1,032 matches
-
în când, ceva gălbui și plăcut mirositor. Trupșorul băiatului se umple, deodată, de ceva albicios. Parcă ar fi vată. Sau vată pe băț, dulce și pufoasă, din aceea de care cumpără părinții, ori de câte ori ies cu copiii în oraș. Ia cu mânuța din spuma care-i acoperă pielea. Vrea să ducă la guriță, dar mămica îl oprește: Nu, Sorinel, nu e papa. Pândește clipa când cei din jur nu sunt foarte atenți la el și reușește, totuși, să „guste” puțină spumă. Așa
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
șampon de pe față și bărbie. -Acum, să dăm băiatul la spălat! spune tăticul. Începe să-i spele părul blond și bucălat, apoi urechiușele ascunse, parcă, de șuvițele aurii și tare jucăușe. Vine rândul spatelui, în timp ce mămica îi spală brațele și mânuțele... ‘A ‘pă-la’ ! zice Sorin. Apoi, râde cu mare poftă. Da, la spălat! repetă tăticul. După ce băița este gata, părinții-l înfășoară într-un prosop mare. Parcă l-ar înfășa, iarăși în scutece. Dar, nu! Cu același prosop, îl freacă bine
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
spună: Da, poate că ai dreptate. Este ceva acolo. Hai, să mergem înapoi, în casă, te rog! Ei, așa - da! Parcă mai merge! Ce băiat cuminte și blând a devenit frățiorul ei! Foarte mulțumită de tot, Sorina îl ia de mânuță și... Au ajuns, din nou, în camera lor. Obrăjorii lui Sorin sunt foarte palizi, mâinile continuă să-i tremure... Ce-i cu tine, ce ai, te doare ceva? Nu, nu, nu știu - face băiețelul. Parcă nu mă simt bine. Dar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ceilalți se pregăteau să intre în cabina ascensorului, încercând să-l ia cu ei și pe Sorin, băiețelul nu voia, în ruptul capului, să urce. Văzând că nu-i chip să-l convingă, tata a vrut să-l ia de mânuță să urce amândoi scările. Dar puștiul mai avea o dorință: să ia cu ei și mașinuța. Mama, Sorina și păpușica au ajuns lângă ușa apartamentului. Au intrat în casă și au început, tustrele, să facă ordine și să pregătească masa
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
îi poartă cântarea, Marile orașe străbat depărtarea, Satele noi se rotesc sub azur, Macii surâd, visătoare-i cicoarea, Brazi desenează-al pădurii contur”... După ce Angela a terminat de spus poezia, în sală au izbucnit, iarăși, aplauzele. Și, deși doar patru mânuțe mici aplaudau, „sala” de spectacole răsuna de însuflețirea care i-a cuprins pe toți spectatorii. Iar când bătăile din palme și strigătele de bravo și bis s-au mai potolit, Sorin apare pe scenă. Nu singur. -”L-ați văzut cumva
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mișcă degetele de la mâna dreaptă. Se străduiește, dar degetele de-abia se mișcă. Le strânge și le desface încet. - Dacă nu te superi, mă strângi de mână? - Bine, spune ea. Am pus patru degete în palma ei micuță - exact ca mânuța unui copil. Ea mi-a prins ușor degetele, ca petalele unui flori care adoarme. Calde, moi, feminine. Mult mai puternice decât mi-am închipuit. Un timp mi-a ținut mâna destul de strâns, cum ține un copil banii primiți sau „lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
care voia să ateste că sunt de partea lui și a tuturor celor din mașină împotriva nimănui. — Vorbesc serios, a reluat doamna de onoare. Doar două minute - asta-i tot ce cer, fraților! Ah, dac-aș putea să-mi înfig mânuțele astea ale meleă — În ordine, ia-o mai ușor, ia-o mai ușor, a potolit-o soțul încă animat, pare-se, de inepuizabile resurse de umor conjugal. Nu pune lucrurile la inimă. Ai să trăiești mai mult. Doamna Silsburn s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să nu care cumva să pomenească ceva despre defectul noului născut. De cum dă cu ochii de copil, Bulișor, tot învârtindu-se prin jurul lui, începe cu mici complimente: Ce copil frumos aveți... și ce trăsături fine are... sigur vă seamănă... Ce mânuțe gingașe și ce zâmbet de îngeraș... (Părinții lui Bulișor devin din ce în ce mai agitați) Dar de văzut vede bine copilul? întreabă Bulișor. Da, desigur, îi răspunde mama copilului, dar de ce? Că dacă trebuie să poarte ochelari... ați cam pus-o! Creața râdea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tinere, cu un sex-appeal manifest sau ușor de intuit, marcate de dorința ta de a le simți cu trupul. În definitiv, dacă îmi amintesc