2,874 matches
-
pierde conturul. Pe marea strălucitoare și pe cer se reflectă chipul de un verde întunecat al dealului a cărui culoare albă de la poale nu se mai distinge. Dealul își pierde identitatea, pare doar o proiecție de un verde întunecat pe luciul apei și pe cerul înnorat. Deși cerul este înnorat, stâncile strălucesc diamantin în lumina soarelui. Trei straturi de culoare pare a fi creat Dumnezeu în natură: verdele copacilor, albul stâncilor, plumburiul cerului. Când soarele se ascunde între nori, dealurile din
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și țipa, de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
Treziți de miracolul tehnologic Al noii Elade A celeilalte emisfere La multe mii de ani Mai târziu și care Se săpunesc cu pasta Verde de chihlimbar Culeasă din scorburi răscoapte De pini și sequoia Niagara - trâmbițând Adunarea duhurilor plutitoare De pe luciul lacurilor Superior Michican, Hudson și Erie Ce ferecat-au încrâncenarea “Pieilor roșii” în fața răutății “Feței palide” a omului alb În ochi de apă Și de veac sângerii Niagara, locul tihnei Celei de pe urmă Și a ofrandei de sudoare Într-o
NIAGARA (POEM ÎN PROZĂ) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367306_a_368635]
-
o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul , luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
leoarcă și cu năduful luat în pieptu-mi pipernicit, de atâta zorit pe coclauri neumblate vreodată. Cu șnepi presărați și șnapani călcând apăsat pe peluza din fața palatului administrativ al unei prefecturi și al unui fief al conducerii ce-și spoia odată „luciul sărăciei” cu lozinci „parastelare” : A., ținut al cinstei, onoarei și demnității socialiste!”. Finalul scriiturii mi-a fost inspirat de replica unui fost elev excelent de-al autorului (trecut nu mult după aceea în lumea umbrelor!):” Pac și-o bilă!”, o
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în barcă, deoarece se zbătea și țipa, de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
o folosesc la pescuit. De teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul , luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
au fost pentru eroul nostru adevărate îmbrățișări siberiene. După condamnarea la un sfert de veac și confiscarea totală a averii, Vasile Bucelea a stat un an la Sibiu (vara 1957-vara 1958), 5 ani la Gherla (vara 1958-primăvara 1963), la penitenciarul Luciu Giorgieni din primăvară până-n toamna anului 1963 și la sinistra și umeda Jilava din toamna lui ’63 până la 13 Aprilie 1964. Moș Crăciun l-a surprins pe Vasile Bucelea în ’57, printre ceilalți camarazi în penitenciarul din Sibiu, fredonându-i
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
la pescuit cu mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și caldă de la picioarele mele sticlesc nălucile de argint ale puietului, când apusul e ca o pată de sânge rămasă pe omăt la Ignat... Ignat
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe malul de vizavi și mângâia cu razele sale pământul. Aburi se ridicau de pe vârfurile stufului și de pe luciul apei, semn că fusese o noapte răcoroasă pe baltă, nu fierbinte, ca la mine în apartament. Transpirați, ne-am aruncat gecile de pe noi. Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau atât de bine
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
bambina, aruncam totul pe platou și alergam să înțep peștele. A fost un mic dejun cu întreruperi, dar numai pentru mine, căci amica mea își vedea calmă de masă și privea cu interes la cârdul de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
de lebede ce apăruseră pe luciul apei, după pâlcul de stuf. Masculul-tată mergea țanțoș, însă vigilent în fața cârdului, iar mama-lebădă domina ariergarda. Cei cinci pui, mărișori, însă tot cu penele colorate în maro spre gri, se avântau în urma tatălui pe luciul lacului. Părinții aveau un colorit de un alb imaculat, cu chenare negre la cap și ciocurile viu colorate în roșu. Au parcurs într-o plutire maiestuoasă întreaga întindere de apă din fața noastră și au dispărut, treptat, din unghiul nostru de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
ca o canava de poveste, în seara aceea de toamnă din studenția mea, gazdele ne-au dus pe Dealul Feleacului, și ne-am oprit mai sus, pe șosea, era de-acum târziu, ne-am oprit chiar pe șosaua șerpuitoare, cu luciu metalic luminat de becurile stâlpilor de beton, de pe margine. A apărut printre noi și-o sticlă cu palincă aromată și tare, o sticlă de zâmbet și vorbe bune, care umbla din mână-n mână, din gură-n gură. Ridicol!, gândind
