1,426 matches
-
Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pînă la locul și data cînd a fost găsit. Din cînd în cînd povestește și cîte o ,,tărășenie “ a familiei academicianului Condurache, care a trăit în această casă-muzeu, sau pățaniile lui Carol al II-lea care avea și el ,,o mîndră la Chioaia la Butucării “. Ultimele încăperi pe care le-am vizitat au fost biblioteca și camera de lucru. Colecțiile au început să se deterioreze, deoarece acoperișul este spart. ,, Plouă peste tot, nu dovedesc cu toate oalele și cratițele pe care
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom., III, 510-511; Ion Bogdan Lefter, Teme „fierbinți”, OC, 2002, 121; Paul Goma, Basarabia și evreii, JL, 2002, 11-12; Mihai Mândra, „Evreul real” vs. „evreul imaginar”, OC, 2002, 137; Cornelius R. Zach, Andrei Oișteanu: imaginea evreului și cultura română, VR, 2002, 10-11; Boris Marian, O dezbatere despre antisemitism, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2003, 2443. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 73-78; Iorga, Ist. lit. XIX., II, 72, 76-84, 206; Călinescu, Ist. lit. (1982), 200-202; Popovici, Romant. rom., 91-96; Brădățeanu, Istoria, I, 150-152; Ist. lit., II, 304-306; Ivașcu, Ist. lit., I, 367-368; Dicț. lit.1900, 86-87; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 113-115; Micu, Scurtă ist., I, 186-189, 221-223; Dicț. scriit. rom., I, 221-223. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
asemănând-o imaginarului oniric și punându-i în seamă un efect comic: Dac-ar voi grumazul de cal să-nădească un pictor/ Cap omenesc și să-mbrace de-asemeni cu pene pestrițe/ Membre-adunate de ici și de colo, așa ca femeia/ Mândră la chip să sfârșească nespus de hidos într-un pește,/ Râsul, venind s-o priviți, ați putea să vi-l țineți, prieteni?/ Credeți, Pisoni, că se-aseamănă acestei figuri pe de-a-ntregul/ Cartea în care-ntocmiri fără șir vor veni la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz o lacrimă Ca rouă pe o floare. Vezi! pruncul tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
descurcă foarte bine și singur, că poate găti, spăla, face curățenie etc. Mi-a răspuns însă că a descoperit ce vrea să facă mai departe, în ce direcție să studieze, să se dezvolte profesional. Am fost (și sunt) atât de mândră de felul în care gândește! Dacă la bărbați nu există, în mod normal, conflicte între sentimentele paterne și cele conjugale, între rolul de soț și cel de tată, în cazul femeii, armonizarea celor două sentimente de soție și mamă și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fără să fie un elev mediocru, mama părea să vină acasă neliniștită de la ședințele cu părinții clasei lui, și fericită de la ședințele cu părinții clasei mele. Eu eram cea mai bună din clasă, iar succesul meu școlar o valoriza; devenea mândră de mine, laudele profesorilor mei o determinau să mă perceapă într-o altă lumină. Ca urmare, mi-a creat toate condițiile ca să citesc și să învăț. Spre deosebire de unele din colegele mele de clasă, care știau să gătească, își îngrijeau frații
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu releul, Verejeni 2, peștele din copilul care-l ține de coadă, coadă similară în satul Ratuș, han pe nume, Mîndra istoria este Basarabie cîștigată pe roți, nu cu piciorul, slugă ticăloasă sîntem, că n-am făcut decît ce trebuia să facem! Sărătenii Vechi "Petrom. Esența mișcării", esență < fr. essence cf. sensul 'benzină' jucat, < lat. lit. essentia, bandă alternativă fără indicație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
10.000 de lei! călătoria singura locuibilă, cîteva zile pînă mai trece căldura asta, locul 43, platforma dealului cu stîlpul aplecat cu tot cu autogară, copiii constantă de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Schechter am mai Întâlnit-o la București, cam de mult, la o expoziție Schweitzer. Dacă-i aflați adresa de la vreo rudă, veți afla de la ea multe amănunte despre Rubin, pictor de talent fără școală, ca și Todirel Tatos. Verișoarele erau mândre de el. Cât privește pe Doina Bucur (Florica Ionescu, născută Pursch) știu că a dat vreo 2 concerte la Flt. sub egida „Ligii”, că era violonistă virtuoasă și că mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Purdi din Odaca-Pustă și Teodor Șimonca din Chitighiaz (Kétegyháza). Culegerea Poveștile lui Mihai Purdi (1977) reprezintă doar o parte din repertoriul povestitorului (13 texte), întreaga sa epică apărând în traducere maghiară în Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii] (1982). Volumul cuprinde 27 de povești și snoave pe care H. le-a cules într-un mod inedit: la îndemnul lui, povestitorul Mihai Purdi le-a așternut pe hârtie, deoarece nu reușise să se familiarizeze cu prezența și utilizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja); Poveștile lui Mihai Purdi, Budapesta, 1977; Florian. Poveștile lui Teodor Șimonca - Simonca Tivadar meséi, Békéscsaba, 1981; Világ Szépe és Világ Gyönyörüje [Frumoasa Lumii și Mândra Lumii], Budapesta, 1982; Împăratu roșu și împăratu alb. Poveștile lui Teodor Șimonca, Budapesta, 1982; A magyarországi románok folklórjáról, Budapesta, 1986. Repere bibliografice: Kovács Agnes, „Poveștile lui Mihai Purdi”, „Ethnographia” (Budapesta), 1978, 3; Domokos Sámuel, „Világ Szépe és Világ Gyönyörüje”, „Ethnographia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
