în trecut. E adevărat că am afirmat și afirmăm că o societate bine constituită și sănătoasă cată să aibă forma unei piramide. O lopată de grâu aruncată în vânt, când recade la pământ, ia această formă, cea mai sigură pentru durata ei. Daca ar lua forma unui cub sau al unui cilindru ar cădea la cea întîi suflare de vânt. Astfel și cu un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de austral. Era lucru știut acela că radiațiile puternice impurificau zăcămintele de austral până la concentrații la care combustibilul nu mai putea fi extras. ― Ce facem, domnule? întrebă Purundi, căpitanul micii garnizoane orbitale. ― Pe legea mea, luați câteva arme ușoare, câteva lopeți și urcați-vă în navetele de desant. Luați și transportorul, și excavatoarele! Avem de recuperat câteva tone de nisip. ― Domnule, începu operatorul psi, chiar înainte de a muri, omul acela, Laak, părea că tocmai asta își dorește. ― Normal. Voia să-și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]