987 matches
-
și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia dintre gropile cu var, lovit puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus-o pe malul gropii cu var și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
enunțare": "a) direct, prin didascalii care stabilesc personajele, cronotopii și conțin indicații privind posibilitatea interpretării textului 59; b) mediat, prin intermediul personajelor (în care autorul se disimulează) și al partiturilor vorbite încredințate acestora, adică al textului dramatic propriu-zis" (A. Ubersfeld, apud Măciucă, 1989, pp. 137-138); * decodificare tridimensională 60 a mesajului artistic la un prim nivel al receptării și interpretării, regizorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg; la un al doilea nivel actorul decodează mesajul transmis de către autor/dramaturg și de către regizor (acesta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
111-140). București: Editura Meridiane. Mazilu, F. (2010). Funcțiile semnalelor de recepție în interviul individual. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (125-134). București: Editura Universității din București. Măciucă, C. (1983). Viziuni și forme teatrale. București: Editura Meridiane. Măciucă, C. (1989). Teatrul și teatrele. București: Editura Eminescu. McVittie, J. (2004). Discourse Communities, Student Selves and Learning. Language and Education, 18 (6), 488-503. Mehl, R. (1955). La rencontre d'autrui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
recepție în interviul individual. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (125-134). București: Editura Universității din București. Măciucă, C. (1983). Viziuni și forme teatrale. București: Editura Meridiane. Măciucă, C. (1989). Teatrul și teatrele. București: Editura Eminescu. McVittie, J. (2004). Discourse Communities, Student Selves and Learning. Language and Education, 18 (6), 488-503. Mehl, R. (1955). La rencontre d'autrui. Remarques sur le problème de la communication. Neuchatel: Delachaux & Niestlé. Mihai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
parte, se subliniază în literatura de specialitate ideea că "opera teatrală nu poate exista decât prin prezența nemijlocită a actorului în reprezentație. [...] opera teatrală există numai ca act de comuniune cu publicul, ca participare colectivă la crearea și receptarea spectacolului" (Măciucă, 1983, pp. 196-197). 54 De altfel, se consideră că textul dramatic, în general, se diferențiază de celelalte tipuri de texte literare "pe fondul consubstanțialității structurale a textului cu creația actoricească" (Béres, 2000, p. 10). 55 "Structura semnificantă și structura semnificată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pentru particularizarea teatrului de umbre adus de către turci în Țările Române, vezi Dinescu, 1982, p. 168. 58 Pentru ipostaza "emițătorului multiplu", vezi și Munteanu, 2005, p. 17. 59 De aici și prezentarea textului dramatic drept "matrice a textului de spectacol" (Măciucă, 1989, p. 193). 60 Cf., pentru așa-numita "decodificare în trepte a mesajului estetic", Popescu, 1990, p. 73. 61 De altfel, "fiecare cititor își realizează [...] propriul său "film" mental, distinct și inconfundabil cu al altora, pe baza paginilor "interpretate"" (Mașek
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în desfășurarea reprezentației" (Silvestru, 1966, pp. 35-36). Vezi și Mașek, 1983, p. 159; Rovența-Frumușani, 1999, p. 37 etc. 65 În condițiile în care "alături de poetul dramatic, actor și regizor, publicul constituie o componentă esențială a creației dramatice ca operă colectivă" (Măciucă, 1983, p. 218). Vezi și Marcus & Dabija, 1971, p. 215; Nadin, 1971, p. 155; Strihan, 1971, p. 237 etc. 66 Se subliniază, de altfel, în literatura de specialitate, ideea că "nici o operă de artă nu este cu adevărat "închisă", ci