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > INVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișcă metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal cu teamă și neîncredere. Norii plumburii și fulgerele ce brăzdau cerul, nu prevesteau nimic de bun augur. Dacă avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
10 și 45 trecem pe San Mateo Bridge, la intrarea pe pod “cotizăm” doi dolari la toll-ul amplasat aici (“taxa lui Băsescu”!), un pod destul de larg, cu trei benzi dus și tot atâtea întors, lung de peste 4 km, foarte aproape de luciul apei golfului, care zici că te însoțește și aproape te stropește la un vânticel mai ca lumea, ți-e aproape teamă să nu se reverse peste banda de mers, înțelegem de la Darrell că mergem la început foarte aproape și apoi
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
se întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau de mâncare, de ani de zile. Când a văzut stolul, Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Nicolae și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
În zece minute eram pe malul lacului. Era o zi destul de mohorâtă și umedă, dar pe malul lacului erau mulți pescari. Am avut noroc că nimeni nu se așezase pe locul meu. Pe lac era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri înalte de peste douăzeci de metri pe verticală. Pe partea unde m-am așezat eu și majoritatea pescarilor, era mal de carieră de calcar, iar celălalt mal era împădurit cu
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
sticlă, însă toate astea le privesc în niște ilustrate pentru că băile au fost distruse de un incendiu violent acum patru decenii, iar castelul cu mult înainte. Pe locul stațiunii balneare se află o mlaștină acoperită cu alge care inundă cu luciul străveziu și alunecos ruinele fortului. Ni se spune că va fi renovat în curând, în timp ce în urechile noastre năvălesc asurzitor urlete stridente, înspăimântătoare, de animal înjunghiat. Parcă răpăiaiu dinspre megafoane rătutindu-ne, iar noi ne uitam devastați la liniștea celorlalți
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
într-o cameră plină de lumină. Chipul Fecioarei este frumos și trist, trist deoarece se presupune că intuia soarta acestui copil născut de ea, predestinat să fie dăruit lumii. Ne deplasăm, mai mult plutim, realizând o mișcare de translație pe luciul marmurei de culoare deschisă... Din nou sculpturi, picturi și artă decorativă europeană din secolul XIX, printre care Tânăra domnișoară cu un papagal în 1866 (Young Lady with a Parrot in 1866), a francezului Edouard Manet (ulei pe pânză), căruia Charles
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
alții... opinia publică va avea ultimul cuvânt de spus! Spectacolul nu este prevăzut de la natură. Doar harul! De aceea, un artist, oricât de ilustru, dacă nu e manageriat corespunzător nu-și va etala niciodată caratele talentului său, ci doar un luciu palid. Despre aceasta este vorba în ce îl privește pe Viorel Nedelcu, managerul ce înseamnă pentru spectacol ceea ce înseamnă pentru sticlă șlefuitorul de sticlă, iar pentru diamant bijutierul. Firește, nu participă la pregătirea de specialitate a artiștilor dar determină fundamental
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > APA MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului APA MARII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
Norea singur pe banca - un fluture încurcat în lăcrămioare Locul ÎI - Doina Bogdan Flori albe de măr - din lemnul păcatului, cruci în cimitir Locul ÎI - Valeria Tamâș pe troița veche doar urmele cuielor - Hristos a înviat... Locul III - Mahmoud Djamal luciu de cuțit - în ochii mielului Isus pe cruce Locul III - Livia Ciupav Sfârșitul ploii - cățelul adulmeca un fir de iarbă Mențiune - Corneliu Beldiman după-Nviere - aprinse încă pe drum păpădiile Etapă 76 - 4 V 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Zi
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > ILUZIE RESEMNATA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului zâmbetul e mutilat de luciul apei mâna dreaptă cumpănă adună iluzii de sub licheni aș vrea să iert cu ochii reci luna caută pământ reavăn cerne grâu așteaptă chinul încolțirii tremura ceață e spaimă . . . Pact cu "singur" . . închei un pact cu "singur" privirea pieptăna sentimente peste
ILUZIE RESEMNATĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364663_a_365992]