1,406 matches
-
309-312; Leon, Umbre, I, 83-89; Ana Maria Popescu, Dramaturgia lui Ion Sava, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1972, 2; Al. Mirodan, „Măști”, VR, 1974, 4; Ion Biberi, Ion Sava, București, 1974; Paleologu, Simțul practic, 135-137; Dumitru Solomon, Teatrul ca metaforă, București, 1976, 135-137; Mîndra, Jocul, 150-153; Mancaș, Teatrul, 83-84, 238-239, 248; Valentin Silvestru, „Teatralitatea teatrului”, RL, 1982, 15; Brădățeanu, Istoria, III, 86-91; Vartic, Modelul, 308-309; Ceuca, Teatrologia, 24-27, 59-61, passim; Mircea Morariu, Teatralitatea teatrului lui Ion Sava, F, 1997, 9; Ghițulescu, Istoria, 173-175; Sorina
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Cum am devenit huligan, București, 1935; Orașul cu salcâmi, București, 1935; Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere alese, I-II, îngr. și pref. Vicu Mîndra, București, 1962; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Corespondența lui Marcel Proust, București, 1939; Jocul de-a vacanța, București, 1939; Accidentul, București, 1940; Teatru, București, 1946; Ultima oră, București, 1956; Opere alese, I, îngr. și introd. Vicu Mîndra, București, 1956; Opere alese, I-II, îngr. și pref. Vicu Mîndra, București, 1962; Jocul de-a vacanța. Steaua fără nume. Ultima oră, pref. Mircea Tomuș, București, 1965; [Romane], I-II, pref. Simion Mioc, București, 1968; Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969; Eseuri. Cronici. Memorial, îngr. și pref.
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Păreri, 88-94; Ion Brăescu, Mihail Sebastian - cercetător al literaturii franceze, LL, 1965; Râpeanu, Noi, 175-178; Negoițescu, Scriitori, 317-325; Piru, Panorama, 444-450; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 43-49; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian, București, 1968; Tomuș, Carnet, 286-299; Brădățeanu, Comedia, 404-414; Mîndra, Incursiuni, 182-188; Geo Șerban, Celălalt Sebastian, ST, 1972, 19; Șerban Cioculescu, Mihail Sebastian - criticul, RL, 1972, 44; Rotaru, O ist., II, 727-732; Vlad, Convergențe, 256-261; George, Sfârșitul, I, 181-187; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 204-209; Săndulescu, Citind, 174-178
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e pestrița mea! N-are nimeni pui ca ea Patru umblă-ncolo-ncoace Doi abia ies din găoace. Iar sub aripă mai are Încă patru oușoare Socotiți și veți afla Puișori, câți va avea? Procesul scrierii șirului numerelor până la 10
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Toma, U, 1947, 217; Ion Vitner, A. Toma, poetul proletariatului revoluționar, CNT, 1949, 123; Maria Banuș, Primăvara..., CNT, 1950, 175; Aurel Martin, Poezia lui A. Toma, „Făclia”, 1950, 6 februarie, 13 februarie; Nicolae Moraru, Cântărețul vieții, CNT, 1950, 175; Vicu Mîndra, A. Toma, poetul versului tânăr, „Scânteia tineretului”, 1950, 13 februarie; Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, București, 1950; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma, București, 1950; Maria Banuș, Lumina omului și a poeziei, CNT, 1954
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
VĂCĂRESCU, Iancu (1792, București - 3.III.1863, București), poet și traducător. Vlăstar din vechea familie a Văcăreștilor, V. este fiul lui Alecu Văcărescu și al Elenei Dudescu, fiică a marelui ban Nicolae, care - mândră de evghenia neamului ei - pretindea că s-ar fi înrudit cu Maria Tereza. Copilul a fost crescut de mamă, căci în 1797 Elena Dudescu se despărțise de soțul ei. În 1799 Alecu Văcărescu este răpit de arnăuții domnitorului Alexandru Moruzi
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
de „pesimist papagal” (Pesimistul de la Soleni). Dar cartea nu e lipsită de merite, în special prin descripția de medii pariziene și bucureștene, deși, axată pe o biografie puțin relevantă, problematica ei majoră se irosește la nivelul banalității. Prezentat drept „natură [...] mândră și cu totul superioară”, protagonistul, Eugeniu Soleanu, nu justifică această caracterizare auctorială de vreme ce comportamentul îl înfățișează ca depravat, scârbit uneori de el însuși și dispus să atribuie vina pentru eșecurile pe care le suferă determinismului crud, inerent existenței. Încercând, probabil
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s la harnica pe fus”). Un procedeu compozițional, specific și altor creații folclorice scurte, este repetiția. Ea susține osatura, căreia îi întregește
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări, până la sarcasm. Apar, de asemenea, false epitete laudative, menite să evidențieze contrastul dintre aparență și realitate. Comparată adesea cu epigrama, s.