bine, prima experiență a copiilor este că gustă întregul ambient: strâng păturica între gingii, își mestecă mânuțele, se bucură frecându-și picioarele. Ceva din iubirea asta cosmic materială se simte în percepția ta despre femei. Îmi amintesc o inscripție superbă, de pe o cârpă de bucătărie, din cele cusute și atârnate deasupra mesei. Avea în ea o generozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să-și îndulcească pe cât putea asprimea obrazului. —Sărutăm dreapta, stăpână... grăi el cu sfială, și întinse spre domniță laba-i neagră. Dă-i mâna, să ți-o sărute... șopti Avrămeanu tot în franțuzește. Faliboga ridică ochii spre el. Apoi sărută mânuța înmănușată. — Toate merg bine, Sandule? întrebă iar boierul cu bunătate. Toate, ca-n toți anii, răspunse liniștit Faliboga. Oi veni la curte ș-oi da samă. Acuma n-avem vreme, Sandule, zise Avrămeanu. Suntem numai în trecere... Plecăm mâne dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dar femeiesc. Bărbații întrebuințează hangerul. Să dea vracii știre că robul a murit de inimă, a hotărât, întunecat, Mustafa șahzadè. Vtc "V" Când s-a vestit în serai de întâmplarea de la Amasia, Roxelana doamna s-a uimit nespus, frământându-și mânuțele cu degete subțiri. Apoi a poftit numaidecât să se înfățișeze domnului său sultanul ca să-l bucure că veștile de sănătate din partea lui șahzadè sunt mulțămitoare. Bănuiesc că fructul dăruit de Mustafa robului va fi fost otrăvit... a șoptit ea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Amis - nu i-a citit opera, dar de curând au fost câteva cazuri de plagiat, de furt de text, și lucrurile au ajuns în paginile ziarelor și revistelor. Deci, am început eu să socotesc. Micuțul Martin a fost prins cu mânuța-n caraiman. Un hoț de cuvinte. Voi ține minte chestia asta. Între noi doi există deja o afacere bine pecetluită - atât pentru proiectul de scenariu, cât și pentru forma lui definitivă. Ia stai așa, am spus eu, îl putem angaja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am îmbrățișat‐o cu drag și dor. Am sărutat‐o pe amândoi obrajii și‐am privit‐o îndelung, contemplându‐i chipul atât de drag și de scump mie . Fața sa, altădată îmbujorată, fină și catifelată, pe care‐o alintam cu mânuțele mici, acum e‐npodobită cu beteală de nenumărate și fine riduri ce coboară și urcă pe relieful văluit al obrajilor săi încărcați de anii trudiți în muncă și suferință. Marii creatori, care au dat viață capodoperelor spiritualității umane, au încrustat
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
mama care naște , crește și educă copii, începând cu „cei șapte ani de‐acasă “. Un mare gânditor spunea: „Dați‐mi o generație de mame bune și voi schimba fața lumii”. În lume mama este primul pedagog. Ea, mama, con duce mânuța copilului și‐l învață să facă semnul crucii. Tot ea, mama, îi împreunează mânuțele pentru rugăciune la Doamne, Doamne! Mama, eterna mamă, este însoțitoarea copilului la biserică și apoi la școală. De aceea mamei, dat orită menirii ei, i s
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
Un mare gânditor spunea: „Dați‐mi o generație de mame bune și voi schimba fața lumii”. În lume mama este primul pedagog. Ea, mama, con duce mânuța copilului și‐l învață să facă semnul crucii. Tot ea, mama, îi împreunează mânuțele pentru rugăciune la Doamne, Doamne! Mama, eterna mamă, este însoțitoarea copilului la biserică și apoi la școală. De aceea mamei, dat orită menirii ei, i s‐a ridicat un altar „Căminul” unde nu poate fi înlocuită de nimeni. Misiunea femeii
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
au gonit acum de-acasă Și-o să muncesc din greu. Însă tata m-a-nvățat Să fiu harnică și bună. Sfatul îl voi urmări Și răsplată voi primi.. Fata babei: Cum să spăl și să fac treabă, Cînd eu am mânuțe moi? O să-mi rup ia cea nouă Cocoțându-mă în păr. Și fântâna cea murdară, Și cuptorul cel stricat, Cu așa mâini gingașe Cum să le fi curățat? Și-apoi mă grăbesc acum Nu pot să-ntârzii pe drum. Merg
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ani, tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă; avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le studieze cu interes. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată pe iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. Era o mogâldeață de om! Părul, de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși, verzi ca nemărginita câmpie, obrajii albi ca spuma laptelui, dau chipului