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Hubert, 2011, p. 292). 82 "spațiu în care se joacă acțiunea (poate fi descris în dialog sau în didascalii)" (Hubert, 2011, p. 293), "cadru pentru spațiul spectacolului, un spațiu cu funcționalități și valențe multiple, sociale, politice, culturale, etice, filozofice etc." (Măciucă, 1989, p. 221), spațiu care "prin formă și culoare stabilește primul contact, ideatic-estetic-vizual, cu publicul și, desigur, el nu trebuie să rămână pur decorativ, ci să devină, pe parcursul actului scenic, subordonat funcțional semnificației dramaturgic-regizorale" (Popescu, 1990, pp. 99-100). 83 "timpul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
curând am adormit cu toții buștean. Pe la miezul nopții și aproximativ pe la jumătatea distanței de casă, m-am trezit pe jumătate, simțind că ceva nu e în regulă. Scoțând capul de sub plapumă, ce am văzut și auzit mi-a făcut părul măciucă: urletele unei haite de lupi, ce coborau pe panta dealului dintre satele Polițeni (azi Vaduri) și Gura Iezerului, răsunau în toată Valea Tutovei, iar tata, în picioare pe dricul din fața saniei, plesnea în neștire cu coada biciului boii care fugeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru. Te ferești cu bună știință să scrii lucruri prea personale? Cum izbutești să tratezi cu seninătate experiențe care, exprimate explicit, ar face oricui părul măciucă? GS. Da, evit să scriu lucruri personale. Nu vreau să mă substitui zidurilor. Eu nu contez, acesta e paradoxul esențial al poemelor: suntem indispensabili dar nu contăm; moartea e cruntă, însă e cel mai firesc lucru de pe lumea asta. Vorbim
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
false și trădarea. Era ocrotitorul oștirii și chezașul unității neamurilor arimine de aceea l-au iubit atît de mult soldații geți din armata romană și l-au răspîndit peste tot pe unde și-au purtat pașii. Arma lui era o măciucă din lemn ferecat cu care alunga norii ce vroiau să-i acopere luminoasa față. Adepții lui Mitra din imperul roman înălțau rugăciuni către Optimus maximus Caelus aeternus Jupiter care era soțul Terrei pe care o binecuvîntează cu puterea creației sale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ținea companie unei cărți deschise, așezate cu fața-n jos: André Gide, Tezeu. Întorcând-o, își aruncă într-o doară ochii pe text: Om sau zeu, numai luându-i arma și întorcând-o împotriva lui, așa cum am făcut eu cu măciuca lui Periphetes, întunecatul uriaș din Epidaur, se poate socoti a-l fi învins cu adevărat. Iar fulgerul lui Zeus, vă spun, va veni o vreme când omul va ști să i-l ia, la fel cum Prometeu a făcut cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
imaginea stabilă în subansamblurile conceptuale pe care le generează: • structura anatomică: trabecula; • caracteristica: trabecular; • intervenția chirurgicală: trabeculectomy; trabeculotomy. Trabs, bis (s.f.) era utilizat în limba latină comună cu numeroase sensuri: "bârnă"; (fig.),,trunchi de copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă" a casei romane; "lupanar". În NA fornix desemnează "un corp
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr. mammaire, adj; en. mammary); man(i)-/manu- "mână" (cf. lat.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
populare contactul dintre băieți și fete este întrerupt odată cu ieșirea din copilărie, iar neprihănirea domnișoarelor este, pe cât posibil, păstrată. Însă înainte de a se căsători, tinerii și tinerele își recapătă uneori o oarecare libertate, care face să li se ridice părul măciucă burghezilor. În anumite zone rurale, tot soiul de obiceiuri folclorice, mai mult sau mai puțin obscene, le permiteau tinerilor să se apropie unii de alții, să se distreze împreună, să se aleagă. În Provence de pildă, în timpul carnavalului, fetele sunt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cade într-un loc păduros și întunecat, pe un drum șerpuitor, între prăpăstii...Un martor ocular compara capcana cu "o corabie strâmtă"..., "oastea e distrusă cu săgeți și bolovani rostogoliți..., coborându-se