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL, 1958, 52; N. Barbu, Dramaturgia de evocare istorică, IL, 1959, 2; Radu Popescu, Vodă Cuza și Unirea, RMB, 1959
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat de o fugară melancolie. În expresia lirică împrumută procedee lingvistice și stilistice din folclor: „Mândro-n ochii tăi frumoși, / Firul dragostei mi-l coși, / Tinerețea-n alții nu-i, / Ochi căprui, ochi căprui”; „A plecat bădița sus, / Sus în stână și mi-a spus / Că-mi ia dragostea cu dor, / Până-n vârful munților.” P. este
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 51-55; Munteano, Panorama, 252-257; Dragoș Protopopescu, „10 000 000”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 701-702, Ist. lit. (1982), 785-786, 920; Al. Piru, Victor Ion Popa, „Națiunea”, 1946, 1; Streinu, Pagini, II, 272-273; Vicu Mîndra, Însemnări despre literatură și teatru, București, 1958, 171-176; Valeriu Râpeanu, „Teatru”, GL, 1959, 15; Teodor Vârgolici, „Teatru”, LCF, 1959, 3; Brădățeanu, Comedia, 363-374; N. I. Popa, Realitate și transfigurare, CRC, 1972, 7-8; Leon, Umbre, II, 122-125; Rotaru, O ist., II, 713-718
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Rotaru, O ist., II, 713-718; Carianopol, Scriitori, I, 145-164; Ștefan Cristea, Victor Ion Popa, București, 1973; Constantin Parfene, Victor Ion Popa, Iași, 1973; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 61-74; Crohmălniceanu, Literatura, III, 9-24; Micu, „Gândirea”, 878-880; Vicu Mîndra, Victor Ion Popa, București, 1975; Ciobanu, Însemne, 248-253; Brădățeanu, Istoria, II, 326-335; Râpeanu, Scriitori, 161-188; Negoițescu, Ist. lit., I, 218-219; Victor Ion Popa, RRI, II, partea II, 1003-1014; DRI, IV, 147-155; Micu, Scurtă ist., II, 230-232; Constantin Parfene, Victor Ion
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Lovinescu, Aqua forte, București, 1941, 316-323; Virgil Ierunca, „Beznă”, TIL, 1942, 1848; Mihail Chirnoagă, „Beznă”, VAA, 1943, 767; Octav Șuluțiu, „Beznă”, RFR, 1943, 11; I. Negoițescu, Un romancier nou: Ioana Postelnicu, VAA, 1943, 895, 896; Constantinescu, Scrieri, IV, 435-437; Vicu Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Vicu Mîndra, Pericolul melodramei, GL, 1958, 17; Negoițescu, Scriitori, 477-482; Corbea-Florescu, Biografii, I, 175-184; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 247-260; Regman, Noi explorări, 75-78; Bălan
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
1943, 767; Octav Șuluțiu, „Beznă”, RFR, 1943, 11; I. Negoițescu, Un romancier nou: Ioana Postelnicu, VAA, 1943, 895, 896; Constantinescu, Scrieri, IV, 435-437; Vicu Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; Virgil Brădățeanu, „Împărătița lui Machidon”, CNT, 1955, 46; Vicu Mîndra, Pericolul melodramei, GL, 1958, 17; Negoițescu, Scriitori, 477-482; Corbea-Florescu, Biografii, I, 175-184; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 247-260; Regman, Noi explorări, 75-78; Bălan, Repere, 179-186; Cândroveanu, Lit. rom., 83-86; Negoițescu, Ist. lit. I, 260-261; George, Sfârșitul, IV, 238-242; Liana
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
în 1883 în „Literatorul” lui Al. Macedonski. SCRIERI: În Iași, București, 1871; Socrul unui ginere, București, 1873; 1-ul aprilie stil nou, București, 1874; Fata lui chir Troancă, București, 1874. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 114-115, 205; Mîndra, Clasicism, 189-191; Dicț. lit. 1900, 600; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 100-104; Teodor Vârgolici, Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985, 131; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 234-237. G.D.