Mihai Valter), București, 1975; Tată de duminică (în colaborare cu Mihai Constantinescu), București, 1975; Mai e mult până diseară, pref. Mircea Sântimbreanu, București, 1977; Iertați-mă, sunt tânăr, București, 1982; Pere alese, îngr. Alexandru Pancu, Iași, [1991]. Repere bibliografice: Vicu Mîndra, „Marea bătălie de la Iazul Mic”, GL, 1954, 29; S. Damian, „Cartea cu ochi albaștri”, GL, 1959, 29; Alexandra Indrieș, Raționalul și extraordinarul în literatura pentru copii, O, 1966, 4; Crohmălniceanu, Cronici, 68-113; Aura Pană, Etic și estetic în romanul pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
vedere nu au nimic în comun cu ideologia comunistă. Criticul nu amestecă lucrurile și rămâne, indiferent de declarațiile conjuncturale pe care este silit să le facă, pe baricadele esteticului. Tocmai de aceea, în 1948, cu referire la aceste texte, Vicu Mândra și Ion Vitner vor denunța "confuzia valorilor" și "poziția net idealistă" a criticului. Chiar și așa, Călinescu nu renunță la instrumentele sale. Ba chiar continuă a lucra la îmbunătățirea Istoriei literaturii române. Știe limpede că nu mai e cale să
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
trist. Fănică Pruteanu, dintr-a opta, dirijorul corului mare al școlii, tânăr frumos ca un Adonis, și hărăzit de zei să-l slujească pe Orfeu, dădu glas durerii lui, dar și a celorlalți...cu prelucrarea cântecului popular „De-ar fi mândra-n deal la cruce”, adaptat de el. Și, cântă Fănică în seara aceea...ca o vioară vrăjită, după dânsul luându-se și ceilalți... „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
securității și apărării europene trebuie să fie direcționată spre cetățeanul european, spre opinia publică și mass-media europeană, în care să existe percepția existenței unei armate europene care îi apără, așa cum o face o armată națională, de care toată lumea să fie mândră de ea. O armata europeană care să nu fie o sumă a armatelor naționale, ci o sinteză pozitivă a acestora. O armată europeană care să defileze la fiecare 9 Mai, Ziua Europei, să cânte Imnul Europei ("Odă bucuriei") la evenimente
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
București. Am avut, pe această scenă, prilejul de a o reîntâlni pe Viorica, parteneră în Trubadurul. INTERMEZZO Pe parcursul carierei mele artistice internaționale, am avut ocazia să ascult elogiile aduse performanțelor Vioricăi, care m-au bucurat mult și m-au făcut mândră de valoarea artiștilor români. În stagiunea 1981-1982 a Operei din Paris, la sfârșitul pre mierei cu Tosca, dirijor fiind Seiji Ozawa, am avut surpriza și fericirea de a o revedea pe Viorica, venită la cabină să mă felicite. Anii au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
creații de etajul X este preluată și transmisă? Pentru a vedea dacă o nouă generație n’o preia - prima probă - și n’o cizelează, că Însuși invocatul e-mail va deveni Încetul cu Încetul, generație după generație, la fel de banal precum Întâlnitul mândrei la izvor? Că tema n’are suficientă bază În - de ce nu? - genomul comunității pentru a supraviețui, devenind chiar un fel de „cap de clonă“? Așa vorbind, adică perpetuând, dar fără ideea de achiziții evolutive succesive, un motiv dat, ar trebui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pretenții deșarte dacă ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Paul Cornea, Un roman de acum un veac despre București, GL, 1959, 41; Ist. lit., II, 589-592; Ivașcu, Ist. lit., I, 487-488; Vârgolici, Retrospective, 41-50; Dicț. lit. 1900, 670-671; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 104-107; Mîndra, Ist. lit. dram., I, 159-161; Mănucă, Lectură, passim; Manolescu, Istoria, I, 321; Faifer, Semnele, 341-343; Dicț. scriit. rom., III, 670-672. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
apropie de vreunul. <...> După ce s-a terminat ceremonia complicată, am dus copilul pe o estradă ca să poată fi arătat oaspeților, care erau numeroși, deși opoziția și-a manifestat aversiunea față de guvernul Brătianu, prin neparticipare. Nebuni ! Fără îndoială că am fost mândră de nepotul meu Nr. 1, iar Sitta era radioasă”. Printre nașii de botez ai principelui Mihai s-a numărat și colonelul Rasoviceanu, comandantul trupelor de Gardă Regală, Batalionul 1 Vânători de Munte. Miercuri, 25 ianuarie. Sitta se pregătește să plece
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]