în adânc, Românii îi tocară în cap cu măciucile de lemn pe învinși." Un an mai târziu, la 7 aprilie 1331, un document ungar menționează că bătălia s-a dat dincolo de muntele românilor (trans alpem olahorum), iar la 26 noiembrie 1332, când Carol Robert făcea o danie comitelui Pavel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nu știau ce se întâmplă. "Nastia s-a dus ieri seară să facă o baie, spuse Motea, și nu s-a mai întors. Am căutat-o pe plajă, trebuie că s-a înecat..." Deși parcă îl lovise cineva cu o măciucă în cap, locotenentul își aduse aminte că tânăra femeie evita să se îndepărteze de mal, temându-se de cârcei. Se aventurase totuși prea departe? "Faceți ceva, domnule locotenent", îl imploră cu glas stins madam Segal. Ardea să facă ceva, dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Mă duc, taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale, Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. Popa Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de baseball. În timp ce eu stăteam amorțit cu măciuca aia în mână, am primit un al doilea ordin: Puni-l, măi țâcî, la spatili tău. Așă. Bini. Am executat mișcarea prompt, uitându-mă al fața ei pentru a aștepta vreo nouă poruncă. Dar n-a venit. Bunica avea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
făcea toată treaba asta pe bâjbâite. În sfârșit a terminat. Ei, de-amu ne-om plimba șî noi oleacî. Hai! Bunica mergea înainte, trăgând câinele de lanț, iar eu încheiam șirul acesta macabru, călcând prin praful gros al uliței cu măciuca pe umăr. Nu știam, nici nu bănuiam ce intenții are bunica: încotro mergeam și în ce scop. Era obositor; înaintam greu spre o Golgotă imaginară. Mai ales Haiduc. Țopăia pe cele trei picioare în niște salturi caraghioase, iar pe cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-i știi d-ta? Ce? Apoi eu cum să nu-i știu? Hm! Cum să nu? Doar am fost noi oameni cum-se-cade în vremea noastră... Ilie Răcoare îl privește lung. "Uite, zice starețul, vezi cioata asta? Și-i arată o măciucă grozavă după ușă. O cunoști? înțelegi?... Vină și te fă călugăr, moșule, mulți ca noi s-au călugărit... Da-n viața călugărească trebue să știi de multe dureri și asprimi... Hm!, face Ilie pe gânduri; apoi ese afară și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Caracterul de ales și inițiat este confirmat astfel chiar de animalul emblematic. Lupta propriu-zisă, diferită de urmărire, se caracterizează prin folosirea armelor, în cazul colindelor influențate de tiparul luptei cu cerbul: „Cu leul s-alăturară,/ Din baltage-l băltăgea,/ Din măciucă-l măciuchea,/ Pân-ce leul dobora” (Țăndărei-Ialomița), sau prin luptă dreaptă: „de la Dumnezeu înțeleaptă”: „- Hai le lele voinicele/ Pecatile-s de-ale tăle,/ Te-au adus pe locuri rele,/ Să-mi tăvăli fânațăle/ Să-l tulburi izvoarăle/ Dar acuma tu ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu hadaragu»” (CașinBacău). Un obicei asemănător există și în Munții Apuseni, unde în sicriul defunctului se pune «o bâtă cât el de lungă, ca să se sprijine în lunga lui călătorie». În alte regiuni ale Ardealului, răposatul este înzestrat cu «o măciucă nouă, cu care să se apere de dușmani și în care să se razime»”. Pericolele pe care trebuie să le înfrunte cel plecat spre altă lume pot fi depășite numai cu ajutorul acestui alter ego ce stilizează ființa umană pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu, în „Viața Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mult ce fixam toate tufele unde de câteva ori parcă văzui chiar mișcând blana ursului. Apoi, din vreme în vreme, când se clătina vreo creangă pe copac, un fior rece mi se strecura prin trup și părul mi se ridica măciucă în vârful capului. Dacă vrei să știi, iubite cetitor, ce vra să zică a aștepta să dai bună dimineața cu trei urși, te-aș ruga să te înțelegi cu Catrințaș, ca să te ducă în locul unde eram eu. Îmi vei spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]