732 matches
-
numai în aparență era unul ideologic, dar care era și unul pentru supraviețuirea esenței și ființei unui Neam, iubit de Dumnezeu mai ales în ultima sută de ani când, „ni s-a permis” să ne adunăm de pe ambii versanți ai mândrilor Carpați și să ne regăsim în interiorul unor granițe care încă generației pașoptiste și celei a lui Eminescu li se păreau o utopie romantică! Ne-am rănit și mutilat cu siguranță deoarece ne aflam „în interiorul luptei și al lagărului blestemat” și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ultimii zece-cincisprezece ani ai dictatorului. A preocupării capilor emigrației, în acei ani disperați și fierbinți, dacă cutare „a fost sau nu membru de partid, dacă a stat în pușcărie și câți ani”, ba unii domni și doamne aflați acolo, în mândrul Paris, imediat după război, au început să facă liste mai mult sau mai puțin de „departajare”, chiar și între ei, în „exilul vechi”: dacă cutare a fost în țară, sub comuniști, chiar dacă era pentru a asista la înmormântarea unui părinte
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
amestecul de rase și populații care a avut loc, în secole, pe aceste locuri și, repet, noutatea și necesitatea actului cultural în istoria lor recentă, față de vestul Europei, act unic care îi unește încă o dată pe acești oameni vii și mândri și le dă o statură în fața istoriei și a propriului lor destin. Să fie tirania, orice tiranie, tirania „în sine”, o piedică atât de gravă încât să astupe toate izvoarele, să frângă toate pârghiile creației și voinței umane?! Dacă e
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
statura sa medie, „seacă”, plin de umor, de-o spiritualitate jucată, foarte „franțuzească” și ea, o „spiritualitate sportivă”, neostentativă, ocolind cu un tact ieșit din comun situațiile inflamate, vulgare, mizere intelectual și grandomane, atât de curente pe malurile Dâmboviței... Eram mândru că el, mai în vârstă și făcând net parte dintr-o altă generație literară, mă acceptă ca prieten; și cred că și el avea o bună părere despre literatura mea. Cu atât mai surprinzătoare „chemarea mea la ordine”, reproșul că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
garafa de vin. Beau un pahar, ascult iar. Cânta, mă rog, precum paserea. Fac semn acelei privighetori să se dea aproape și să-mi cânte numai mie, căci am plăcere mare s-o ascult. A venit; mi-a cântat; era mândru îmbrăcată ca muntencele de la apa Bistriței; n-ași putea spune că era frumoasă; dar eu închideam ochii și ascultam versul. Mulțam, zic, place-mi cum glăsuești, de-mi mere la inimă; poftește de bea un pahar de vin cu Mogoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mic era mai șmecher” (Izvoare - Soroca) și, în ciuda tuturor batjocurilor îndurate, este singurul care reface echilibrul tulburat al lumii. În basmul Viteazul cu mâna de aur, frații mai mari sunt „frumoși de ți-era dragă lumea cu dânșii”, „așa de mândri că se minuna lumea de dânșii”. Pruncul care vine să răscumpere eșecul fraților întreabă de ei, imediat ce dobândește capacitatea logos-ului. Ființa lui constituie întotdeauna o treaptă superioară față de progeniturile ce i-au premers, este „mai vioi și mai viteaz
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Petrovici, Gh. Tutoveanu, Mihail Codreanu, Eugen Herovanu, N. Gh. Lecca, Claudia Milian, Natalia Negru, Izabela Sadoveanu, Alexandru Stamatiad, Mircea Rădulescu, Virgil Barbat, Ion Pilat, I. V. Soricu, N. Dunăreanu, C. Giurescu, D. Marmeliuc, Gh. Gregorian, Mihail Sorbul, Ludovic Dauș, A. Mândru, D. Tomescu, Nichifor Crainic. 59 1918, februarie 17/martie 1, Chișinău. Nota guvernului Republicii Democratice Moldovenești către Alexandru Averescu, prim ministrul și ministrul de Externe al României Februarie 17, anul 1918 Republica Democratică Moldova Ministerul Afacerilor Străine No. 650 Chișinău
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
