1,430 matches
-
Hai, mai repede în navă, că ie foame lu’ don senator! Las’ că poate te-ntorci și atunci n-ai decât să vorbești ce și cât vrei! Mehaiștii îi înconjurară și după niște dupaci bine mascați Spiridon pricepu că luând mălaiul numai avea nici o șansă. Prin urmare îl aruncară în navă, înșurubară chepengul iar Directorul cu gesturi de mare sacerdot aprinse chibritul cu care urma să dea foc fitilului. Urale asurzitoare, fanfara băgă cu patos cunoscutul hit: „Să moară dujmanii meiiii
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la răzbel și-i aducea de-ale gurii, că nu se găsea nici fărâmă de mălai ca să poți face o mămăligă. Mureau copiii în casă de foame”. Am simțit că o mână nevăzută m-a lovit în moalele capului și mi-am rugat moartea, dar sărăcuța... m-a ocolit de-atâtea ori. O, dar nici eu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
în când câte-o cană de lapte, că văcuța lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a fost un făcut: m-am luat cu treaba și am venit mai târziu să-i dau o bucată de brânză cu un codru de mălai cald, pe care-l scosese Leanța mea din țest, cu ceva timp înainte. Când am strigat la el: „Nea Anghele! Nea Anghele!!!...” nu mi-a răspuns. M-am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte, îl freca cu sare și mălai și rostea tradiționala urare: -”Să-l mâncați sănătoși, cu întreaga familie!!! ” Și noi de abia așteptam și-l rugam pe tataia să ne umfle și să ne dea bășica porcului cu care, ce mult ne mai jucam... Apoi venea seara
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
chiar mă bucur c-am scăpat de muncă... și de-o urâtă ca tine. Ptiu! Că urâtă mai ești! Cum nu te-am văzut io toată viața? Mi-oi fi făcut ceva cu țiganca aia de venea toată ziua după mălai. Uite, să-ți spun drept, dac-aș mai avea o viață, nu te-aș mai lua nici mort. Nici cum? Mă rog... nu te-aș mai lua nici cu țigancă, nici fără ea. Vezi, d-aia-i bine să moară
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu cealaltă presărând mălaiul peste apa clocotită. Apoi a răsturnat-o peste un capac de lemn cu mâner. Și-a luat o bucată de brânză pe o farfurie de lut ars de Horezu dintr-o putină ce-o ținea în pivniță. Înainte de a intra
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
câmpul de luptă , în război, al doilea, ....mai mici așa, după timp și posibilități. Însă toamna, la Hrisovul Viilor, când creșteau gâștele,ajutate și de peștele de pe gârlă,se făcea țuica din zarzării de la grădină , se culegeau strugurii și ieșea mălaiul nou, musai se făcea o pomană ,, peste” toți morții. Și ce mai pomeni făcea, ...pe așternut,...la propriu! Avea Bitina un ,, drâmb” două ,de pânză de casă țesută în război, mai grosuță, care nu se putea folosi la confecționarea cămășilor
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu de unde vine numele satului Ciunget, iar mai sus între munți era haiduc unul Voinea, ținutul său numindu-se Voineasa actuala stațiune montană. În contuinuare voi vorbi cu preponderență
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
părintească, de familia împrăștiată prin lume, de copilăria trăită modest dar cu toată bucuria și sinceritatea vârstei. Iată-o cu tata la plug: „De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu înainte de-a-nălța o rugă,/ mâncam cu poftă, ceapă cu mălai,/ bând apa rece de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul de sat o face să
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
părul auriu și cu ochii negri, Adelina, mă privea cu multă insistență, surprinzându-i lucirile din ochi. Până una alta însă, plec afară, fac obișnuitul ocol al cabanei ca să intru în camera mea, de unde mă întorc cu un săculeț de mălai, brânză, ouă și cu ce mai aveam ca rezervă de hrană. Pun totul pe masă, apoi trec pe la moș Bursuc să aduc ceaunul și câteva tacâmuri. Moșul tocmai scotea din cuptor cozonacii. Mamă, ce cozonaci! Era prima dată când am
