766 matches
-
care le aveți cu mine, cred că amândoi suntem primii, fiecare-n felul lui, firește. Despre celelalte cazuri, nu pot să mă pronunț” “Caustic și ironic. Nu ieșiți cu nimic din firescul dumneavoastră. Dar, să lăsăm vorbele fără sens! Mă mâhnește faptul că, deși colaborăm de-atâta vreme, n-am reușit să ne cunoaștem, să ne înțelegem mai bine. Pentru că și noi, profesorii, suntem oameni, cu calitățile și defectele noastre, cu bucuriile și necazurile noastre...” “...chiar dacă ni se spune mereu că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cât normal. Însă fericirea noastră nu a fost de lungă durată. Ne-am dat seama în scurt timp că suntem înșelați de către propriul nostru copil în propria noastră casă. Această trădare, venită din partea unei minți doar aparent nevinovate, ne-a mâhnit foarte tare. Să citești o asemenea perversitate pe chipul unui copil e o experiență traumatizantă. Am fost chemați din nou în Consiliu. Nu trebuie să vă mai descriu rușinea noastră de părinți cu venituri medii la primirea convocării. L-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
părea firesc, altfel de ce dracu’ a mai venit acolo? să-i facă sânge rău? ea le-a repezit, nu-i obligatoriu ca toată lumea să se exibeze, și a râs, iar ele n-au mai spus altceva, era limpede că o mâhniseră, pentru că o făcuseră să-și dea seama că ceea ce dorea fără să obțină doreau toate femeile, adică nu era nimic anormal din partea ei. Dar toate astea Andrei Vlădescu le-a aflat mult mai târziu, atunci era doar o bănuială. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Într-o zi a înțeles ceva ce a uimit-o și n-a mai râs: purtările maică-sii erau stupide. N-a spus ce gândește, era convinsă că taică-său nu asta voia să-i arate, nu dorea să-l mâhnească. I s-a făcut milă de maică-sa, în momentele acelea ar fi vrut să fie băiat, i se părea că fetele ajung toate femei obsedate de câteva idei, se temea să nu i se întâmple la fel. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
văzut că răutatea omului era mare pe pămînt, și că toate întocmirile gîndurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. 6. I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pămînt, și S-a mîhnit în inima Lui. 7. Și Domnul a zis: "Am să șterg de pe fața pămîntului pe omul pe care l-am făcut, de la om pînă la vite, pînă la tîrîtoare și pînă la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
roaba aceasta și pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moșteni împreună cu fiul meu, cu Isaac." 11. Cuvintele acestea n-au plăcut deloc lui Avraam, din pricina fiului său. 12. Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: "Să nu te mîhnești de cuvintele acestea, din pricina copilului și din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ți cere; căci numai din Isaac va ieși o sămînță, care va purta cu adevărat numele tău. 13. Dar și pe fiul roabei tale îl voi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Iosif a zis fraților săi: "Apropiați-vă de mine." Și ei s-au apropiat. El a zis: "Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care l-ați vîndut ca să fie dus în Egipt. 5. Acum nu vă întristați și nu fiți mîhniți că m-ați vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. 6. Iată, sunt doi ani de cînd bîntuie foametea în țara și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dă cu împrumut ca și celui ce ia cu împrumut, datornicului ca și cel căruia îi este dator. 3. Țara este pustiită de tot și prădată, căci Domnul a hotărît așa. 4. Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sunt fără putere, 5. căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel veșnic! 6. De aceea mănîncă blestemul țara, și suferă locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se vor bucura și voi vă veți rușina. 14. Iată că robii Mei vor cînta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veți striga, de durerea pe care o veți avea în suflet, și vă veți boci, de mîhnit ce vă va fi duhul. 15. Veți lăsa numele vostru ca blestem aleșilor Mei; și anume: "Domnul, Dumnezeu vă va omorî", și va da robilor Săi un alt nume. 16. Așa că, cine se va binecuvînta în țară, se va binecuvînta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