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
cum cântă aceștia, dar glasul acela pătrunzător și melodios o făcea să simtă că Dumnezeu trecea prin sufletul său, lăsând în urmă pace și armonie. Alături de bunica ieși din biserică, în ușa căreia le aștepta tatăl său. Își strecură o mânuță în mâna tatei, cealaltă în mâna bunicii și porniră împreună spre casă. În urma lor venea mama cu cele două surori, iar bunicul era înainte, cu un grup de bărbați mai vârstnici, ca într-un sfat al bătrânilor în preumblare pe
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
în mâna bunicii și porniră împreună spre casă. În urma lor venea mama cu cele două surori, iar bunicul era înainte, cu un grup de bărbați mai vârstnici, ca într-un sfat al bătrânilor în preumblare pe drumul satului. Cu o mânuță în mâna tatei, mare și asprită de muncă, dar protectoare, dându-i siguranță, cu cealaltă în mâna bunicii, caldă și blândă, prin care simțea cum se revarsă dragostea, cu cei dragi în jurul său și cu Dumnezeu în suflet, Angelina se
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
tuturor străduințelor mele? Zise ea. Pentru asta te-am hrănit eu cu măduvă de urs și de leu, pentru asta te-am învățat să dobori dragoni și, întocmai ca pe Hercule, te-am deprins din leagăn să gâtui șerpi în mânuțele-ți de copil, numai pentru a scoate din tine un Adonis moleșit? Nopțile ce mi le-am petrecut veghind cu ochii la stele, fibrele calde încă din carnea vitelor, sorții ce i-am aruncat, zodiile au mințit deci arătând că
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai, lăsându-i un anumit număr de ochi. Săndel număra, la rugămintea mea, nodurile din care urmau să dea lăstarii roditori, ținea cu mânuțele lui stângace coarda până ce o legam de sârma de susținere. Îl lăudam pentru hărnicia și participarea lui la această importantă treabă iar el era încântat și fericit că îmi era de folos. Culegerea și arderea frunzelor uscate cu ouă de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
întrebarea mea inoportună și incomodă, a preferat să tacă. Într-un moment când Andrei a venit la maică-sa pentru a primi cele câteva înghițituri de apă, pe care le solicita la mici intervale de timp, l-am prins de mânuță și l-am reținut câteva clipe pentru a dialoga cu el. - Am aflat că te cheamă Andrei și îmi place numele tău. Îmi place și cum te joci. Spune-mi, tu ești cuminte? - Mama spune că sunt obraznic. - Dar tu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
în conturarea cerințelor comportamentului agreat de părinți, mi-am dat seama că pentru el cumințenia este ceva vag și limitat la ceea ce părinții îi interzic să facă. Convorbirea noastră s-a întrerupt în momentul în care Andrei, profitând de eliberarea mânuței, a zbughit-o de lângă mine ca un porumbel scăpat din căușul palmelor. Am încercat să-i explic mamei lui Andrei că ceea ce consideră ea obrăznicii sunt manifestări firești ale unui copil sănătos, dinamic, înzestrat cu o mare energie care trebuie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
De obicei căpătă sudalme și ciufuleli. Atunci, dacă se Întâmpla să fie acasă, apărea măreț, blând apărător al odraslei, Tatăl: „Ce-ai, fă proasto, de bați copilul pentru un leu. Ia uite a dracu’ zgârcită!”. Apoi Își lua plodul de mânuță: „Ia hai tu cu tata!”. Tatapopii punea copilului o lingură de Înghețată În cornet și bărbatului Îi turna țuică Într-un țoi cu gâtul lung, vechi de dinainte de ultimul război - că de atunci nu se mai folosiseră. De fapt, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să vă citesc viitoru’: amândoi o să fiți oameni ai muncii de nădejde, Încadrați În meseria de mulgători de tauri. Baroane, tu o să poți lucra și cu gura, că tot ți se Întinde până la urechi când râzi, iar tu, Ectorașe, cu mânuțele tale de cucoană poți să Încerci la porci, berbeci sau țapi, că au crânjelu’ mai subțirel”. Ca să Închidă discuția, Vieru Încuviințase să primească două picioare-n cur, dar cu latul, nu cu vârful. Aruncaseră două tubulețe În oală și măsuraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]