frumoasă inutilitate? Apucă-te și critică răsăritul de lună! Apucă-te, dacă îți dă mâna, să critici cum cade, de mii de ani, spuma mării de pe capetele mării! Sau cârtește măcar la două versuri precum: ... n-am fost îndeajuns de mîndru de tine, doamnă Ortansa/ ca Iov m-am îmbogățit din frumusețea ta...etc. De asta meseria care l-a "consacrat" pe Al. Cistelecan, cea de "critic de poezie", face parte dintr-o categorie mai aparte: frizeri de îngeri, acordori de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu ochii pe ei. * Am pierdut, dar am reușit. * Sunt sincer, dar sunt și lucruri pe care nu vi le pot spune. * Am făcut multe greșeli, dar țara are nevoie de mine. * Guvernul nu a făcut nimic, dar eu sunt mândru că fac parte din el. * Guvernul actual vrea să taie și Găinușa de pe cer. * La viitoarele alegeri ni se va promite pielea de pe Ursa Mare. * Cu cât sărăcia mea crește, cu atât bogăția mea sporește. * Primesc orice critică din partea celor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
-dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii Au pus mâna de la mână, Mândru i-au ferchezuit Pentru sfat i-au pregătit. Cheburi albe, cușme noi, Cum se poartă pe la noi. Și-apoi să vedeți poveste, Cum n-a fost și nici nu este; Cum boierul cel cu carte I-a luat cam pe
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
11, 1925, p. 113— 114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre Cancel, Gr. Costandache, Nichifor Crainic, C. Crișan, Zoe G. Frasin, N. Lenguceanu, Mihai Lungeanu, M. Lupescu, N. Lupu, Donar Munteanu, A. Mândru, Iuliu și Virgil Nenițescu, I. Palodă (Isac Weinfeld), I. Pajură, George Pallady, Victor Ion Popa, I. M. Rașcu, George G. Ursu, Vasile Voiculescu, Ion Valerian, Gheorghe Vrabie. „Puțini scriitori s-au aplecat cu mai multă dragoste și răbdare asupra manuscriselor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și al unei epoci. Personajul-narator ne apare așa cum l-au cunoscut contemporanii săi: "om delicat și fin, cultivat și bonom, sentimental și înțelept, visător și romantic paseist" (Cf. Ilie Dan, Pașii memoriei, București, 2001, p. 75). Și rămâne în toate mândru de orașul natal Fălticeni și de cel care l-a adoptat pentru totdeauna: Iași. Într-un cuvânt, prin formă și conținut, volumul Zile trăite este reprezentativ pentru memorialistica scriitorului, adeverind aprecierea lui I. Șiadbei: Evident că scriitorul a voit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sunteți voi mai deștepți, că n-aveți treabă cu secția de poliție? Păi, dacă n-am fi noi, ăștia care facem ce facem din conștiință, nu pentru leafă, care ne sacrificăm pentru țară, v-ați mai ține voi așa de mândri?“ Într-o zi, domnul Coteț chiar l-a abordat pe domnul Nuțu, însă nu l-a luat la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-acest pământ.“ („Iubită țară“, Săptămîna, 13 mai 1977) VORA Emil, scriitor „Cei ce pieriră-n vremuri de restriște Să apere această glie Ce mândri-ar fi văzându-te acum Ce tânără și ce frumoasă ești, Republică Socialistă Românie“ („Pământ și suflet românesc“, Luceafărul, 20 august 1977) ZAMFIR Elena „Democrația socialistă reprezintă cadrul social favorabil îmbinării armonioase a intereselor individului cu cele ale colectivității, iar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o sapă la corman jos de fer, dar cormanul era de lemn. Cam din 1905 au apărut plugurile Riger cu corman de tuci sau tablă, cu un fer. Erau tare mândri care-și cumpărau pluguri de fer. Grapele la fel erau de lemn și din mărăcini. Apoi au ieșit grape tot din lemn, dar colții erau puși de feraru din sat. La cultivatul prășitoarelor era o muncă nespus de grea și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să obțin degradeuri de culoare, lucru apreciat în pictură. Debutul în pictură a fost în mediu restrâns, printre cunoscuți. Primele mele tablouri în ulei au fost două peisaje. Acum pot spune că erau abstracte, culorile erau întunecate dar eu eram mândru de reușită. Aveam mai mulți vecini tâmplari de meserie și unul mia făcut două rame simple cu care mi-am înrămat cartoanele. Tablourile au fost agățate în coridor. La ele s-au adăugat altele, pictate ulterior. Acel coridor a fost
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să meargă la munte. Nemaiavând altă alternativă acceptase cu gândul să se întoarcă în țară în cel mai scurt timp, hotărâtă să lase în urmă totul. Nicky pretindea că muncea foarte mult făcând negoț pe scară largă și era foarte mândru zicând: Dacă nu ar exista negustorii, oamenii ar trăi mult mai greu. Cu siguranță voi câștiga și eu. Numai el știa de ce se distanțase de Carmen. Inima lui parcă îi spunea: îmi pare rău dar nu am ce face! Îmi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