precum Zaragoza și Cervera îndreptându-ne către Barcelona. Vântul sufla tăios și aerul era rece. Privindu-i pe japonezi înaintând tăcuți, o durere de nespus în care se amestecau vinovăția și remușcarea îmi chinuia sufletul. Chipurile lor de nepătruns mă mâhneau și mai tare. Mi se părea chiar că eram unul dintre profeții mincinoși ai lui Israel care-și purta poporul într-o călătorie fără de țintă și fără de sfârșit. Chiar dacă ajungeam la Roma, nu eram încredințat că Sfântul Scaun avea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
noaptea în tabără, cădea și mana. 10. Moise a auzit pe popor plîngînd, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. Mînia Domnului s-a aprins cu tărie. Moise s-a întristat, 11. și a zis Domnului: "Pentru ce mîhnești Tu pe robul Tău, și pentru ce n-am căpătat eu trecere înaintea ta de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? 12. Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: "Poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de pe buzele ei nu vor avea nici un preț, bărbatul ei nu le-a primit; și Domnul o va ierta. 13. Bărbatul ei poate întări și bărbatul ei poate desființa orice juruință, orice jurămînt cu care se leagă ea ca să-și mîhnească sufletul. 14. Și anume, dacă nu-i zice nimic zi de zi, după ce află de lucrul acesta, el întărește astfel toate juruințele și toate făgăduielile cu care s-a legat ea; le întărește pentru că nu i-a zis nimic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
flexibilă; în interior, e rigidă. * Nu emigrând vom cuceri lumea. * Bunăvoința nu se cerșește, ea se determină. * Una e să întinzi mâna pentru a cerși, alta pentru a oferi. * Niciodată țara nu fu mai săracă; niciodată omul nu fu mai mâhnit. * Bogații plâng cu lacrimi de perle veritabile. * Pe vremea haiducilor, mai făcea câte cineva dreptate. * Punga cu gura largă e mereu goală. * Românul nu mai ține banii la ciorap, fiindcă nici ciorapi nu mai are. * În băncile noastre, pierderea banilor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
-o la fugă. Unctio Bethaniae declanșează drama Patimilor 36. La Marcu, tonul este măsurat, aproape impersonal. După ce femeia cu vasul de alabastru unge cu parfum de preț capul lui Isus, stârnind supărare între cei de față („unii dintre ei erau mâhniți”), evanghelistul trece, fără nici un element de legătură, la fapta lui Iuda: „și Iuda Iscariotul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L predea (paradoi). Iar ei, auzind, s-au bucurat și au făgăduit că-i vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lor.” Machiavelli 808. “Cea mai bună carte a mea e aceea la care lucrez; îndată după ea vine ultima publicată, dar, pe nesimțite mă pregătesc să nu mai țin mult timp la ea. Socotind-o astăzi proastă, criticii mă vor mâhni poate, dar după șase luni nu voi fi departe de a le împărtăși părerea. Ca o condiție totuși: oricât de precară și neavenită ar considera ei acea lucrare, vreau totuși s-o pună mai presus de tot ceea ce am făcut
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
urmă, croncănii. . . Lina e bolnavă, fetelor! Ca să se așeze ea în pat, trebuie să fie pe moarte. Să mergem s-o vedem. Biata femeie, singură, cu conspiratorii! O fi otrăvit-o Rim cu duloaica și cu gemenii. - Poate că e mâhnită de ce vede prin casă! spuse serioasă Elena. - Nu, nu cred eu să se sinchisească de sughițurile sentimentale ale lui Rim, și, de mâhnire, Lina noastră nu se bolnăvește. Mini, tu ești întîia căreia i-a mirosit pe-acolo a șofran
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
că are a dejuna din vreme pentru cine știe ce interes. Acele dispoziții îl mulțumeau ca niște dezmierdări. Dovedeau atenția vigilentă a Elenei pentru interesele lor, ceea ce era echivalent cu sentimentele lor. Absența ei din seara aceea era, desigur, tot atât de justificată. îl mâhnise puțin numai fiindcă era neprevăzută și nu-i cunoștea cauza. Despărțiți mai tot timpul prin programul lor de viață, îi plăcea cu deosebire ora meselor în serile fără oaspeți, singur cu Elena și Norica, cum și dejunurile intime cu Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pian luate de Elena prin pensioane. Era și 0 recompensă de un gen nou a pasiunei ei pentru muzică. Prezența lui Nory și Mini era acolo asemeni corului antic, simpatică si necesară. Ada și Maxențiu se arătau și ei foarte mâhniți cu prilejul doliului. Se socoteau ca un fel de rude, e drept că în numele unor argumente foarte delicate: ex-logodna lui Maxențiu și veria lui \i Marcian. Rezulta însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