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
de 5 km de acolo până în sat. Nu se mai întâmplase de mulți ani o astfel de iarnă și îi cam luase prin surprindere. Noroc că lemne de foc se îngrijise să pună la adăpost din timp și făină și mălai era în hambarele din magazie. Vor fi nevoiți să se descurce cum puteau. Pe o astfel de vreme trebuiau să-și ia măsuri de pază suplimentare căci satul fiind situat între păduri adânci și cam izolat, foamea ar putea aduce
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
iar dincoace este locul în care ținem cei trei porci. Tu te ocupi de vaci și de porci, la cai să nu intri, de ei mă ocup eu. Aici, Ion a arătat o magazie din scânduri învelită cu șindrilă, găsești : mălai, tărâțe pentru porci și grăunțe pentru păsări. Dimineața să dai la fiecare vacă câte un lighenaș cu tărâțe, le faci curat, apoi le bagi fân și le mulgi. Porcilor le fierbi dovleac cu mălai și tărâțe, dimineața să le dai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
din scânduri învelită cu șindrilă, găsești : mălai, tărâțe pentru porci și grăunțe pentru păsări. Dimineața să dai la fiecare vacă câte un lighenaș cu tărâțe, le faci curat, apoi le bagi fân și le mulgi. Porcilor le fierbi dovleac cu mălai și tărâțe, dimineața să le dai boabe, măsura o găsești în magazie; la păsări să le dai grâu; pentru mine seara, după ce termin cu caii, să-mi aduci din pivniță o jumătate de kil cu țuică. Să nu-mi pui
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice, destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am văzut cât bagaj aveam de cărat, ne-am apucat amândoi cu mâinile de cap, dar ne-
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Pachetul Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
La, la, la, la Cântec de huța-huța Huța, huța, huța, cu căruța! Huța, huța, pîn’ la lelea Măriuța!// Huța, huța, huța, cu căruța Pân la lelea Măriuța!// Huța, huța, ța, ța Huța, huța, ța, ța// Să-mi dai fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie și gherghef, fotă țesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ Juvelnic = unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac (DEX)] în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
2016 Toate Articolele Autorului ÎNTR-O BAIE DE LUMINĂ—DOSUL RĂCII ȘI . RUPTURI doar cu zorii mă-mpletesc în cuvinte de la țară când de mama-mi amintesc în vre-un colț tăcut de vară când în poiana din jos noi mălaiul îl săpam strângând lângă el frumos pământu— și-l înveleam pe tulpină-un lat de mână ca să crească pe măsură într-o baie de lumină să-nflorească a lui făptură și era așa frumos eu cu mama în postată în
ÎNTR-O BAIE DE LUMINĂ- DOSU RĂCII ȘI RUPTURI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376150_a_377479]
-
și semeț, Vizitând câte-un coteț! (aepluv) De mă uit la tine, Mă văd doar pe mine! (adnilgo) Când e iarnă vor s-ajute Și la mâini ele cald fac. Două gemene născute Din lâniță sau bumbac. (elișunăm) Smotocită din mălai, Și cu părul bucălai, Hărnicuța și pletoasă, Curăț tot cu ea în casă! (arutăm) Referință Bibliografică: Ghicitori / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aga Lucia Selenity
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]
-
Vă ajut să-l creșteți! - Cu ce să vă răsplătim bunăvoința, boierule? - Vă păsuiesc până va crește mare. Atunci îl iau argat la grajdurile mele. - Ce suflet bun ai, boierule! - Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... - Dar n-avem curte... - Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădurea alăturată, faceți-vă gard, coteț de păsări și un țarc, că vă dau o capră cu lapte pentru prunc și câteva găini
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]