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 114-115, 205; Mîndra, Clasicism, 189-191; Dicț. lit. 1900, 600; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 100-104; Teodor Vârgolici, Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985, 131; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 234-237. G.D.
MYLLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288344_a_289673]
-
va fi așezat alături de alte personalități culturale marcante - Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade - în cadrul campaniei dirijate împotriva lor în 1947-1948. Mustrările îi sunt adresate lui G. Călinescu de Nicolae Moraru și de Vicu Mîndra, care îl acuză de a fi contribuit la „mărirea confuziei ideologice” a intelectualității române. Încercările de disculpare nu au fost suficiente, efect nul având și declarația lui Călinescu privitoare la faptul că face „critică și literatură în baza ideologiei marxisto-leniniste
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
Contemporanul, passim; Victor Vișinescu, Sofia Nădejde, București, 1972; Ist. lit., III, 584-585; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Victoria Frâncu, Un roman mai puțin cunoscut al Sofiei Nădejde: „Tragedia Obrenovicilor”, RITL, 1978, 3; Dicț. lit. 1900, 607-609; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 202-204; Dicț. scriit. rom., III, 379-380. G.D.
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
Paul Cornea, Un roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu, Ist. lit., I, 487-488; Vârgolici, Retrospective, 41-50; Dicț. lit. 1900, 670-671; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 104-107; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 159-161; Mănucă, Lectură, passim; Manolescu, Istoria, I, 321; Faifer, Semnele, 341-343; Dicț. scriit. rom., III, 670-672. G.D.
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
luminarea apropiaților săi, moșneni musceleni, precum și atitudinea unui om implicat în unele momente istorice prin care trece țara. Povestea de dragoste cu fata pe care o răpise fanariotului Scarlat Gazotti este dublată de alte două, unde eroi sunt nepoata sa, Mândra, pianistul Dragoș Donea și Valentin Albotă. Acesta din urmă se află, de asemenea, în centrul unui volet secundar, al istoriei propriei familii, identificată în mare parte cu existența Băncii Cambanis, care cunoaște o „mărire” penibil atinsă și o „decădere” fulgerătoare
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom., III, 510-511; Ion Bogdan Lefter, Teme „fierbinți”, OC, 2002, 121; Paul Goma, Basarabia și evreii, JL, 2002, 11-12; Mihai Mândra, „Evreul real” vs. „evreul imaginar”, OC, 2002, 137; Cornelius R. Zach, Andrei Oișteanu: imaginea evreului și cultura română, VR, 2002, 10-11; Boris Marian, O dezbatere despre antisemitism, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2003, 2443. A.C.
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
să doriți să petreceți un week-end în familie? Christine - Da. Terapeutul - Ce trebuie să faceți pentru a realiza ceea ce a-ți decis? Christine - Să refuz s-o înlocuiesc pe colega mea în acest week-end. Feedback Terapeutul - Cum vă simțiți? Christine - Mândră de mine și puțin eliberată... Nu sunt sigură că voi reuși să fac acest lucru la fel de ușor. In orice caz, asta mi-ar simplifica viața deoarece, într-o situație asemănătoare, trebuie apoi să jonglez pentru a mulțumi pe toată lumea: soțul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a organiza o ieșire în week-end-ul următor. El îi propune să-i telefoneze imediat, în timpul ședinței. Gwen își mărturisește teama de a nu o deranja. La insistențele terapeutului, ea telefonează și obține o întâlnire. Gwen se liniștește și este mândră de ea. Restructurare cognitivă Pornind de la auto-observații, Gwen împreună cu terapeutul identifică mai multe evenimente stresante care au declanșat dorințe de a avea crize de bulimie și/sau bulimii efective. Terapeutul actualizează cognițiile și procedează la restructurări cognitive. El o învață
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]