este genială o combinație de Juliet Berto și Marie France Pisier pieptănată și îmbrăcată ca-n anii 60 (sau poate, cum îi spun lui Andrei Gorzo în pauză, este ideea de Anna Karina !). Gorzo a făcut selecția și este foarte mândru de descoperirea sa și pe bună dreptate. Nu sunt atât de sigur însă că Travis va deveni viitorul Lynch, cum crede el... Nu pentru că n-ar fi talentat (pariez că vine din zona videoclipurilor sau a graphic design-ului), ci
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Gheorghiu N. Mihai Ghiga A. Pavel Grigoraș C. Constantin Harnagea P. Gheorghe Hurmuzache V. Ionel Iancu C. FIorea Iancu Hr. Gheorghe lanculescu N. Eugen lIiescu S. Ștefan Maleș Arhire Ț. Constantin Manoliu Ț. Grigore Mărdărescu C. Petru Marcovici S. Avram Mândru D. Ion Mistreanu P. Grigore Mitache A. Eugen Nuham H. Moise Pandelea A. Aurel Pleșu A. Dumitru Popescu I. Ion Posticescu V Aurel Puiu M. Romulus Rata P. Gheorghe Sava I. Gheorghe Scurtu C. Dumitru Sarbu H. Nicolae Segal H.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Silvia Bîrsă T.Ștefan Botez I.Zoița Bulaida C.Aurelia Cogălniceanu D.Virgil Cătana M.Mihai Cușai I.Elena Holban C.Liliana Ifteni Șt.Veronica Lazăr Șt.Valeria Luca N.Magdalena Macare Gh. Elenă Matran Gh. Tudora Mazilu Gh.Emilia Mîndru Alex.Gicu Munteanu P.Costică Negru Gh.Camelia.Aurora Negru V.Valeria Verginia Negru Gh.Georgeta Profir S.Eugenia Popa St.Maria Popescu I.Floria Pascal P.luliana Romila Gh. Petru Radun N. Culiță Radu N. Virginia Stratulat Gav.Mariana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Șălaru Ștefan Toma Emilian Zaharia Cornelia Arhip Gabriela Ariton Silvia Arhire Constantin Baciu Silvica Bălțatu Aneta Blinda Maria Bouleț Costache Ciobanu Rodica Costea Valentin Cozma Gabriel Cozma Mihai Diaconu Veronica Donici Virginica Harnagea Mady Horeic Aurica Mardare Mihai Mihu Ecaterina Mîndru Maria Mormincheș Aurelia Negru Maria Onică Costică Petraru Nicuță Păcuraru Mihai Postu Francisca Sîmbotin Maria Stan Constantin Stoica Coculeana Teodoriuc Doina Timircan Elenă Doina Tofan Lila Tomșa Ionel Trîncu Doina Vlasici Carmen Zurba Rica Pivniceru Florin Ailenei Marius Arhire Viorel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că Mihai Drăgan a înțeles să răspundă astfel unei opinii căreia trebuia să i se răspundă cu alta, argumentată, pe același plan. în nici un caz să-și arate dezaprobarea așa cum a făcut-o. în fond de ce să fim atît de mîndri, de plini de noi înșine, întreținînd în mod artificial un sentiment al suficienței? Și eu cred că D.P. ar putea ridica anumite obiecții la răspunsul dat anchetei. Mai puțin la Experiența limită , deși nu poți fi niciodată sigur. N-ar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
burtică și neapărat o geantă mare". În anii care au venit, i-am urmat cu sfințenie sfatul, atât în ceea ce privește "bidonașul", cât și geanta! La 25 de ani eram june asistent universitar! Numai soclul îmi lipsea ca să fiu statuie, atât de mândru eram. Catedra al cărei nou membru devenisem era păstorită de profesorul P.J., un bărbat înalt, impozant, inteligent, pe atunci în vârstă de 50-55 de ani. Colegi îmi erau alți 5 asistenți, doi conferențiari și un lector. Ne întruneam în plen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
albumele sale de fotografii remarcabile cu Viena, București și Muzeul Satului să vadă lumina tiparului, el care fugea după autobuz mai iute ca mine și arăta cu douăzeci de ani mai tânăr, deodată a clacat. Ce umilitor pentru un ardelean mândru, educat după manierele cele mai formale ale vechii civilizații europene, să ajungă imobilizat la pat și să trăiască lucid toată oroarea neputinței de a nu avea control asupra trupului său. Deși l-am vizitat des În timpul bolii, destinul a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-și uite textul atunci când Îl Încolțeau Cherubino, ca un spiriduș pe patine cu rotile, Împreună cu Figaro și acoliții lui, alunecând și patinând și ei din toate direcțiile ca să-l prindă pe picior greșit În turbionul acțiunii „zilei nebune“. Dar ce mândru era În clipa când trebuia să-și schimbe costumul În fața spectatorilor, să-și pună peruca și să se deghizeze pentru balul mascat! Acolo era sigur pe el. Își inventase niște pași de dans pentru petrecerea din final, pe care Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]