protesta din politeță. Franco suplinea pe Rim cum putea, dar atrăsese atenția Elenei că era tot timpul ca titularul să fie prezent. Elena, prea ocupată, nu se putea duce la Rim și prefera chiar să nu meargă pentru a nu mâhni pe Lina, dând doctorului lecția meritată. Decisese să trimită un ultimatum, dar amâna din grijă pentru Lina. Comisionul căzu asupra lui Mini, care tocmai avea intenția s£ se ducă pe-acolo. De altfel, mesagiul Elenei avea forma unei scrisori categorice
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acel individ ironic. Deși copleșit de o adâncă dezamăgire, se pregăti pentru pasul următor. - Hai, domnule Grosvenor! i se adresă Kent pe un ton tăios. Explică-te, ca să putem lua o hotărâre. Grosvenor vorbi, cam în silă: - Domnilor, sunt foarte mâhnit de faptul că încă nu vă dați seama unde vreau să ajung. Prevăd că vom avea necazuri. Gândiți-vă la situația în care mă găsesc. V-am înfățișat toate datele problemei, descriindu-vă până și experiențele ce mi-au permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se ducă. Iar Pintea i-a strigat: „Năpustește boambele dacă ai snagă, mînce-te franțu’!“ Tare supărat s-a Întors Înaltul ofițer la Viena, unde, tot de supărare și de dorul fetei, a și murit. Iar pe Împăratul povestea l-a mîhnit așa de adînc, că n-a mai Îngăduit familiilor militarilor să locuiască În preajma garnizoanei, iar moroșeni În garda palatului n-a mai recrutat multă vreme. Grigore Pintea Însă a căzut și el rănit la Rivulus Dominarum, curînd după reaprinderea rebeliunii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cantității steagurilor roșu cu alb vizibile pe oriunde s ar fi uitat, În rânduri ordonate pe peluză, suspendate Între coloane, așternute pe mese, de parcă Își revendicau proprietatea Întregii clădiri. Roșul steagului era profund și mânios, ca sângele proaspăt vărsat. Fusese mâhnită că pierduse ceremoniile oficiale care marcaseră recunoașterea acestei noi republici de către lumea occidentală, era necăjită la gândul că fusese la Paris, suspinând după o iubire pierdută care nici măcar nu apucase bine să se Înfiripe, Într-adevăr, ce tâmpenie, când ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
față de disprețul neobosit cu care azi Rim copleșea pe Lina. Ar fi plecat, de nu s-ar fi apropiat sosirea chiar a Linei, pe care vrea să o vadă, o dorea chiar, ca si cum ocările lui Rim în lipsă o putuseră mâhni, ca și cum ele erau o boală cronică, de care o va vedea după chip că sufere, ca să o poată mângâia. Vroia să o și întrebe ce mai e pe la moșia Hallipa, căci se vedea bine că Rim nu e ținut la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
că ar putea exista între ei discordie, că nu admitea o ceartă între tată și copil, cu atât mai puțin între ea și Doru, dar că viața e așa de aspră, încît te aduce la cele mai crude extremități. Era mâhnită cum nu fusese niciodată. - Te-ai certat cu tată-tău! strigă Nory înghițind rău biscuituL Cînd? De ce? Elena povesti că, așa cum desigur știau, Lenora și Doru erau de un timp la București. Mai întîi fusese nemulțumită că nu au găzduit
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Restul condițiilor nici nu le mai știa. Noutatea asta, credea Elena, o putea scuza că nu și-a putut conține indignarea și mâhnirea. Avusese cu Doru o explicație destul de violentă și penibilă. Firește, când ești așa de iritat și de mâhnit, nu poți cântări fiecare cuvânt... Nu vroise să-1 ofenseze, dar nu-i ascunsese dezaprobarea ei absolută, din cele mai bune intenții și sentimente. De la el învățase doară să iubească pământul cu pasiune și să înțeleagă însemnătatea lui. . . Dar vorbele au
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]